Prestaţie tabulară. Decizia nr. 473/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 473/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 25-06-2014 în dosarul nr. 10940/211/2006
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR.10._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR.473/A/2014
Ședința publică din data de 25 Iunie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE:D. T.
JUDECĂTOR: A.-S. S.
GREFIER:A.-P. BOȚIOC
S-a luat spre examinare, urmare a recalificării căii de atac, apelul declarat de apelanții reclamanți B. D., B. I., R. P., R. J., în contra Sentinței civile nr.10.277/15 Iunie 2011, pronunțată în dosarul civil nr.10._ al Judecătoriei Cluj-N., privind și pe intimații pârâți C. E., C. N., având ca obiect prestație tabulară
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că la data de 25 Iunie 2014 s-au depus la dosarul cauzei prin serviciul de registratură al tribunalului concluzii scrise din partea apelanților reclamanți, prin care au solicitat admiterea apelului, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată constând în: 1. cheltuieli ocazionate în primul ciclu procesual (taxa de timbru, onorariu expertiza grafologică, precum și 2. cheltuieli ocazionate în apel, constând în taxa de timbru, onorariu expertiză grafologică, onorariu avocat, concluzii la care s-au atașat chitanța nr.007/29.11.2011 în sumă de 1.000 lei onorariu avocațial și chitanța nr.4/13.10.2011 în sumă de 1.000 lei onorariu avocațial (f.16-19).
Dezbaterile cauzei au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18 Iunie 2014, iar pronunțarea hotărârii a fost amânată pentru data de 25 Iunie 2014, când tribunalul a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr._/15 iunie 2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosarul_ a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții B. D., B. I., R. P., R. J., în contradictoriu cu pârâții C. E., C. N..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Prin acțiunea civilă dedusă judecății, reclamanții au susținut că defunctul tată al pârâților-C. I. F., decedat în anul 1994, ar fi încheiat cu aceștia, un antecontract de vânzare cumpărare, în anul 1993, având ca obiect imobilul teren în suprafață de 0,29 ha., copia acestui act existând la fila 7 din dosar.
Pârâții au arătat că defunctul lor tată, C. I. F. nu a încheiat niciodată, cu nicio persoană, niciun contract de vânzare cumpărare care să aibă ca obiect terenul descris de către reclamanți, ei fiind în relații foarte bune cu tatăl lor, mai mult C. N. a locuit împreună cu tatăl lor, iar acesta nu le-a adus niciodată la cunoștința că ar fi vândut acel teren.
În urma decesului tatălui lor, în anul 1994, pârâții au formulat, în calitate de moștenitori, cerere pentru eliberarea titlului de proprietate, care le-a fost soluționată favorabil, eliberându-li-se titlu de proprietate nr. 3169/ 2179/18.02.2004. Nici comisia locala, nici cea județeană nu le-a adus la cunoștință că terenul este înstrăinat și că în registrul agricol al comunei Florești ar figura alte persoane decât defunctul lor tată.
Concluziile primei expertize au fost neechivoce, în sensul că semnătura de pe înscrisul prezentat de reclamanți, respectiv antecontractul de vânzare-cumpărare din data de 13 mai 1993, nu aparține defunctului C. I. F., ( f 61-69), fapt care au susținut pârâții se poate observa de altfel și cu ochiul liber deoarece există diferențe majore între semnătura defunctului și presupusa semnătură a acestuia existentă pe înscrisul expertizat.
Pentru justa soluționare a cauzei și deplina edificare a instanței, instanța a încuviințat proba cu o contraexpertiză la INEC București.
Experții INEC, analizând semnăturile de pe față și verso, au constatat unele asemănări doar de ordin formal, diferind însă gradul de coordonare a gesturilor, scriptural. Analizând cele două semnături aparținând defunctului C., experții INEC au constatat că semnătura de la poziția „vânzător” reflecta o execuție deficitară raportat la cea de pe verso, respectiv că „în mod cert cele două semnături au fost executate la momente diferite”, însă la fel de cert este și că distanța de numai o lună între datele la care s-au executat cele două semnături nu putea duce la astfel de diferențe între cele două semnături, decât dacă erau contrafăcute.
