Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Încheierea nr. 9/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 9/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 16-05-2014 în dosarul nr. 14381/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 9 mai 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: T. V.
JUDECĂTOR: C. C. V.
Grefier: G. A.
Pe soluționarea apelului civil declarat de către apelanta pârâtă A. T., cu sediul în C., ., județul C., împotriva sentinței civile nr._/1.11.2013, pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu intimata reclamantă A. A. SFANTULUI M. M. M. cu sediul procesual ales la P. N., în C., ., ..
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns apelanta, prin apărător ales, doamna avocat Stoichim G., cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art.157 Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apelanta, solicită lăsarea dosarului la a doua apelare față de lipsa părții adverse.
Instanța, dispune lăsarea cauzei la a doua apelare.
La a doua apelare a cauzei făcută în ședință publică, au răspuns apelanta, prin apărător ales, doamna avocat Stoichim G., cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei și intimata reclamantă prin apărător ales, doamna avocat C. F..
Instanța, având în vedere dispozițiile art.131 Cod procedură civilă, potrivit cărora la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante, judecatorul este obligat, din oficiu, sa verifice si sa stabileasca daca instanta sesizata este competenta general, material si teritorial sa judece pricina, raportat la art.95 Cod procedură civilă, se declară competentă să judece prezenta cauză.
Apelanta depune la dosarul cauzei taxă de timbru și timbru judiciar în cuantumul stabilit de instanță.
Instanța comunică răspunsul la întâmpinare intimatei reclamante prin apărător ales iar aceasta nu solicită termen pentru a lua cunoștință de conținutul acesteia.
Nemaifiind cereri sau excepții prealabile, instanța dă cuvântul părților asupra probelor.
Apelanta, prin apărător ales, solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, iar raportat la dispozițiile art.479 în completare proba cu interogatoriu președintelui Asociatiei A. Sfantului M. M. M. și preotului paroh din perioada construirii așezământului religios, apreciind această probă utilă întrucât există susțineri că A. nu ar fi avut calitatea de persoană interesată.
Intimata, prin apărător ales, pune concluzii de respingere a probelor solicitate de apelantă susținând că sunt inadmisibile în această procedură și nu sunt utile pertinente și concludente soluționării cauzei.
Intimata arată că nu are alte probe și nici alte cereri.
Instanța, deliberând asupra probelor solicitate de către apelantă respinge proba cu interogatoriul ce s-a solicitat a fi luat președintelui Asociatiei A. Sfantului M. M. M. și preotului paroh din perioada construirii așezământului religios apreciind că aceste probe exced obiectului cauzei.
Nemaifiind alte cereri sau probe noi, instanța în temeiul art.244 Cod procedură civilă constată terminată cercetarea judecătorească și în temeiul art.392 Cod procedură civilă acordă cuvântul părților asupra fondului cauzei.
Apelanta, prin apărător ales, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, arătând că a avut ca și un prim motiv de apel faptul că instanța în mod eronat s-a antepronunțat asupra cererii constatând că este învestită cu soluționarea unei cereri necontencioase în raport de temeiul de drept material. Susține că este real că cererea are un caracter necontencios, însă consideră că ar fi trebuit avute în vedere prevederile art.531 Cod procedură civilă care statuează în mod clar că în situația în care cererea prin cuprinsul ei sau prin obiectele ridicate de persoanele citate prezintă caracter contencios, instanța o va respinge. Arată că acest caracter contencios este dat chiar de solicitarea petentei care cere instanței restabilirea unui drept pretins, ori nu poate fi vorba de un drept de proprietate în condițiile în care Asociația înființată în anul 1993 a avut nevoie de avizul Secretariatului de Stat pentru Culte și în prealabil avizul Arhiepiscopiei T.. Mai arată că în mod eronat instanța de fond a reținut că A. T. nu are calitate de persoană interesată în formularea cererii, arătând că ar fi trebui avute în vedere de către instanță prevederile art.180 din H.G.53/2008. Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
Intimata, prin apărător ales, solicită respingerea apelului, ca nefondat arătând că instanța în mod corect a calificat caracterul necontencios al acestei cereri, precizează că obiectul cererii deduse judecății constă într-o plângere împotriva unei încheieri de carte funciară. Solicită să se aibă în vedere art.31 alin.1 din Regulamentul aprobat prin ordinul nr.633/2006 unde se arată expres că aceste plângeri au un caracter necontencios.
