Anulare act. Sentința nr. 2335/2014. Tribunalul CONSTANŢA

Sentința nr. 2335/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 07-10-2014 în dosarul nr. 10639/212/2013*

DOSAR NR._

TRIBUNALUL C.

SECȚIA I CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR.2335

Ședința publică din 07 OCTOMBRIE 2014

PREȘEDINTE – A. C.

Grefier – L. M.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta C. S. domiciliată în C., ., .,. cu domiciliul procesual ales la C.. Av. Babenco M. în C. ..6, județul C. în contradictoriu cu pârâții A. M. cu domiciliul în S., ..5, ., și A. A. A. domiciliată în S., ., județul Prahova, având ca obiect anulare act.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 23 septembrie 2014 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 30.09.2014, 07.10.2014, când s-a pronunțat.

TRIBUNALUL:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, reclamanta C. S. a chemat în judecată pe pârâții A. M. și A. A.-A., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea parțială a certificatului de moștenitor nr. 28/18.03.2011 emis de BNP I. D.-B. G..

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin certificatul de moștenitor menționat s-a dezbătut succesiunea de pe urma defunctei A. E., constatându-se calitatea de moștenitori a celor doi pârâți, în calitate de soț supraviețuitor, respectiv de fiică.

A susținut reclamanta că în mod eronat s-a menționat proprietatea defunctei asupra întregului imobil situat în comuna M. K., . nr. 14, jud. C., format din teren curți-construcții, în suprafață de 2.910 mp și construcțiile amplasate pe acest teren.În realitate, proprietarii imobilului situat în comuna M. K., . nr. 14, jud. C. sunt N. E., cu o cotă de 16%; A. A. A., cu o cotă de 63% și A. M., cu o cotă de 21%, conform certificatului de atestare fiscală nr._/19.12.2012.

Reclamanta s-a legitimat procesual activ ca moștenitoare legală a numitei N. E., decedată la data de 19.12.2012.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1250, 1255 și urm C.civ., art. 963 C. civ. și art. 148 și urm. C. proc. civ.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri:certificat de moștenitor nr. 28/18.03.2011 emis de BNP BNP I. D.-B. G., certificat de atestare fiscală nr._/19.12.2012, certificat de moștenitor nr. 78/09.08.2012 emis de BNP Doinița C. și D. C., acte de stare civilă.

În apărare, pârâții au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, apreciind că aceasta nu se legitimează drept succesibil al defunctei A. E., ale cărui drepturi succesorale să fi fost vătămate prin emiterea certificatului de moștenitor contestat.

Pe fondul cauzei, pârâții au solicitat respingerea cererii ca nefondată.

În acest sens, pârâții au învederat că autoarea lor a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 2.910 mp, situat în comuna M. K., . nr. 14, jud. C., prin atribuirea în proprietate exclusivă, în temeiul Ordinului Prefectului Județului C. nr. 165/19.05.2004, act administrativ cu caracter individual care nu a fost anulat, constatat nul ori desființat în al mod prevăzut de lege.

În dovedirea celor susținute, pârâții au depus la dosar înscrisuri:Ordinul Prefectului Județului C. nr. 165/19.05.2004, extras de carte funciară.

Prin Sentința civilă nr._/19.11.2013 pronunțată de Judecătoria C. a fost admisă excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, invocată din oficiu, cu consecința declinării competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului C.-Secția I Civilă.

Pentru a dispune în acest sens, instanța inițial învestită a avut în vedere dispozițiile art. 95 alin. 1 C. proc. civ., potrivit cărora „tribunalele judecă în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe”.

Prin Sentința civilă nr. 477/04.03.2014 pronunțată de Tribunalul C., a fost admisă excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, cu consecința constatării conflictului negativ de competență și a înaintării dosarului la Curtea de Apel C., în vederea soluționării acestui conflict.În acest sens, s-a reținut caracterul patrimonial al cererii, stabilirea competenței realizându-se în funcție de criteriul valoric, respectiv prin raportare la valoarea bunului succesoral cu privire la care s-a solicitat anularea certificatului de moștenitor.

Prin Sentința civilă nr. 11/16.04.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. s-a constatat că în cauză competența materială în soluționarea litigiului revine Tribunalului C., față de caracterul de act juridic nepatrimonial al certificatului de moștenitor a cărui anulare se urmărește.

Pe rolul Tribunalului C., cauza înaintată pe baza regulatorului de competență a fost înregistrată sub nr._ .

Procedând la soluționarea cauzei, instanța a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar atât documentația care a stat la baza eliberării certificatului de moștenitor contestat, cât și cea care a fundamentat certificatul de atestare fiscală nr._/19.12.2012 emis de Primăria Comunei M. K..

