Fond funciar. Decizia nr. 366/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 366/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 06-05-2014 în dosarul nr. 2774/235/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIE Nr. 366/2014
Ședința publică de la 06 Mai 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A.-F. D.
Judecător O.-C. T.
Judecător C.-A. C.
Grefier G. P.
S-a luat spre examinare în vederea pronunțării, urmare recalificării căii de atac, recursul promovat de către pârâtul M. V. în contra Sentinței civile nr. 1135 din 05.12.2013 pronunțată de Judecătoria G. în prezentul dosar nr._, privind și pe intimatul reclamant Ș. A. și pe intimații pârâți Ș. C., C. J. CLUJ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, C. L. DE FOND FUNCIAR ICLOD, intimat având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință faptul că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din 29 Aprilie 2013, fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta hotărâre; la acel termen, pentru a se depune concluzii scrise la solicitarea reprezentantei recurentului, avocat P. Henter care au fost înregistrate la data de 5 mai 2014, instanța a amânat pronunțarea pentru data de azi, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Reține că prin Sentința civilă nr. 1135/05.12.2013, pronunțată de Judecătoria Cluj-N., în dosar nr._ , a fost admisă în parte acțiunea civilă modificată și precizată de reclamantul Ș. A. în contradictoriu cu pârâții Ș.,M. V., C. locală pentru aplicarea legii fondului funciar a comunei Iclod, jud.Cluj și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, și în consecință:
S-a constatat nulitatea absolută parțială a Titlului de Proprietate nr._/1231 din data de 05.02.2001 emis de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj în favoarea pârâților Ș. C. și M. V. în calitate de moștenitori ai defunctei M. C., în sensul radierii din acest titlu de proprietate a terenului în suprafață totală de 1700 mp. situat în tarlaua 11, parcelele 167, curți-construcții și arabil din intravilanul satului Iclod, ..
A fost obligată pârâta C. locală pentru aplicarea legii fondului funciar a comunei Iclod să-l pună în posesie și pe pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, să elibereze titlu de proprietate în favoarea reclamantului Ș. A., pentru suprafața totală de 1700 mp teren compus din tarlaua 70, parcelele 712 curți-construcții în suprafață de 400 mp. și 713 arabil în suprafață de 1300 mp., ambele din intravilanul satului Iclod, ..
A fost respinsă cererea de obligare a pârâtelor C. locală pentru aplicarea legii fondului funciar a comunei Iclod, jud.Cluj și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj să elibereze un nou titlul de proprietate în favoarea pârâților Ș. C. și M. V. pentru terenurile rămase.
A fost obligat pârâtul M. V. să plătească reclamantului suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Prin titlul de proprietate nr._/1231 din 05 februarie 2001 a fost reconstituit dreptul de proprietate pârâților Ș. C. și M. V. în calitate de moștenitori ai defunctei M. C., pentru suprafața totală de 2 ha 4.200 mp din care face si suprafața de 1700 mp. situați în tarlaua 11, parcelele 167, curți-construcții și arabil din intravilanul satului Iclod, jud.Cluj. (fil.5)
Reclamantul Ș. A. a cumpărat conform încheierii de cartea funciara din data de 06 iulie 1965, pentru suma de 5.210 lei, casa situată în ..top.814/17, înscrisa in CF nr. 727 Iclod, fiindu-i acordat prin Decizia nr. 380/1965 și un drept de folosință asupra terenului în suprafața de 2800 mp aferent construcțiilor. (fil.6-9) Ulterior reclamantul a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, cerere care ia fost aprobată fiindu-i eliberată adeverința de proprietate nr. 1466/09.03.1999, conform hotărârii nr.35/1999 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj. (fil.10, 72-74)
Prin sentința civila nr. 246/2013 pronunțata in dosarul civil nr._ a Judecătoriei G., a fost respinsă acțiunea reconvențională formulată de pârâtul M. V., împotriva hotărârii Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj prin care a fost validat tabelul ce cuprinde reconstruirea dreptului de proprietate a reclamantului Ș. A., pentru suprafața de 2800 mp. în tabelul anexă 24, poziția 2. (fila 109-112)
