Contestaţie la executare. Decizia nr. 394/2014. Tribunalul CONSTANŢA

Decizia nr. 394/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 20-05-2014 în dosarul nr. 3069/254/2013

Dosar nr._

TRIBUNALUL C.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.394

Ședința publică de la 20 mai 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE – dr. C. G.

JUDECĂTOR- C. C.

GREFIER – A. O.

S-a luat în examinare apelul civil având ca obiect contestație la executare, formulat de contestatorii M. M. PRIN PRIMAR și P. M. M., cu sediul în M., ., județul C., împotriva sentinței civile nr.178/05.02.2014 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimații D. C. V., domiciliat în București, ..4, sector 5 și M. P. A., domiciliată în București, ., sector 5.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru apelanții contestatori avocat C. C. în substituirea doamnei avocat M. C., conform delegației de substituire pe care o depune la dosar și avocat S. S. L., conform împuternicirii avocațiale nr.393/16.05.2014 pe care o depune la dosar, pentru intimata M. A. P. se prezintă avocat C. F., conform împuternicirii avocațiale nr. 219/24.04.2014 pe care o depune la dosar, lipsind intimatul D. C. V..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Prezentul apel este legal timbrat cu suma de 525 lei conform ordinului de plată nr.894/08.05.2014 emis de Trezoreria M..

S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, prin care s-a evidențiat faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:

Reprezentanții apelanților contestatori depun la dosarul cauzei împuterniciri avocațiale.

Instanța constată că taxa datorată de apelanți în prezenta cale de atac este în cuantum de 20 lei, constatând suplinit acest cuantum prin depunerea la dosar a chitanței. În ceea ce privește diferența de taxă de timbru achitată în plus, aceasta urmează a fi restituită la solicitarea apelanților.

Părțile precizează că nu mai au alte cereri sau probe de formulat.

Instanța, având în vedere poziția procesuală a părților, constată terminată cercetarea judecătorească și, în raport de dispozițiile art.392 Cod procedură civilă deschide dezbaterile în fond asupra apelului.

Reprezentantul apelanților contestatori solicită admiterea apelului formulat, pentru motivele arătate în cuprinsul cererii de apel. Solicită a se dispune anularea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

Reprezentantul intimatei M. solicită respingerea apelului formulat, să se dispună menținerea hotărârii apelate ca fiind temeinică și legală, apreciind că instanța de fond în mod legal a constatat că se timbrează contestația la executare. Arată că nu înțelege să solicite plata cheltuielilor de judecată.

Instanța, în raport de dispozițiile art.394 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față:

Prin sentința civilă nr.178/5.02.2014, Judecătoria M. a anulat ca netimbrată contestația la executare formulată de contestatorii M. M. prin Primar și P. M. M., în contradictoriu cu intimații D. C. V. și M. P. A., precum și cererea de suspendare a executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr.339/2013 al B. S.-C. A. și S.-C. G.-S. și a respins ca nefondată cererea de obligare a intimaților la plata cheltuielilor de judecată, precum și cererea formulată de intimata M. P. A., de obligare a contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată.

În considerente, prima instanță a reținut incidența în cauză a disp. art.7 din OG nr.22/2002, potrivit cu care „cererile, indiferent de natura lor, formulate de instituțiile și autoritățile publice în cadrul procedurii de executare silită a creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina acestora sunt scutite de plata taxelor de timbru, timbru judiciar și a sumelor stabilite cu titlu de cauțiune” și a art.10 din OG nr.80/2013. Față de obiectul cererii deduse judecății și dispozițiile cuprinse în titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr.3845 din 21.06.2011 a Tribunalului C., irevocabilă prin decizia civilă nr.707 din 05.12.2011 a Curții de Apel C., puse în executare silită în cadrul dosarului de executare silită nr.339/2013 al B. S.–C. A. și S.–C. G.–S., prin încheierea 08.01.2014 instanța a dispus citarea contestatorilor cu mențiunea de a achita până la următorul termen de judecată, stabilit la 05.02.2014, taxa judiciară de timbru în cuantum de 1.000 lei aferentă contestației la executare și taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 lei aferentă cererii de suspendare a executării silite, sub sancțiunea anulării cererilor ca netimbrate.

Citațiile cu mențiunile anterior expuse au fost primite de către contestatori la data de 17.01.2014.

Împotriva modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru în cauză, contestatorii au formulat cerere de reexaminare, potrivit art.39 din OUG nr.80/2013, cerere care a fost respinsă prin încheierea nr.91 din 04.02.2014 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ /a1.