Intimata, precizează că instanța de fond nu s-a antepronunțat prin calificarea cererii ca având caracter necontencios.
Intimata, prin apărător ales, solicită respingerea apelului ca nefundat, arătând că nu solicită cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Pentru ca apelanta pârâtă să depusă concluzii scrise, în temeiul art.396 Cod procedură civilă, urmează să amâne pronunțarea în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 16.05.2014.
Pronunțată în ședința publică azi, 09.05.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
T. V. C. C. V.
GREFIER,
A. G.
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.386/2014
Ședința publică de la 16 mai 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: T. V.
JUDECĂTOR: C. C. V.
Grefier: G. A.
Pe soluționarea apelului civil declarat de către apelanta pârâtă A. T., cu sediul în C., ., județul C., împotriva sentinței civile nr._/1.11.2013, pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu intimata reclamantă A. A. SFANTULUI M. M. M. cu sediul procesual ales la P. N., în C., ., ..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 9.05.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință aferentă, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. La acel termen, la cererea apelantei pentru a depune concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea în cauză la data de 16.05.2014.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, deliberând, constată:
Prin sentința civilă nr._/01.11.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ s-a admis plângerea formulată de către reclamanta Asociația „Așezămintele Sfântului M. M. M.”, în contradictoriu cu intimata A. T., împotriva Încheierii nr._/ 17.05.2013 emisă de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară C. – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C..
S-a dispus anularea Încheierii nr._/ 17.05.2013, emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C. – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C., cu consecința menținerii Încheierii nr._, emisă de aceeași instituție la data de 28.01.2013.
Pentru a pronunța această sentință civilă, în baza materialului probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta Asociația „Așezămintele Sfântului M. M. M.” a formulat, în contradictoriu cu A. T., plângere împotriva Încheierii nr._/ 17.05.2013, emisă de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C. – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C. (în continuare O.C.P.I.), solicitând anularea încheierii atacate, cu consecința menținerii înscrierilor de carte funciară existente anterior pronunțării acesteia.
Reclamanta a arătat că prin încheierea contestată a fost admisă cererea de reexaminare formulată de A. T. împotriva Încheierii pronunțate de O.C.P.I. în dosarul nr._/ 2012, în sensul că s-a dispus întabularea dreptului de proprietate în favoarea Arhiepiscopiei T. sub B.5 din cartea funciară nr._-C1 (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu numărul_) UAT C. și întabularea dreptului de proprietate dobândit prin lege în cotă de 1/1 asupra A1 în favoarea Arhiepiscopiei T. sub B.6 din cartea funciară nr._-C1 (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu numărul_) UAT C..
Consideră reclamanta că încheierea atacată este vădit nelegală, fundamentată pe o interpretare eronată a dispozițiilor legale incidente, conducând în fapt la pierderea proprietății sale cu încălcarea dispozițiilor art. 44 alin. 3 din Constituția României și art. 562 alin. 3 Cod civil.
Reclamanta critică Încheierea nr._/ 17.05.2013, susținând că registratorul-șef a nesocotit vădit toate dispozițiile din Legea nr. 7/ 1996 care reglementează modalitatea de întabulare și de radiere a dreptului de proprietate în / din cartea funciară.
Astfel, în mod greșit, registratorul-șef a reținut că A. T. ar avea calitatea de „persoană interesată” în formularea cererii de reexaminare împotriva încheierii_/ 28.01.2013 pronunțată de O.C.P.I. în dosarul nr._/ 2012, art. 31 alin. 1 din Legea nr. 7/ 1996 făcând referire la celelalte „persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară”. Așadar, raportat la dispozițiile legale anterior evocate, se observă că au calitatea de „persoane interesată” în formularea cererii de reexaminare împotriva încheierii de admitere sau de respingere a cererii de înscriere în cartea funciară: a) titularul cererii; b) persoanele ce justifică un interes potrivit mențiunilor de carte funciară; c) notarul public (în situația în care cererea s-a formulat prin intermediul său).
