Legea 10/2001. Sentința nr. 300/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 300/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 11-02-2014 în dosarul nr. 4126/118/2009
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.300
Ședința publică de la 11 februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE – F. M. I.
GREFIER – L. V.
Pe rol soluționarea cauzei civile, formulată de reclamanții D. B. și D. A. S., cu domiciliul procesual ales în C., . nr.41, . (la cab. Av. D. B.), în contradictoriu cu pârâții P. M. C., M. C. PRIN PRIMAR, cu sediul în C., ., județul C., și M. A. NAȚIONALE, cu sediul în București, ., sector 5, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică, răspunde pentru reclamanții D. B. și D. A. S. - avocat D. B., în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar, iar pentru pârâții M. C. prin Primar și P. M. C., răspunde avocat F. C., în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar, lipsind pârâtul M. A. Naționale.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea prevederilor art.88 și următoarele C.pr.civ. de la 1865, și că prezenta cauză este scutită de plata taxei judiciare de timbru, după care:
Se constată că s-au depus la dosarul cauzei, prin grefa instanței, note de ședință și copia raportului de expertiză întocmit în dosarul nr._ al Judecătoriei C..
Reprezentantul convențional al reclamanților precizează că a solicitat cauza la amânare întrucât, apreciază că se impune depunerea la dosar a situației juridice și a istoricului de rol fiscal cu privire la imobilul în litigiu, sens în care solicită emiterea unei adrese către unitatea administrativ teritorială care deține aceste înscrisuri.
Reprezentantul convențional al pârâților M. C. prin Primar și P. M. C., având cuvântul, precizează că nu se opune probelor solicitate de reclamanți prin reprezentantul convențional, și arată că se obligă a face demersuri în vederea depunerii la dosar a situației juridice a imobilului în litigiu însă, în ceea ce privește istoricul de rol fiscal, solicită emiterea unei adrese către SPITVBL C..
Instanța, având în vedere că istoricul de rol fiscal și situația juridică a imobilului în litigiu se regăsesc la pagina 8, respectiv 17 din volumul I al dosarului, respinge cererea de amânare formulată de reprezentantul convențional al reclamanților, ca neîntemeiată.
Totodată, pune în discuția părților excepția inadmisibilității acțiunii, excepție invocată de pârâtul M. C. prin Primar la termenul de judecată din 26.11.2009, încheiere aflată la fila 341 din volumul II.
Reprezentantul convențional al pârâților M. C. prin Primar și P. M. C., având cuvântul, solicită admiterea excepției, cu consecința respingerii cererii ca inadmisibilă.
Reprezentantul convențional al reclamanților, având cuvântul, apreciază că excepția este neîntemeiată, și solicită respingerea acesteia ca atare pentru motivele arătate prin notele de ședință depuse la dosar.
Instanța, luând act de susținerile reprezentanților convenționali ai părților, declară închise dezbaterile și, în temeiul art.137 alin.1 C.pr.civ. de la 1865, rămâne în pronunțare cu privire la excepția inadmisibilității cererii.
După rămânerea în pronunțare, se prezintă pentru pârâtul M. A. Naționale – consilier juridic B. R., care depune la dosar delegația de reprezentare, solicitând admiterea excepției cu consecința respingerii cererii reclamanților ca inadmisibilă.
TRIBUNALUL
Prin cerere înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei C. la data de 18.12.2008, sub nr._/212/2008, reclamanții D. B. și D. A. S. au solicitat în contradictoriu cu pârâții M. C. prin primar și M. ECONOMIE și FINANȚELOR obligarea primului pârât să îi lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul situat în M. C., Cartierul Viile Noi, . nr.2, jud. C., format din teren liber și construcția aflată pe acest teren, obligarea celui de-al doilea pârât la achitarea de despăgubiri pentru terenul ocupat, care nu poate fi restituit în natură, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că imobilul a aparținut autorului M. I., fiind preluat în mod abuziv de către Statul Român conform Decretului nr.92/1950. În anul 2001 reclamanții au depus notificarea nr.1478/13.08.2001 prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilului reprezentând teren în suprafață de 5 ha și construcție edificată pe acesta. Ulterior, instanța de judecată a obligat primarul M. C. să emită o dispoziție motivată privind soluționarea notificării. În lipsa emiterii vreunei dispoziții în acest sens, reclamanții au formulat prezenta cerere.
În drept, au fost invocate disp. art.2 pct.2, art.9, art.10 aln.8, art.25 și art.26 din Legea nr.10/2001, art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În susținerea cererii au fost depuse, în copie, înscrisuri (filele 7-34).
Prin cererea formulată la data de 27.01.2009, reclamanții au invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C. solicitând declinarea competenței în favoarea Tribunalului C. Secția Civilă.
Prin sentința civilă nr.4772/12.03.2009 a Judecătoriei C., s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a dispus declinarea cauzei Tribunalului C. Secția civilă.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului C. la data de 16.04.2009 sub nr._ .
Pârâta Ministerul Finanțelor Publice a formulat întâmpinare (filele 55-58, 64-90 vol.I) prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
La termenul de judecată din data de 26.11.2009, pârâta M. C. prin Primar a invocat excepția inadmisibilității.
La data de 29.03.2010 reclamanții au formulat cerere modificatoare (fila 354 vol. II), prin care au arătat că, în ceea ce privește al doilea capăt de cerere, înțeleg să se judece cu M. C. prin Primar. La aceeași dată, au formulat și cerere de suspendare a cauzei până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei care a format obiectul dosarului nr._ al Tribunalului C..
Prin încheierea din data de 30.03.2010, în baza art.244 alin.1 pct.1 C. 1865 instanța a suspendat judecata cauzei până la soluționarea irevocabilă a dosarului menționat.