În considerentele sentinței se reține că reclamantul Ș. A. a fost membru CAP din 1958-1990, așa cum rezultă din fișa din anexa 1 nr.2207/2011 întocmită de Primăria Iclod, iar prin decizia nr. 380/1965 i se atribuie, reclamantului Ș. A., în folosință terenul aferent casei de locuit, în suprafață de 2.800 mp. cu nr.top. 614/17 Iclod; iar potrivit registrului agricol al anilor 1956-1958 al comunei Iclod, părinții pârâtului M. V. și al soției reclamantului, s-au înscris în GAC și apoi în CAP cu suprafața totală de 2,62 ha., din care curți-construcții 0,4 ari și arabil intravilan 20 ari, la nr. 130; în schimb, reclamantul primește prin Decizia din 1965 teren în folosință la nr. 174 în suprafață de 2.800 mp. de Sfatul Popular al regiunii Cluj; rezultând că în fapt sunt două case la numere diferite, și cu terenuri aferente diferite și distincte respectiv părinții pârâtului și a surori acestuia au avut casa lor bătrânească la nr.130, cu teren aferent de aproximativ 24 ari, iar reclamantul Ș. A. cu soția sa Ș. C., născută M. avea casa de locuit la nr. 174 cu teren aferent dat în folosință de stat în 1965 în suprafață de 28 ari;
Din Fișa nr.2207/2001 emisă de primarul comunei Iclod, rezultă că reclamantul Ș. A. a fost membru cooperator în perioada 1958 – 1990 în cadrul C.A.P. Iclod. (fila 54-55)
Potrivit dispozițiilor art. 23 al.1 din Legea nr. 18/1991: „Sunt și rămân in proprietatea privata a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit si anexelor gospodărești, precum si curtea si gradina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea țărănimii.” Iar art.8 din Decretul-lege nr. 42/1990 prevede că: „Terenul aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și gradina din jurul acestora, în zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulară a deținătorilor; acestea pot fi înstrăinate și lăsate moștenire. al.2) Terenul prevăzut la alin. 1, împreună cu lotul care poate fi atribuit în folosința membrului cooperator, potrivit prevederilor art. 4, nu poate depăși suprafața de 6.000 metri pătrați pentru deținătorul casei de locuit.”
Cu privire la întinderea terenului, instanța a constatat că suprafața de 2800 mp. este corect stabilită în adeverința de proprietate conform art. 23 al.2 din Legea nr. 18/1991, ca fiind suprafața aferentă casei de locuit si anexelor gospodărești, precum si curtea si gradina din jurul acestora sunt acelea evidențiate ca atare în cartea funciara, suprafață care nu excede cele 6000 mp. prevăzuți ca limită maximă în art.8 din Decretul-lege nr. 42/1990.
Având în vedere că reclamantul este proprietarul construcțiilor cumpărate în anul 1965, iar terenul aferent acestora în suprafață de 2800 mp. i-a fost dat în folosință, întrucât în acea perioadă nu se putea transmite dreptul de proprietate asupra terenurilor, iar după apariția Legii nr. 18/1991, reclamantul a formulat cerere de reconstituirea dreptului de proprietate în nume propriu fiindu-i eliberată adeverința de proprietate nr.1466 din 09.03.1999, având și posesia faptică a terenului, însă cu toate acestea titlul de proprietate a fost eliberat în favoarea pârâților, instanța în temeiul art. III al.1 lit.a pct. i și ii din Legea nr.169/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr. 18/1991, a admis în parte acțiunea civilă modificată și precizată de reclamantul Ș. A., în contradictoriu cu pârâții: Ș. C., M., C. locală pentru aplicarea legii fondului funciar a comunei Iclod, jud.Cluj și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj și a constatat nulitatea absolută parțială a Titlului de Proprietate nr._/1231 din data de 05.02.2001 emis de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj în favoarea pârâților Ș. C. și M. V. în calitate de moștenitori ai defunctei M. C., în sensul radierii din acest titlu de proprietate a terenului în suprafață totală de 1700 mp. situat în tarlaua 11, parcelele 167, curți-construcții și arabil din intravilanul satului Iclod, . și a obligat pe pârâta C. locală pentru aplicarea legii fondului funciar a comunei Iclod să-l pună în posesie și pe pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, să elibereze Titlu de proprietate în favoarea reclamantului Ș. A., pentru aceeași suprafață.