Solicită a se constata că titularul cererii soluționate prin încheierea_/ 28.01.2013 pronunțată de O.C.P.I. în dosarul nr._/ 2012 este Asociația „Așezămintele Sfântului M. M. M.” - pe de o parte, iar - pe de altă parte - că A. T. nu justifică nici un interes potrivit mențiunilor de carte funciară, câtă vreme aceasta nu era titularul vreunei înscrieri în referire la imobil. În situația în care ar fi apreciat că situația juridică reală a imobilului nu corespunde cu înscrierile din cartea funciară, reclamanta ar fi avut deschisă calea acțiunii reglementate de art. 907 și următoarele din Codul civil (acțiune în rectificare de carte funciară, urmată, eventual, pe cale separată, de cererea sa de întabulare a dreptului pretins), iar nu calea cererii de reexaminare împotriva unei încheieri față de care are calitatea de terț desăvârșit.
Mai arată reclamanta că, în mod greșit, registratorul-șef a apreciat că, deși întabulat dreptul de proprietate al asociației asupra imobilului în discuție, pe calea cererii de reexaminare formulată împotriva încheierii prin care s-a admis cererea petentei privind actualizarea documentației cadastrale și schimbarea denumirii, s-ar putea radia înscrierea dreptului nostru de proprietate din cartea funciară (înscriere făcută cu mult anterior, prin Încheierea nr._/ 19.12.2006 a O.C.P.I.) și, mai mult, întabularea pretinsului drept de proprietate al Arhiepiscopiei T. asupra aceluiași imobil.
Prin urmare, înscrierea deja efectuată în cartea funciară nu poate fi rectificată de registratorul de carte funciară pe baza altor înscrisuri decât cele expres si limitativ prevăzute de art. 33 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 și nici pe baza interpretării pe care acesta înțelege a o da diverselor dispoziții legale.
De asemenea, reclamanta a susținut că registratorul-șef a admis cererea de reexaminare și a dispus întabularea dreptului de proprietate al Arhiepiscopiei T. în temeiul unor înscrisuri care nu întrunesc condițiile cerute de lege, întrucât niciunul dintre înscrisurile pe care se pare că s-a fundamentat soluția de admitere a cererii de reexaminare (act administrativ nr. 998/ 28.03.2013 emis de A. T., adresa nr. 89/ 16.02.1998 emisă de A. T. C., Act nr. 3/ 22.01.1998 emis de Societatea Filatropică Așezămintele Marelui M. M.) nu întrunește condițiile limitative impuse de art. 29 alin. 1 din Legea nr. 7/1996.
Din analizarea și coroborarea probelor administrate în cauză, prima instanță a reținut în fapt că, prin Încheierea nr._ emisă de O.C.P.I. la data de 28.01.2013 în dosarul nr._/ 2012, registratorul de carte funciară a admis cererea introdusă de Asociația „Așezămintele Sfântului M. M. M.” prin S.C. TOPOCRIS TERRA S.R.L., privind actualizarea informațiilor tehnice, dispunând:
- notarea actualizării documentației cadastrale, în sensul că se notează numărul cadastral electronic „_” provenit din conversia numărului cadastral „_”, sub B.2 din cartea funciară_ (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu numărul_) UAT C.;
- notarea actualizării documentației cadastrale, în sensul că se notează numărul cadastral electronic „_” provenit din conversia numărului cadastral „_”, sub B.2 din cartea funciară_-C1 (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu numărul_) UAT C.;
- notarea schimbării denumirii din „SOCIETATEA FILANTROPICĂ AȘEZĂMINTELE SFÂNȚULUI M. M. M.” în „ASOCIAȚIA AȘEZĂMINTELE SFÂNȚULUI M. M. M.”, sub B.3 din cartea funciară_-C1 (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu numărul_) UAT C.;
- notarea schimbării denumirii din SOCIETATEA FILANTROPICĂ AȘEZĂMINTELE SFÂNȚULUI M. M. M.” în „ASOCIAȚIA AȘEZĂMINTELE SFÂNȚULUI M. M. M.”, sub C.2 din cartea funciară_ (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu numărul_) UAT C..