În temeiul art. 248 C.proc.civ., va fi analizată cu prioritate excepția lipsei calității procesual active a reclamantei, unită cu fondul la termenul din 27.05.2014, cu privire la care se rețin următoarele:

Potrivit art. 34 C.proc.civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

În speță, pârâții au susținut că certificatul de moștenitor reprezintă un act procedural succesoral emis în cadrul unei proceduri necontencioase în care este obligatorie citarea doar a succesibililor, aceștia având în mod exclusiv calitate procesual activă într-o eventuală acțiune în anulare.În condițiile în care certificatul de moștenitor nu face dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor ce alcătuiesc masa succesorală, au apreciat pârâții că prin emiterea actului terții nu sunt și nu pot fi socotiți vătămați, cu atât mai mult cu cât nu sunt și succesibili ai defunctului.

Față de aceste susțineri ale pârâților, urmează a fi avute în vedere dispozițiile legale incidente la data întocmirii certificatului de moștenitor nr. 28/18.03.2011, emis de BNP I. D.-B. G. și care au reglementat natura juridică a certificatului de moștenitor, precum și posibilitatea contestării acestuia în instanță, pe calea unei acțiuni în anulare.

Astfel, art. 88 din Legea 36/1995, în forma aplicabilă la data de 18.03.2011, prevedea că până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte.Totodată, la teza întâi a aceluiași articol, se stabilea că cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moște­nitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea dreptu­rilor lor, conform legii.

Prin urmare, în categoria persoanelor care puteau solicita anularea unui certificat de moștenitor, legiuitorul nu a inclus în mod limitativ doar pe moștenitorii care au participat la eliberarea certificatului și persoanele care se pretind moștenitori și nu au fost chemate la dezbaterea succesorală.Potrivit dispozițiilor legale anterior citate, terțul care nu este moștenitor și nici nu se pretinde moștenitor, poate cere la rândul său anularea unui certificat de moștenitor, dacă se consideră vătămat în drepturile sale prin emiterea certificatului.

În concluzie, terțul care nu este și nu se pretinde succesibil, are calitate procesuală activă în formularea unei acțiuni în anularea certificatului de moștenitor, singura vătămare pe care o poate invoca fiind în mod evident cuprinderea unui bun care îi aparține în masa succesorală reținută în certificatul de moștenitor.

Cum, în cauza de față, reclamanta nu solicită includerea sa printre moștenitorii defunctei A. E., ci pretinde încălcarea cotei sale indivize din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în comuna M. K., ., nr. 14, inclus în masa succesorală, pentru motivele anterior expuse, se va reține că reclamanta justifică legitimarea procesual activă în formularea acțiunii.

Pe cale de consecință, excepția lipsei calității procesual active a reclamantei, invocată de pârâți, va fi respinsă ca nefondată.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, asupra fondului acțiunii rezultă următoarele:

Prin certificatul de moștenitor nr. 28/18.03.2011 emis de BNP I. D.-B. G. s-a constatat că pârâții A. M. și A. A.-A. sunt moștenitori ai defunctei A. E., în calitate de soț supraviețuitor și fiică.Masa succesorală rămasă de pe urma defunctei, astfel cum a fost stabilită în cadrul procedurii succesorale notariale, a inclus și dreptul de proprietate asupra imobilului situat în comuna M. K., ., nr. 14, format din teren în suprafață de 2.910 mp și construcțiile amplasate pe acesta, respectiv o locuință în suprafață de 97 mp și o magazie de 22 mp.

După cum s-a menționat în cuprinsul certificatului de moștenitor, dreptul de proprietate al defunctei asupra terenului a fost stabilit pe baza Ordinului nr. 165/19.05.2004 al Prefectului Județului C., în privința construcțiilor fiind reținută transmiterea dreptului prin moștenire legală, de la părinții N. H. și N. M..

Prin cererea de față, reclamanta a pretins existența în patrimoniul său a unei cote-părți din dreptul de proprietate asupra imobilului indicat, dobândite de pe urma defunctei N. E., invocând, implicit, încălcarea acestui drept prin includerea bunului în masa succesorală constatată de pe urma defunctei A. E..

Procedând la analiza valabilității certificatului de moștenitor din perspectiva apartenenței bunului la patrimoniul defunctului a cărui succesiune a fost dezbătută pe această cale, instanța va proceda la o comparare a titlurilor invocate de moștenitori, respectiv de terț, în literatura de specialitate fiind de altfel consacrată soluția potrivit căreia o astfel de acțiune promovată de un terț este guvernată de regulile aplicabile acțiu­nilor reale.