Întrucât a constată doar parțial nulitatea titlului de proprietate, instanța a respins ca neîntemeiată cererea de obligare a pârâtelor C. locală pentru aplicarea legii fondului funciar a comunei Iclod, jud.Cluj și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj să elibereze un nou titlul de proprietate în favoarea pârâților Ș. C. și M. V. pentru terenurile rămase.
În temeiul art. 274 al.1 din Codul de Procedură Civilă, potrivit căruia: „Partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”, iar raportat la admiterea cererii reclamantului și având în vedere opoziția constantă a pârâtului M. V. la admiterea acțiunii, instanța l-a obligat la plata către reclamant a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, conform chitanțelor anexate.(fila 143)
Împotriva acestei sentinței a declarat recurs pârâtul M. V. solicitând, in principal, modificarea hotărârii atacate cu consecința respingerii acțiunii precizate, iar în subsidiar modificarea în parte cu consecința admiterii în parte în privința suprafeței de 400 mp, parcela 167, ., construcții, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii arată că operațiunile de dezmembrare a parcelei nr.top. 814 inscrise inițiala in C.f 1 Iclod sub A+ 19 proprietatea fam TISCHLER de sub B 64-67 pina in anul 1965 cind Statul R. si-a inscris dreptul de proprietate sub B 78 nu au avut la baza nici o schița de parcelare ,in temeiul căreia sa se fi realizat măsurarea si delimitarea parcelor aferente caselor de locuit ,toata operațiunea fiind una pur scriptica, imprejurare ce rezulta si din faptul ca suprafața reala a terenului este de 1700 mp. Cert este insa ca data la care reclamantul a cumpărat locuința in litigiu acesta era deja căsătorit cu parata Soptirean C., nasc M./intimata de ord. 21. In consecința, sunt incidente prev. art.30 din Codul Familei, construcția fiind in mod evident bun comun al soților Soptirean .
Astfel ca daca se pune in discuție indreptatirea reclamantului la constituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit in mod evident acest drept il are si parata Soptirean C. titulara dreptului de proprietate codevalmasa asupra construcției .
C. procesual stabilit prin acțiunea nu este de loc intimplator, reclamantul dorind in acest mod sa evite a pune in discuție existenta deja a unui drept de proprietate reconstituit in favoarea paratei Soptirean C. in indiviziune cu paratul M. V. asupra terenului in litigiu ,astfel ca in situația admiterii acțiunii astfel a cum fost formulata terenul ar fi exclus de la partaj ,devenind proprietatea reclamantului, partajul urmind a se realiza doar pe restul terenurilor ramase in indiviziune .
Titlul de proprietate contestat a fost emis in procedura prevăzuta de Legea 18/1991 in favoarea moștenitorilor fostului proprietar, in speța antecesoarea ..M. C. ,1a cererea acestora /inclusiv a paratei Soptirean / îndreptățirea intimalor la reconstituire a fost stabilita in temeiul actelor depuse la data formulării cererilor ,respectiv-extras R.A aferent anilor 1951-1955 din care rezulta ca suprafața de teren deținuta de fam. M. C. /mama paraților/ era de 2,27 din care supr. de 20 ar teren intravilan si 400 mp curți clădiri, suprafața inscrisa de CAP si suprafața reconstituita in favoarea intimaților ,fiind evident sub acest aspect ca nu se verifica nici un motiv de nulitate din cele expres menționate de art.III al. Uit a din legea nr. 169/1997. Mai mult decit atit paratul M. V. a depus a dosar copia T.P._ prin care in temeiul legii 187/1945 privind reforma agrara antecesorul comun al partilor/tatal / defMuresan I. G. este improprietarit cu supr. de 568 stjp./aprox.2000 mp.teren /lotul de casa 157 din moșia expropiata de la erezii lui Tischler Mauriciu .
Din probatiunea făcuta sub acest aspect rezulta ca terenul cu care a fost improprietarit antecesorul comun al recurentului si intimatei Soptirean C., nasac.M. in anul 1945 si inscris in R.A in favoarea acestora anterior cooperativizării este terenul inscris in C.F. 1 Iclod in favoarea descescendentilor lui Tischler, cooperativizat si inscris in favoarea Statului R. in anul 1965 si transmis in folosința intimatului Sopitirean A. ca teren aferent casei de locuit / fosta locuința sociala a familiei M. ,ramasa in posesia soților Soptirean, dupa decesul mamei paraților ,def. M. C./.