În temeiul dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 7/ 1996, A. T. a formulat cerere de reexaminare, solicitând respingerea cererilor de întabulare a dreptului de proprietate promovate de către Asociația „Așezămintele Sfântului M. M. M.”, cu privire la imobilele reprezentate de: „Biserică în stil Maramureșan, Lăcaș de cult C. Ortodox - Biserica de Lemn din Parcul Tăbăcăriei”, identificat cu nr. cadastral_-C1 (nr. cadastral vechi_-C1), înscris în cartea funciară cu nr._-C1 - UAT C. (provenit din conversia de pe hârtie a cărții funciare nr._); „Oficiu Parohial”, anexă a bisericii, identificat cu nr. cadastral_-C1, înscris în cartea funciară cu nr._-C1 - UAT C..
În susținerea cererii de reexaminare, a arătat A. T. că documentația depusă în justificarea cererilor de întabulare nu îndeplinește condițiile legale.
Prin Încheierea nr._ emisă de O.C.P.I. la data de 17.05.2013 în dosarul nr._/ 2013, registratorul-șef a admis cererea de reexaminare promovată de A. T., dispunând: intabularea dreptului de proprietate în favoarea A. T., sub B.5 din cartea funciară_-C1 (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu numărul_) UAT C.; intabularea dreptului de proprietate, dobândit prin Lege în cota de 1/1 asupra Al, în favoarea A. T., sub B.6 din cartea funciară_-C1 (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu numărul_) UAT C.
În motivarea acestei soluții, registratorul-șef a reținut incidența prevederilor art. 169, 170, 180 și 181 din H.G. nr. 53/ 2008 privind recunoașterea Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, precum și ale art. 31 alin. 2 din Legea nr. 7/ 1996, însușindu-și întru-totul argumentele exhibate prin cererea de reexaminare.
Instanța a constatat că este învestită cu soluționarea unei cereri necontencioase, având ca obiect plângere de carte funciară, în cadrul căreia nu pot fi analizate susținerile A. T. cu privire la justificarea calității sale de proprietar asupra bunului imobil, întrucât este ținută de limitele învestirii sale, potrivit principiului disponibilității și prevederilor legale ce reglementează procedura plângerii de carte funciară.
S-a statuat că A. T. nu are calitate de „persoană interesată” în formularea cererii de reexaminare împotriva Încheierii nr._/ 28.01.2013 pronunțată de O.C.P.I. în dosarul nr._/ 2012, art. 31 alin. 1 din Legea nr. 7/ 1996 făcând referire, în acest sens, la titularul cererii, persoanele ce justifică un interes potrivit mențiunilor de carte funciară și notarul public (în situația în care cererea s-a formulat prin intermediul său).
S-a reținut că A. T. nu justifică nici un interes, potrivit mențiunilor de carte funciară, câtă vreme aceasta nu era titularul vreunei înscrieri în referire la imobil, la momentul promovării cererii de reexaminare, iar în situația în care ar fi apreciat că situația juridică reală a imobilului nu corespunde cu înscrierile din cartea funciară, A. T. ar fi avut deschisă calea acțiunii reglementate de art. 907 și următoarele din Codul civil, respectiv acțiunea în rectificare de carte funciară.
În raport de prevederile art. 33 alin. 1 din Legea nr. 7/ 1996, care statuează că „Înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declarații date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentații cadastrale”, instanța a considerat că, odată efectuată, înscrierea în cartea funciară nu mai poate fi rectificată decât pe baza unuia dintre cele două înscrisuri, expres și limitativ prevăzute de lege: fie hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă pronunțată în acțiunea în rectificare de carte funciară, fie declarația autentică a titularului. În baza acestor considerente, instanța a admis plângerea pendinte și a dispus anularea încheierii atacate, cu consecința menținerii înscrierilor de carte funciară existente anterior emiterii acesteia.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel pârâta A. T. criticând-o pentru nelegalitate și netemeincie, astfel:
- în mod eronat instanța s-a antepronunțat asupra cererii, constatând că este investită cu soluționarea unei cereri necontencioase, având ca obiect plângere de carte funciară, în cadrul căreia nu pot fi analizate susținerile Arhiepiscopiei T. cu privire la justificarea calității sale de proprietar asupra bunului, întrucât este ținută de limitele investirii sale, potrivit principiului disponibilității.
Sub acest aspect, apelanta susține că au fost încălcate dispozițiile art. 531 C.pr.civ. întrucât, atât în concluzii, cât și în probatoriu au susținut caracterul contencios al cererii, iar instanța trebuia să respingă această cerere, ce a dobândit caracter contencios.