Astfel, din examinarea înscrisurilor depuse la dosar de către reclamantă, rezultă că aceasta este unica moștenitoare a defunctei N. E., în calitate de nepoată de soră, potrivit certificatului de moștenitor nr. 78/09.08.2012 emis de BNP Doinița C. și D. C..La rândul său, autoarea reclamantei, a fost căsătorită cu numitul N. H., a cărui moștenitoare a fost în calitate de soție supraviețuitoare, potrivit certificatului de moștenitor nr. 932/03.11.1980.

Astfel, masa succesorală rămasă de pe urma defunctului N. H. și din care soția supraviețuitoare a cules cota de 1/4, s-a compus din cota de 5/8 din imobilul situat în . din teren în suprafață de 1.000 mp, atribuit în folosință veșnică în baza Deciziei nr. 29/1959 a Consiliului Popular al Comunei M. Kogășniceanu și casa cu 4 camere și dependințe, construită fără autorizație.

Or, în condițiile în care certificatul de moștenitor nu avea caracter constitutiv sau translativ de drepturi, doar pe cale de succesiune legală defuncta N. E. nu putea dobândi dreptul de proprietate asupra unui imobil cu privire la care autorul său nu deținea un titlu de proprietate valabil.Concluzia se impune în condițiile în care terenul în suprafață de 1.000 mp fusese atribuit doar în folosință, iar construcția edificată fără autorizație de construire.

Pe de altă parte, defuncta A. E., autoarea pârâților din cererea de față și care la rândul său s-a numărat printre moștenitorii defunctului N. H., a efectuat demersuri pentru consolidarea dreptului transmis pe cale succesorală în patrimoniul său.Astfel, prin Ordinul nr. 165/19.05.2004 al Prefectului Județului C., numita A. E. a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 2910,58 mp, situat în comuna M. K., ., nr. 14.

În baza acestui titlu, autoarea pârâților a procedat și la înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 2910,58 mp și a construcțiilor aflate pe acest teren, respectiv locuință cu suprafața de 97 mp și magazie de 22 mp, în favoarea sa operând prezumția instituită de art. 492 C.civ., privind accesiunea imobiliară.

În consecință, la data emiterii certificatului de moștenitor a cărui anulare parțială se solicită, în patrimoniul defunctei A. E. se afla dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 2910,58 mp, situat în comuna M. K., ., nr. 14, dobândit în baza unui act administrativ individual constitutiv de drepturi, a cărui legalitate și temeinicie nu au fost contestate în instanță.Totodată, în lipsa oricărei dovezi contrarii, ce oricum nu ar fi putut fi opusă decât în cadrul unei acțiuni introduse de terțul pretins a fi vătămat, în favoarea defunctei a operat prezumția instituită de art. 492 C.civ., care a fundamentat înscrierea dreptului de proprietate asupra construcțiilor atât în cartea funciară, cât și în certificatul de moștenitor.

Pentru toate aceste motive, instanța reține că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei A. E. a fost în mod corect stabilită prin certificatul de moștenitor nr. 28/18.03.2011, fără a se putea vorbi despre încălcarea unui drept al reclamantei, care nu a justificat existența în patrimoniul său a unei cote din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în com. M. K., ., nr. 14.În condițiile în care certificatul de moștenitor a fost emis pe baza unei documentații ce a cuprins titlul de proprietate valabil asupra terenului în suprafață de 2910,58 mp, iar prin cererea de față reclamanta s-a prevalat doar de transmiterea pe cale succesorală a unui drept de folosință asupra unei porțiuni din acest teren, nu se poate reține existența unei încălcări a dreptului de proprietate al reclamantei, prin includerea bunului în masa succesorală rămasă de pe urma autoarei pârâților.

Față de cele expuse, cererea reclamantei va fi respinsă ca nefondată.

În temeiul art. 453 și art. 455 C.proc.civ., reclamanta va fi obligată la plata către fiecare pârât a sumei de 744 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată-onorariu avocat ales.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția lipsei calității procesual active a reclamantei, invocată de pârâți, ca nefondată.

Respinge acțiunea privind pe reclamanta C. S. domiciliată în C., ., .,. cu domiciliul procesual ales la C.. Av. Babenco M. în C. ..6, județul C. în contradictoriu cu pârâții A. M. cu domiciliul în S., ..5, ., județul Prahova, și A. A. A. domiciliată în S., ., județul Prahova, ca nefondată.

Obligă reclamanta la plata către fiecare pârât a sumei de 744 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 07.10.2014.

PREȘEDINTE,GREFIER,

A. C. L. M.

Red.jud.A.C.

4 ex./05.11.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act. Sentința nr. 2335/2014. Tribunalul CONSTANŢA