Prin încheierea din data de 26.11.2013, instanța a dispus repunerea cauzei pe rol, dosarul nr._/_ fiind soluționat irevocabil.
Prin cererea modificatoare formulată la data de 14.01.2014 (filele 6-10), reclamanții au indicat obiectul acțiunii și cadrul procesual pasiv., solicitând acordarea măsurilor compensatorii în contradictoriu cu pârâții M. C. prin Primar, P. M. C. și M. A. Naționale.
P. soluționarea cauzei, din dispoziția instanței, la dosarul cauzei s-a depus situația juridică și istoricul de rol fiscal ale imobilului (filele 8-17 vol.I), documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate pentru moștenitorii autorului M. Isacescu, comunicată de Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor (filele 31-53), și documentația aferentă notificării (filele 92-336 vol. I și II).
La termenul de judecată de astăzi, instanța apus în discuția părților excepția inadmisibilității cererii, invocată de pârâta M. C. prin Primar la termenul de judecată din data de 26.11.2009.
Analizând excepția invocată prin prisma materialului probator existent la dosarul cauzei și a dispozițiilor normative incidente, instanța apreciază că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Conform art. 8 alin.1 din Legea nr.10/2001, nu intră sub incidența prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data de preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele ale căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr.18/1991 și prin Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997.
Potrivit art.15 din Legea nr.165/2013, cererile vizând restituirea terenurilor intravilane, agricole la data preluării abuziv, formulate potrivit Legii nr.10/2001, se soluționează cu respectarea limitei de 50 ha de proprietar deposedat, cu condiția ca această suprafață să nu fi fost restituită prin aplicarea legii fondului funciar.
Astfel, după data intrării în vigoare a Legii nr.165/2013, respectiv 20.05.2013, se va dispune în baza Legii nr.10/2001 cu respectarea limitei maxime de 50 de ha pe care ar putea să o primească în mod cumulat persoana îndreptățită, condiționat de faptul ca această suprafață să nu fi fost restituită prin aplicarea legii fondului funciar.
Or, în cauză, instanța constată că numitele I. C., bunica reclamantei, și D. R. C., mama reclamantei, au formulat cereri (filele 72, 77 vol.II), în temeiul Legii nr.18/1991, solicitând reîmproprietărirea cu suprafața de 5 ha, care li se cuvenea în calitate de moștenitoare a numiților I. M. și I. S.. Procedura a fost finalizată prin emiterea titlurilor de proprietate nr.6453/10.09.2009 și nr. 6543/10.09.2009 (filele 89,90 vol.I) pe numele celor doi reclamanți.
Faptul că, urmare a acțiunii promovate de reclamanți, prin sentința civilă nr._/19.11.2012 a Judecătoriei C. (filele 379-382 vol.II), s-a constat nulitatea absolută a celor două titluri de proprietate, nu înlătură incidența în cauză a disp. art.15 din Legea nr. 165/2013, în sensul că suprafața reclamată a fost restituită prin aplicarea legilor fondului funciar, situație în care cererea reclamanților este inadmisibilă.
Mai mult decât atât, dincolo de aspectele expuse anterior, în cadrul Legii nr.10/2001, trebuie analizată existența în patrimoniul persoanelor îndreptățite a unui imobil în sensul legii menționate, asupra căruia să se fi exercitat un drept de proprietate și care să fi fost preluat în mod abuziv.
Potrivit art. 3 alin. 1 lit. a din Legea nr. 10/2001, sunt îndreptățite, în înțelesul prezentei legi, la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora. Rezultă că o persoana poate fi îndreptățită la acordarea de masuri reparatorii daca a fost proprietar al unui imobil, ce a fost preluat de stat, iar preluarea sa fi fost abuziva, in intelesul art. 2 din Legea nr. 10/2001.
Conform art.2 alin.1 lit.a din Legea nr.10/2001, în sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înțelege imobilele naționalizate prin Decretul nr.92/1950 pentru naționalizarea unor imobile, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr.119/1948 pentru naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi, precum și prin alte acte normative de naționalizare.
Ori, în cauză, reclamanții pretind că au calitatea de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, prezentând titlul de proprietate constând în actul de vânzare autentificat sub nr. 2865/19.12._ la Tribunalul C. (fila 38 vol.I), imobilul fiind preluat abuziv, ulterior, de către stat prin Decretul nr.92/1950.
Procedând însă la verificarea anexelor din Decretul nr.92/1950 pentru naționalizarea unor imobile, instanța constată că imobilul în discuție și autorul reclamanților nu se regăsesc.
De asemenea calitatea de persoana îndreptățită nu a fost demonstrata in cauza, întrucât din disp.art. 3 alin. 1 lit. a din Legea nr. 10/2001 rezulta că, pe langa existenta unei preluari abuzive, mai este necesar ca persoana ce solicita restituirea sa fi fost proprietar al imobilului la data acestei preluari, aspect nedovedit în cauză.
Pentru aceste considerente, instanța va admite excepția inadmisibilității cererii cu consecința respingerii acesteia ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția inadmisibilității cererii.
Respinge cererea formulată de reclamanții D. B. și D. A. S., cu domiciliul procesual ales în C., . nr.41, . (la cab. Av. D. B.), în contradictoriu cu pârâții P. M. C., M. C. PRIN PRIMAR, cu sediul în C., ., județul C., și M. A. NAȚIONALE, cu sediul în București, ., sector 5, ca inadmisibilă.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.02.2014.
P., GREFIER,
F. M. I. L. V.
Red.Jud.FMI/2ex/4.03.2014
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 497/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Uzucapiune. Decizia nr. 755/2014. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