In opinia apelantei, nu poate fi pusă în discuție proprietatea, cu atât mai puțin o pierdere a proprietății asupra bisericii, atât timp cât asociația nu a avut și nu putea avea un drept de proprietate dobândit legal asupra imobilelor – așezăminte sfinte.
- în mod greșit s-a constatat că A. T. nu are calitatea de ,, persoană interesată” în formularea cererii de reexaminare împotriva Încheierii nr._/28.01.2013, întrucât a justificat pe deplin interesul prin invocarea prevederilor HG 53/2008.
Apelanta susține că soluția dispusă de OCPI C., de admitere a cererii de reexaminare, este legală și temeinică întrucât, admiterea cererii de înființare a asociației a fost condiționată, pe lângă celelalte condiții generale, de obținerea avizului Secretariatului de Stat pentru Culte, care prevedea expres că, asociația va funcționa sub egida Arhiepiscopiei T.. Acest aviz a fost precedat de un acord dat de episcop preotului N. P., promotor al acestei înființării acestei asociații.
Acordul episcopului a echivalat cu un mandat special acordat preotului N. P., astfel că, toate acțiunile viitoare vizând organizarea și funcționarea asociației au fost și sunt subordonate Arhiepiscopiei T.. Prin urmare, obiectivul stabilit și realizat de această asociație, construirea unei biserici aparținând cultului ortodox, aparține B. - A. T., nefiind proprietatea asociației.
În apărare, intimata pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Intimata susține că, constatarea caracterului necontencios al plângerii de carte funciară, ce face obiectul cauzei, nu are nicio legătură cu fondul acestei plângeri, pentru a se putea vorbi de o antepronunțare a instanței, la momentul la care a susținut caracterul necontencios.
Intimata a mai precizat că simpla formulare de către apelantă a unor apărări de natură a conduce la analiza dreptului pretins de aceasta asupra bunului imobil al cărui proprietar tabular era asociația, nu este de natură a conduce la respingerea plângerii, în temeiul art. 531 C.pr.civ., câtă vreme în cuprinsul său, a înțeles a invoca încălcarea dispozițiilor Legii 7/1996, iar instanța, în raport de limitele investirii sale și de specificul acestei proceduri, era ținută a analiza exclusiv aceste aspecte.
Referitor la cel de-al doilea motiv de apel, intimata susține că, soluția instanței de fond este legală întrucât A. T. nu justifică niciun interes potrivit mențiunilor de carte funciară, atât timp cât nu era titularul vreunei înscrieri în carte, în referire la imobilul în litigiu.
În opinia intimatei, toate celelalte susțineri expuse de apelantă nu pot constitui critici propriu zise aduse hotărârii fondului, căci nu au legătură cu obiectul cererii deduse judecății, cu motivele de nelegalitate analizate de instanță și considerentele expuse în susținerea soluției de admitere a plângerii.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor invocate, în limitele trasate de dispozițiile art. 477 alin.1 C.pr.civ., față de conținutul CF nr._ – C1 UAT C., raportate la prevederile art. 31 din Legea nr. 7/1996 republicată, Tribunalul constată că prezentul apel nu este întemeiat, Judecătoria C. pronunțând în cauză o hotărâre temeinică și legală, ca urmare a aplicării în mod just a dispozițiilor Legii nr. 7/1996 republicată, raportat la situația de carte funciară existentă la momentul cererii de reexaminare adresată de reclamantă, Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară C..
Primul motiv de apel prin care se reclamă o antepronunțare a instanței de fond la momentul la care a constatat caracterul necontencios al cererii, dar și încălcarea dispozițiilor art. 531 C.pr.civ., a căror aplicabilitatea s-ar fi impus în cauză, în raport de susținerile și apărările pârâtei A. T., de natură a-i conferi cererii de chemare în judecată un caracter contencios, nu este fondat.
Potrivit dispozițiilor Legii 7/1996, procedura de înscriere în CF a unor acte sau fapte cu relevanță juridică este una necontencioasă, neimplicând decât o analiză formală a valabilității actelor depuse.
Acestea releva doar caracterul necontencios al procedurii de înscriere în CF, anterioara fazei jurisdictionale.