In mod tacit părțile au recunoscut faptul ca terenul inscris in T.P. constestat T.l 1 parc. 167 -curți construcții si parc. 167 arabil in supr. de 1300 se identifica cu terenul inscris in C.f. 727 Iclod nr. top. 814/17,iar noi am adaugă ca de fapt acest treren se identifica cu terenul lotul de casa 157 din moșia expropiata de la erezii lui Tischler Mauriciu teren asupra căruia parații sunt indreptati la reconstituire . Din aceasta perspectiva este evident ca terenul in litigiu este un teren cooperativizat -introdus un CAP de intimați sau antecesoarea acestora .
Distincția este absolut necesara pentru a stabili prevederile legale in temeiul cărora se poate constituit dreptul de proprietate in favoarea deținătorului construcției,articolul 8 si 23 din Legea 18/1991 finalizata cu emiterea T.P. astfel cum a solicitat intimatul sau prevederile art. 36 al.2 si 6 ,atribuire prin ordinul prefectului la propunerea primăriei, care fac inadmisibil petitul II din acțiunea precizata . In ambele cazuri fiind incidente prevederile art. 23 din Legea 18/1991 care stabilesc limita de suprafața asupra căreia se poate fi constitui dreptul de proprietate al deținătorului construcției.
Susținerile reclamantului sunt cel puțin contradictorii - in sensul ca susține ca avut calitatea de membru cooperator fapt ce exclude posibilitatea legala a de-a i se stabili un drept real de folosința asupra terenului aferent construcției in limita înscrisa in C.f fiind incidente prevederile Statului CAP privind suprafața de teren ce putea fi deținuta de un membru cooperator ,limita peste care suprafața de teren putea fi deținuta ca lot in folosința .
In ambele cazuri - teren cooperativizat sau teren proprietate de stat constituirea dreptului de proprietatea prin emiterea de T.P. sau prin ordinul prefectului se poate face doar in limita prev de art.23 ,respectiv pâna la limita maxima de de 1000 mp. ce rezulta din coroborarea prevederilor art.23 al.l si 3 . In cauza nu a fost stabilita suprafața de teren necesara utilizării normale a construcțiilor existente la data solicitării formulate de reclamant.
A mai arătat că raportându-se la T.P. contestat parc. 167/1 in supr. de 400 mp. are ramura de folosința curți construcții .astfel ca aceasta suprafața este suprafața aferenta construcțiilor dobândite de intimații SOPTIREAN in anul l965. In considerarea acestor aspecte a solicitat,in principal admiterea recursului si respingerea acțiunii reclamantului, soția sa, intimatul SOPTIREAN A. deținând deja un titlu asupra terenului in litigiu, in indivizune cu recurentul M. V., astfel ca in urma partajului suprafața ce i-ar reveni aferent casei de locuit ar fi de 850 mp. aferent cotei sale de 1/2 parte din suprafața totala de 1700 mp.
In măsura in care instanța va considera ca intimatului in nume propriu cu titlul de bun propriu i se poate constitui dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcțiilor bun comun cu soția sa ,acesta suprafața nu poate depași 400 mp. ,restul terenului in supr. de 1300 mp. ramând in coproprietatea paraților. Aceasta soluție se impune in considerarea textelor legale aplicabile in cauza art.36 al.2 si 4 coroborate cu prevederile art.23 legea 18/1991, respectiv art.8 din Decretul -lege 42/1990, care face referire la „ deținători " ,or statut de deținător il au si persoanele îndreptățite potrivit art.36 al 2.
Raportat la aspectele invocate sentința civila nr. 246/2013, dos.573/2012 a Judecătoriei G.,prin care plângerea formulata de paratul M. Vladirmitr împotriva hotărârii C.J.F.F CLUJ nr. 35/1991 a fost respinsa ca fiind neîntemeiata si inadmisibila nu a clarificat in nici un fel aspectele legate de soluționarea prezentei cauze, fiind evidentă ca demersul paratului reclamant reconvențional era inadmisibil, hotărârea respectivă nefiindu-i opozabila pentru considerentele reținute de instanța de fond.
Capitolul IV al Legii 18/1991- instituie o procedura speciala de soluționare a contestațiilor si plângerilor formulate in procedura administrativ jurisdicționala de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor in favoarea persoanelor îndreptățite sub aspectul obiectului ,a calității procesuale active si pasive si a termenelor.