Experții INEC nu au putut constata dacă actul a fost semnat de o singură persoană sau nu, însă concluziile cu privire la semnăturile defunctului prezentate ca scripte de comparație sunt certe: toate semnăturile originale prezentate instanței aparțin aceleiași persoane, adică defunctului C. I. F..
O primă concluzie parțială ce se impune este aceea că probele științifice administrate în cauză nu au susținut starea de fapt descrisă în acțiunea civilă ce face obiectul pricinii.
Contrar opiniei reclamanților, contraexpertiza nu poate avea forță probantă superioară, ea fiind realizată pornind de la un număr mai mare de scripte de comparație decât prima expertiză și făcând o analiză mai complexă a elementelor grafice, concluzia acestei expertize fiind așadar mai credibilă, în ceea ce privește afirmația că este posibil ca semnătura să aparțină defunctului C. I. F.. Dubiul pe care în ridică, coroborat cu concluzia univocă a primei lucrări împiedică instanța să dea curs favorabil cererii.
Atitudinea reclamanților de a nu le aduce la cunoștință pârâților acest contract timp de 14 ani este cel puțin ciudată, cu atât mai mult cu tatăl lor a decedat în anul 1994, la un an după semnarea presupusului antecontract, aspect care a determinat instanța să administreze un interogatoriu din oficiu, pârâții nefiind în măsură să răspundă convingător la această întrebare.
Martorii audiați nu au fost nici ei în măsură să susțină cele deduse judecății.
Martorul I. care a „asistat” la semnarea contractului, a redactat actul, însă în prezența lui nu s-a dat nicio sumă de bani, iar martorul L. V. a arătat că nu a semnat niciodată un astfel de act, nu îi cunoaște pe reclamanți și nici pe martora M. A..
Este real că la întocmirea respectivului antecontract nu s-au respectat dispozițiile art. 1179 (1, 2) Cod civil, care prevăd condiția pluralității de exemplare, înscrisul care cuprinde convenții sinalagmatice trebuie, pentru a fi valabil ca mijloc de probă, să fie redactat în atâtea exemplare câte părți au interese contrare. Fiecare exemplar trebuie să facă mențiune de numărul originalelor ce s-au făcut.
Chiar dacă unul dintre acești martori este chiar primarul din Florești, care a semnat actul și a fost aplicată și ștampila oficială, elemente care conferă actului sub semnătura privată dată certă, suprasemnarea de către acesta nu face ca actul să se bucure de prezumția de legalitate, prin coroborare cu celelalte probe administrate în cauză. Contextul în care astfel de acte se perfectat și starea particulară a fostului primar fac ca această concluzie să nu se verifice.
Conform depoziției sale, în perioada anilor 1990, majoritatea antecontractelor de vânzare-cumpărare se încheiau la Primărie, fiind redactate de către angajații din cadrul Primăriei, și fiind semnate în fața Primarului comunei Florești. Încheierea actelor de dispoziție privind terenurile pentru care procedura de reconstituirea a dreptului de proprietate nu era finalizată se realiza în fața autorităților publice, respectiv în fața Primarului, această formalitate prezentând o garanție pentru cumpărător, privind valabilitatea încheierii actului de vânzare și încrederea în veridicitatea afirmațiilor vânzătorului, privind calitatea acestuia de proprietar al imobilului vândut, dar evident, cu condiția autenticității actului, ceea ce nu este cazul în speță.
La prima sa audiere, martorul a declarat că este posibil să fie semnătura lui pe act și că nu își mai amintește cele întâmplate în anul 1993, în timp ce la a doua audiere a sa, martorul a declarat că nu recunoaște semnătura sa cu privire la actul prezentat de instanța și nu își amintește să fi fost prezent la semnarea acestui act. Declarațiile martorului fiind contradictorii și deoarece acesta nu și-a recunoscut semnătura, la termenul de judecată din 30.06.2010, firesc ca credibilitatea sa să fie drastic afectată.
Împrejurarea că reclamanții au folosit terenul în nume și interes propriu, comportându-se ca adevărați proprietari, întreaga perioadă de timp de la cumpărarea terenului și până în prezent, relevată de martorii reclamanților nu poate fi reținută, chiar dacă este curios și comportamentul destul de pasiv al pârâților.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat recurs reclamanții, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, în subsidiar admiterea acțiunii precizate. Criticile au fost grupate în 3 puncte:
1. În mod greșit s-a respins solicitarea de efectuare a unei expertize topografice, în condițiile în care contractul de vânzare cumpărare s-a încheiat în lipsa unui titlu de proprietate. Ei sunt înscriși în registrul agricol din anul 1993, dată la care s-a întocmit contractul de vânzare-cumpărare, contract în care nu s-a realizat identificarea cadastrală din CF deoarece nu exista emis titlul de proprietate.