Se identifică în speță, o cerere introdusă de Asociația „Așezămintele Sfântului M. M. M.” prin S.C. TOPOCRIS TERRA S.R.L., privind actualizarea informațiilor tehnice, în sensul notării actualizării documentației cadastrale și notării schimbării denumirii actualului proprietar tabular Asociația „Așezămintele Sfântului M. M. M.. Această cerere a fost admisă prin Încheierea nr._ emisă de O.C.P.I. la data de 28.01.2013 în dosarul nr._/ 2012.
În condițiile art. 31 din Legea 7/1996, A. T. a formulat cerere de reexaminare, solicitând respingerea cererii de întabulare a dreptului de proprietate promovată de către Asociația „Așezămintele Sfântului M. M. M.”, cu privire la imobilele reprezentate de: „Biserică în stil Maramureșan, Lăcaș de cult C. Ortodox - Biserica de Lemn din Parcul Tăbăcăriei”, identificat cu nr. cadastral_-C1 (nr. cadastral vechi_-C1), înscris în cartea funciară cu nr._-C1 - UAT C. (provenit din conversia de pe hârtie a cărții funciare nr._); „Oficiu Parohial”, anexă a bisericii, identificat cu nr. cadastral_-C1, înscris în cartea funciară cu nr._-C1 - UAT C..
Această cerere de reexaminare a fost admisă prin Încheierea nr._ emisă de O.C.P.I. la data de 17.05.2013 în dosarul nr._/ 2013 dispunându-se radierea dreptului înscris în favoarea Asociației „Așezămintele Sfântului M. M. M. și intabularea dreptului de proprietate în favoarea A. T., cu privire la imobilele în litigiu – lăcașuri de cult ortodox.
În cadrul procedurii de soluționare a cererii de reexaminare a încheierii nr._/28.01.2013, registratorul de carte funciară nu are aptitudinea de a se pronunța și dispune radierea dreptului actualului proprietar tabular și corelativ înscrierea dreptului invocat de un terț, în speță, de apelanta pârâtă A. T., în absența oricărei înscrieri în carte, în favoarea acesteia și a unui titlu considerat de lege ca fiind susceptibil de înscriere în CF ( hotărâre judecătorească sau act autentic), pronunțat contradictoriu cu actualul proprietar tabular - Asociația „Așezămintele Sfântului M. M. M..
Nici în fața instanței de judecată învestită în condițiile art. 31 alin. 3 și 4 din Legea nr. 7/1996 republicată, nu se pot formula astfel de cereri, și aceasta întrucât instanța de judecată învestită cu soluționarea plângerii împotriva încheierii de CF, nu poate decât să verifice dacă, raportat la actele depuse, încheierea atacată este legală, neputând efectua verificări cu privire la temeinicia fondului pretenției părții.
Prin urmare, toate argumentele apelantei, expuse în cuprinsul celui de-al doilea motiv de apel, în susținerea calității sale de proprietar asupra imobilelor - construcții aparținând cultului religios, nu vor fi analizate în judecata prezentei plângeri de carte funciară, așa cum corect a statuat și prima instanță. Instanța care nu poate, în această procedură specifică, să facă verificări și să dispună în sensul dorit de apelanta pârâtă, respectiv, recunoașterea dreptului său asupra imobilelor evidențiate în cartea funciară.
Susținerea din cuprinsul hotărârii contestate conform căreia, instanța este investită cu soluționarea unei cereri necontencioase nu are susținere în raport de cadrul procesual în care s-a desfășurat judecata.
Sub acest aspect, tribunalul reține că procedura de înscriere în cartea funciară, astfel cum este reglementată de prevederile art. 28 și urm. din Legea nr. 7/1996, are un caracter esențialmente necontencios, însă, ori de câte ori soluția dată cererii de înscriere privește și alte persoane ,,interesate,, plângerea formulată în cauză împotriva terței persoane ce a invocat o lezare a drepturilor prin cererea de reexaminare, obținând o recunoaștere, prin admiterea unei astfel de cereri și schimbarea radicală a înscrierilor din carte, dobândește caracter contencios, putând fi soluționată doar cu participarea tuturor persoanelor în privința cărora înscrierea de carte funciară produce efecte juridice.