În ședința publică din 05.02.2014, intimata M. P. A. a invocat excepția netimbrării contestației la executare și excepția netimbrării cererii de suspendare a executării silite.

În drept, potrivit art.197 Cod procedură civilă, în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii, iar netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.

Față de dispozițiile legale anterior menționate și văzând că în cauză contestatorii nu au achitat taxele judiciare de timbru aferente cererilor deduse judecății, instanța a anulat ca netimbrate atât contestația la executare, cât și cererea de suspendare a executării silite.

Văzând soluția pronunțată asupra cererilor formulate de contestatori, precum și dispozițiile art.453 Cod procedură civilă, instanța a respins ca nefondată cererea de obligare a intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

Cât privește cererea formulată de intimata M. P. A., de obligare a contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată, aceasta a fost respinsă întrucât intimata nu s-a conformat exigențelor de ordin probator impuse de art.248 Cod procedură civilă și de art.452 Cod procedură civilă și nu a făcut dovada existenței și întinderii cheltuielilor de judecată pretinse.

Împotriva acestei hotărâri, contestatorii au declarat în termen legal apel.

În motivarea cererii de apel, au susținut că nu datorează taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și cauțiune, în temeiul art.7 din OG nr.22/2002. Condițiile textului de lege sunt îndeplinite, deoarece au calitate de autoritate publică locală, se află în procedura de executare silită, contestația are ca obiect creanța pretinsă de intimați în cadrul dosarului de executare nr.339/2013. Instanța de fond a dat o interpretare greșită noțiunii de „creanțe”, limitând înțelesul mai larg al acesteia, care cuprinde obligația de a da, de a face sau de a nu face ceva, la sume de bani.

În drept, au invocat disp. art.466 și art.480 alin.3 C.proc.civ.

Prin întâmpinare, intimatul D. C. V. a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că prima instanță a dat o interpretare corectă noțiunii de „creanță”, în acord cu disp. art.7 din OG nr.22/2002 și cu dispozițiile titlului executoriu, prin care apelanții au fost obligați la restituirea în natură a unor terenuri situate în municipiul M..

Analizând sentința apelată, tribunalul reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, contestatorii municipiul M. prin primar și P. municipiului M. au formulat contestație la executarea ce face obiectul dosarului de executare nr.339/2013 al B. S.-C., solicitând totodată și suspendarea executării.

Prin încheierea de ședință din 8.01.2014, instanța a impus contestatorilor plata unei taxe judiciare de timbru de 1.000 lei pentru contestația la executare și 50 lei pentru cererea de suspendare a executării silite, în temeiul art.10 alin.2 din OUG nr.80/2013.

Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, contestatorii au formulat cerere de reexaminare, ce a fost respinsă ca nefondată prin încheierea nr.91/4.02.2014 pronunțată de Judecătoria M.. Prin urmare, calea de atac împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru este reexaminarea, conform art.39 din OUG nr.80/2013 și nu apelul.

Așadar, contestatorii nu au un drept de opțiune între calea de atac specială stabilită de legiuitor și calea de atac de drept comun, după cum nici nu le pot exercita succesiv, prin urmare este inadmisibilă formularea unor critici privitoare la stabilirea taxei judiciare de timbru la fond în calea de atac a apelului.

Deosebit de aceasta, se reține că în mod corect s-a stabilit de către instanța de fond și instanța de reexaminare faptul că în cauză nu sunt incidente disp. art.7 din OG nr.22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, titlul executoriu instituind în sarcina contestatorilor obligația de predare a unor terenuri situate în municipiul M., obligația de a înainta propunere pentru acordare de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005 și obligația de a înainta documentația aferentă unor notificări, și nicidecum obligația de plată a unor creanțe, cu excepția cheltuielilor de judecată care, însă, nu fac obiectul OG nr.22/2002.

Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, în temeiul art.480 alin.1 C.proc.civ. tribunalul va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge apelul formulat de contestatorii M. M. prin PRIMAR și P. M. M., cu sediul în M., ., județul C., împotriva sentinței civile nr.178/05.02.2014 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimații D. C. V., domiciliat în București, ..4, sector 5 și M. P. A., domiciliată în București, ., sector 5, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 20.05.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

dr. C. G. C. C.

GREFIER,

A. O.

Jud. fond S.G. I..

Red./tehnored. dec. apel jud. C. G. 28.05.2014/6 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 394/2014. Tribunalul CONSTANŢA