2. Scriptele de comparație prezentate de pârâți și care au stat la baza întocmirii expertizei sunt foarte vechi și probează o rea-voință a pârâților. Concluziile rapoartelor de expertiză sunt contrare și instanța ar fi trebuit să pună în vedere prezentarea unor scripte cât mai actuale, unul putând fi cererea formulată în temeiul Legii nr. 18
3. Audierea martorilor s-a realizat în mod bizar, martorul I. atestând însă că banii au fost dați în fața sa. Celălalt martor a fost audiat de 2 ori, având dispoziții contradictorii, iar martorii M. și C. probează predarea banilor și cultivarea terenului.
Instanța, în raport de valoarea indicată pentru teren, a dispus recalificarea căii de atac.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică, Tribunalul îl va admite pentru următoarele considerente:
Între reclamanți și tatăl pârâților s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată prin care C. I. F. vindea pentru prețul de 290.000 lei vechi un teren în suprafață de 2900 mp, în locul numit Șesul de Sus, localitatea Florești, jud. Cluj.
În fața instanței de fond a fost contestat consimțământul vânzătorului la vânzarea acestui teren, contestându-se semnătura părților.
Expertizele administrate în fața instanței de fond au avut concluzii diferite, motiv, pentru care în fața instanței de apel a fost readministrată această probă și prin raportul de expertiză criminalistică nr. 79/2014, efectuat de Institutul Național de Expertize Criminalistice, s-a concluzionat că semnăturile de pe contractul de v-c încheiat la 13.05.1993, atât de recto cât și pe verso aparțin numitului C. I. F..
Acest raport nu a fost contestat de intimați și în baza sa, instanța apreciază că prin aplicarea semnăturii, consimțământul promitentului vânzător a fost exprimat.
Din această perspectivă, probațiunea testimonială cu privire la acest aspect apare ca fiind neutilă în condițiile în care martorii solicitați cu privire la acest aspect au avut declarații contradictorii.
În cuprinsul convenției, rezultă că prețul stabilit a fost achitat, promitenții cumpărătorii executându-și obligația.
Din declarațiile testimoniale administrate, rezultă că terenul a fost transmis în posesia reclamanților, fapt atestat de martora C. A. și M. A. (filele nr. 128-129 dosar fond).
Terenul nu a fost identificat topografic sau cadastral în cuprinsul convenției întrucât terenul nu fusese înscris în vreun titlu de proprietate fiind însă cert că acest imobil a făcut obiectul Legii nr. 18/1991.
Ulterior imobilul teren a fost înscris în CF nr._ Florești, nr. cadastral 8367 în favoarea pârâților în cote egale cu titlu de moștenire după C. I. F..
În cauză nu există nici un impediment în executarea silită atipică a acestuia antecontract de vânzare-cumpărare în raport de obligația de a face asumată, respectiv de încheiere a actului în formă autentică.
Identitatea dintre terenul înscris în antecontractul de vânzare-cumpărare și cel înscris în CF anterior menționată, nu a fost contestată.
Apărarea intimaților că imobilul teren nu se mai află în proprietatea intimaților, ca urmare a adjudecării imobilului de către un terț, nu poate fi primită întrucât din analiza încheierii_ a O.C.P.I Cluj rezultă că dreptul a fost înscris provizoriu și mai mult prin dosarul înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj sub nr._ s-a formulat o contestație la executare prin care se contestă legalitatea acestei măsuri.
În condițiile atacării acestui titlu și formulării unei cereri de suspendare, la acest moment se poate aprecia că imobilul se mai află încă în proprietatea intimaților.
Petitele din cererea sde chemare în judecată având ca obiect stabilirea masei succesorale după defunctul C. I. F., a calității de moștenitor a intimaților și înscrierea în CF a acestora, sunt lipsite de interes în condițiile în care acestea lucruri sunt constatate prin emiterea certificatului de moștenitor nr. 37/2005 al BNP P. A..