Prin urmare, plângerea ce face obiectul prezentei cauze are un caracter contencios, întrucât judecata se poartă între două părți cu interese contrare, ce își dispută deopotrivă legalitatea înscrierilor drepturilor asupra acelorași imobile, în aceeași carte funciară, nefiind incidente dispozițiile art. 527 și urm. prin care se reglementează procedura necontencioasă judiciară.
Caracterul necontencios al procedurii administrative de înscriere în cartea funciară nu imprimă în mod obligatoriu un astfel de caracter și plângerii de carte funciară, ci, în funcție de împrejurările concrete ale speței, aceste plângeri pot fi cereri contencioase sau necontencioase.
În cauză, constatarea caracterului contencios al plângerii determină inaplicabilitatea dispozițiilor art. 531 C.pr.civ., astfel că, deși parțial fondată, în critica ce privește caracterul contencios al prezentei proceduri, analizat în ansamblul său, motivul de recurs nu este fondat.
Caracterul contencios al cererii este dat chiar de conținutul plângerii (petit, critici de nelegalitate, părți cu interese proprii, distincte), prin raportare la situația concretă de fapt dedusă judecății, iar judecata acesteia în mod corect s-a făcut în cadrul procedurii judiciare de drept comun și nu procedura specială necontencioasă.
Nu se poate reține, astfel cum susține apelanta că, până la un anume moment, cererea a avut caracter necontencios, după care, susținerile și apărările pârâtei i-ar fi imprimat un caracter contencios/litigios. De asemenea, aprecierea asupra caracterului necontencios al plângerii, în condițiile în care aceasta are un caracter contencios, nu constituie o antepronunțare, întrucât nu se face nicio referire la fondul plângerii, corect analizat de către judecătorul fondului.
Cel de-al doilea motiv de apel nu este fondat. Nu poate fi reținută lipsa de temei legal a hotărârii apelate, în sensul invocat prin cererea de apel.
În conformitate cu art. 31 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „încheierea (n.r. de carte funciară) se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză, în termen de 15 zile de la pronunțarea încheierii, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii”, iar potrivit alin. 2 „persoanele interesate (n.r. cărora le-a fost comunicată încheierea) sau notarul public pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere, în termen de 15 zile de la comunicare, care se soluționează în termen de 20 de zile prin încheiere de către registratorul-șef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul”.
În lumina acestor dispoziții legale, în mod corect instanța de fond a reținut că petenta nu figurează între persoanele interesate, conform mențiunilor din cartea funciară, astfel că nu avea posibilitatea să formuleze cererea de reexaminare în termenul prevăzut de art. 31 alin. 2 din Lege.
Din analiza și interpretarea sistematică a textului legal mai sus redat, rezultă că în materia reexaminării încheierilor de înscriere în carte funciară, sfera noțiunii de persoană interesată este determinată de calitatea de titular al unei mențiuni/înscrieri în aceeași carte, numai o astfel de persoană își justifică îndreptățirea de a obține o înlăturare a unor înscrieri noi, de natură a aduce atingere drepturilor sale deja înscrise.
Prin urmare, nu este suficient ca apelanta pârâtă A. T. a reclame un interes, astfel cum se susține în cauză, ci acest interes trebuie să rezulte din calitatea sa de titular al unei mențiuni în cartea funciară, sfera persoanelor interesate fiind în acest caz limitată și ușor de determinat.
Reținând că, singurele persoane interesate, susceptibile sa aibă calitate de titulare ale unei cereri în reexaminare sunt „cele prevazute în dispozitiile art. 31 alin.1 din L. nr. 7/1996, republicata, respectiv ,,persoanele interesate potrivit mentiunilor din cartea funciara” prima instanță a dat o soluționare legală și temeinică prin admiterea plângerii de carte funciară formulată, cu consecința anulării încheierii nr._/17.05.2013 emisă de OCPI C. – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de către apelanta pârâtă A. T., cu sediul în C., ., județul C., împotriva sentinței civile nr._/1.11.2013, pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu intimata reclamantă A. A. SFANTULUI M. M. M. cu sediul procesual ales la P. N., în C., ., ., ., județul C., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16.05.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
T. V. C. C. V.
GREFIER,
A. G.
Red.Jud.V.T.- 17.06.2014/2ex
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 305/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Evacuare. Încheierea nr. 5/2014. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