În drept, se invocă prevederile art.282 ind.1, art.299,301,302, 304 pct.9, 304 ind.1, 312 alin.1-3 C.pr.civ.
Intimatul SOPTIREAN A. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului cu consecința menținerii ca legala si temeinica a sentinței atacate.
Nici o proba administrata nu confirma afirmațiile paratului M. V.. F. absolut nici un temei paratul a susținut prin întâmpinare ca terenul inscris cu nr.top. 814/17 este cu totul diferit de terenul contestat din titlul de proprietate. A mai arătat ca reclamantul nu are dreptul la titlu de proprietate deoarece nu a fost membru cooperator, înscrisurile depuse,respectiv registrele agricole si îndeosebi adresa nr.2207/08.11.2011 a Primăriei Comunei Iclod,referitoare la fisa reclamantului cu timpul lucrat in CAP. au infirmat si aceasta supoziție.
De altfel, înscrisurile au un rol deosebit in aceasta cauza,sunt mijloace de proba cărora paratul nu le-a putut opune nimic. . da finalul cercetării judecătorești care trebuia sa aibă loc anul trecut paratul a formulat o cerere reconvenționala,prin care a solicitat anularea parțiala a Hotărârii nr.35/1991 a Comisiei Județene Cluj în ceea ce privește stabilirea dreptului de proprietate in favoarea reclamantului din tabelul anexa 24 paziția 2,cu consecința anularii adeverinței de proprietate a reclamantului.
Cererea reconvenționala a făcut obiectul dosarului nr._ ,cauza in care la le-a administrat o probațiune completă inclusiv cu martori. In cuprinsul Sentinței civile nr.246/2013 pronunțata in respectivul dosar instanța a constatat in baza probelor administrate,ca terenul si locuința părinților fraților M. V. si Soptirean C. reprezintă un cu totul alt imobil decât cel in litigiu/respectiv sunt doua case diferite cu terenurile aferente corespunzătoare, sentința care a rămas irevocabila.
Prin urmare,paratul M. V. nu are absolut nici un drept fata de imobilul proprietate personala a reclamantului.
La ultimul termen de judecata, după repunerea cauzei pe rol paratul a mai adăugat o supoziție respectiv aceea ca terenul cu pricina nu ar fi fost cooperativizat. Toate terenurile menționate in Decizia nr.380/1965 au intrat in patrimoniul CAP,chiar daca ulterior situația de carte funciara nu a fost adusa la zi in acest sens,aspect întâlnit de altfel în multe situații. Tuturor persoanelor menționate in decizia rspectiva le-au fost întocmite titluri de proprietate in baza Legii nr.l8/1991.Registrul agricol consemnează ca Soptirean A. a intrat in gospodăria colectiva cu teren. De altfel însuși paratul afirma in întâmpinare(punctul 1 si finalul punctului 2) ca terenul a fost introdus in CAP si lucrat ca si lot in folosință. Tot in acest sens, înainte de ultimul termen de judecata, paratul a depus un inscris de la arhivele naționale,cu privire la împroprietărirea in baza Legii nr. 187/1945 a reformei agrare,a antecesorului pârtilor M. I.(paratul schimba afirmațiile inițiale cum ca mama acestuia, M. C., ar fi introdus terenul in CAP,cu ideea ca tatăl este cel care a realizat acest lucru) cu un lot in suprafața de 568 stj.p. Astfel pârâtul a arătat la ultimul termen de judecata ca acest teren este cel pentru care se poarta prezentul litigiu,teren pe care 1-a introdus in CAP M. I..P. la urma,pentru unii a fost in CAP pentru alții nu.
A mai arătat ca terenul de 568 stj.p. la care face referire scriptul de la arhivele național nu este unul si același cu cel in litigiu,fiind terenuri neocupate de construcții/destinate construirii de case. Casa reclamantului era edificata la data înfăptuirii reformei agrare. Își pune întrebarea, după împroprietărirea prin reforma agrara terenul a fost din nou naționalizat si pe urma vândut reclamantului prin Decizia 380/1965, ori evident ca aceasta nu poate fi nici măcar o supoziție cu un minim grad de credibilitate.