Cererea reclamanților de sistarea indiviziunii și înscriere a dreptului de proprietate a acestora pe parcele individualizate, urmează a fi respinsă, întrucât față de acest petit nu există justificată calitatea procesuală pasivă, întrucât nu există contradictorialitate față de intimați.
Existând probate condițiile unui antecontract de v-c valabil încheiat, văzând și prevederile art. 1073, art. 1077 cod civil de la 1865, act sub care raportul juridic s-a născut, Tribunalul, în temeiul art. 296 Cod Civil, pentru considerentele de mai sus, va admte apelul declarat de B. D., B. I., R. P. și R. J. împotriva sentinței civile nr._/15 iunie 2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosar nr._ / 2006 pe care o schimbă în parte în sensul că va admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții B. D., B. I., R. P. și R. J. împotriva pârâților C. E. și C. N. și în consecință: va obliga pârâții C. E. și C. N. să încheie cu reclamanții de B. D., B. I., R. P. și R. J. contract autentic de vânzare-cumpărare pentru terenul în suprafață de 2849 mp înscris în CF Florești nr._, nr cadastral 8367, pentru prețul de 290.000 lei vechi, achitați integral, în caz contrar prezenta urmând să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare.
Va dispune intabularea în CF a dreptului de proprietate asupra imobilului de mai sus în favoarea reclamanților B. D. și B. I. în cotă de ½ parte ca bun comun, cu titlu de cumpărare și în favoarea reclamanților R. P. și R. J. în cotă de ½ parte ca bun comun, cu titlu de cumpărare. Va respinge restul pretențiilor.
În raport de soluția adoptată pârâții sunt obligați să suporte cheltuielile de judecată făcute în fața instanței de fond cu plata taxei judiciare de timbru și a onorariului de expert, motiv pentru care în baza art. 274 și art. 277 Cod proc. civilă va obligă pârâții C. E. și C. N. să plătească în solidar în favoarea reclamanților suma de 1645 cheltuieli de judecata la fond.
În apel, apelanții au făcut cheltuieli de judecată cu plata taxelor de timbru (fila 32, 46), onorariu de expert și onorariu avocat (fila 18,19, vol.II). Fiind în culpă procesuală ca urmare a admiterii apelului în temeiul art. 274 și art. 277 Cod proc. civilă și va obliga intimații C. E. și C. N. în solidar să plătească apelanților suma de 5086,77 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, onorar expert, onorar avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de B. D., B. I., R. P. și R. J. împotriva sentinței civile nr._/15 iunie 2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosar nr._ pe care o schimbă în parte în sensul că: Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții B. D., B. I., R. P. și R. J. împotriva pârâților C. E. și C. N. și în consecință:
Obligă pârâții C. E. și C. N. să încheieie cu reclamanții de B. D., B. I., R. P. și R. J. contract autentic de vânzare-cumpărare pentru terenul în suprafață de 2849 mp înscris în CF Florești nr._, nr cadastral 8367, pentru prețul de 290.000 lei vechi, achitați integral, în caz contrar prezenta urmând să țină loc de contract authentic de vânzare-cumpărare.
Dispune intabularea în CF a dreptului de proprietate asupra imobilului de mai sus în favoarea reclamanților B. D. și B. I. în cotă de ½ parte ca bun comun, cu titlu de cumpărare și în favoarea reclamanților R. P. și R. J. în cotă de ½ parte ca bun comun, cu titlu de cumpărare.
Respinge restul pretențiilor.
Obligă pârâții C. E. și C. N. să plătească în solidar în favoarea reclamanților suma de 1645 cheltuieli de judecata la fond.
Obligă intimații C. E. și C. N. în soloidar să plătească apelanților suma de 5086,77 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, onorar expert, onorar avocat.
Definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare,
Pronunțată în ședința publică din 25.06.2014.
Președinte, D. T. | Judecător, A.-S. S. | |
Grefier, A.-P. Boțioc |
Redactat A.P.B./25 Iunie 2014
Red. D.T./8 exemplare/30.06.2014
Judecător fond: S. I. – Judecătoria Cluj-N.
| ← Prestaţie tabulară. Decizia nr. 254/2014. Tribunalul CLUJ | Succesiune. Decizia nr. 827/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