In drept, s-a invocat art.3, art.23 din Legea nr.18/1991, art.8 din Decretul-Lege nr.42/1990 art. III alin.l lit.a pct.i si ii din Legea nr.169/1997 -art.299 si urm.Cod de procedura(vechi).
Ceilalți intimați, deși legal citați, nu și-au exprimat poziția procesuală.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul în baza art.312 coroborat cu art.304 ind.1 C.pr.civ. îl va respinge pentru următoarele motive:
O primă critică adusă sentinței judecătoriei constă în faptul că reclamantul prin crearea cadrului procesual a evitat a pune în discuție existența deja a unui drept de proprietate reconstituit în favoarea pârâtei Ș. C., astfel că în situația admiterii acțiunii terenul ar fi exclus de la partaj, devenind proprietatea reclamantului, partajul urmând a se realiza doar pentru restul terenurilor rămase în indiviziune.
Evident că în materie civilă, în virtutea principiului disponibilității părților, reclamantul este cel care determină cadrul procesual.
În speța de față însă, există într-adevăr o situație atipică, în sensul că pârâta Soptirean C. este soția reclamantului, iar în virtutea art. 30 din Codul Familiei, casa de locuit edificată în timpul căsătoriei pe terenul litigios este prezumată a fi bun comun, această prezumție putându-se extinde și asupra terenului, însă aceasta nu împietează asupra soluției judecătoriei.
Cu toate acestea, starea de indiviziune asupra terenului litigios creată prin eliberarea titlului de proprietate atacat este lipsită de importanță în contextul în care judecătoria a statuat asupra neîndreptățirii pârâților la reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr.18/1991 în calitate de succesori ai defunctei M. C., starea de indiviziune urmând a se menține asupra celorlalte terenuri nelitigioase.
Referitor la celelalte critici privind îndreptățirea reclamantului la reconstituirea dreptului de proprietate, tribunalul le apreciază nefondate.
Așa cum a reținut judecătoria, acest teren potrivit cuprinsului CF 727 Iclod și actelor depuse de către intimatul reclamant (f. 56 dosar fond, 6-9 dosar fond), a fost expropriat în favoarea Statului Român, iar apoi în baza Deciziei nr. 388/1965 dată de Sfatul Popular al Regiunii Cluj pentru aplicarea Decretului nr. 288/1960, dreptul de proprietate asupra construcției edificate pe acest teren, .. 814 /17, în suprafață de 2800 m.p.și dreptul de folosință fără termen asupra terenului, a fost întabulat în favoarea reclamantului.
D. urmare, chiar dacă terenul anterior exproprierii a aparținut antecesoarei pârâților conform susținerilor acestora, în virtutea art. 36 al.2 din Legea nr.18/1991, i se cuvine reclamantului.
Astfel, acest text de lege stabilește că:“ Terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităților, atribuite, potrivit legii, în folosinta veșnică sau în folosinta pe durata existenței construcției, în vederea construirii de locuințe proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuințe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuințelor, în proprietatea acestora, integral sau, după caz, proporțional cu cota detinuta din construcție.”
Situația de fapt din prezenta speță este identică cu cea avută în vedere de legiuitor în condițiile în care casa reclamantului a fost construită de fostele Cooperative de Ocrotire Socuială și a fost cumpărată de către acesta.
Rezultă așadar că nu poate fi reținută incidența exclusivă a art. 23 din Legea nr.18/1991, atâta timp cât reclamantul anterior anului 1989 a avut un drept de folosință asupra terenului litigios.
Față de cele ce preced, tribunalul, va menține soluția judecătoriei, pentru motivele arătate anterior, apreciind-o ca fiind temeinică și legală.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate prin întâmpinarea formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul promovat de către pârâtul M. V. în contra Sentinței civile nr. 1135 din 05.12.2013 pronunțată de Judecătoria G. în prezentul dosar nr._, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Mai 2014.
Președinte, A.-F. D. | Judecător, O.-C. T. | Judecător, C.-A. C. |
Grefier, G. P. |
Red. T.O.C./DACT. E.C. 2 EXPL.
Judecător de fond:F. S., Judecătoria G.
G.P. 06 Mai 2014
| ← Prestaţie tabulară. Decizia nr. 279/2014. Tribunalul CLUJ | Fond funciar. Decizia nr. 469/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
