Pretenţii. Decizia nr. 409/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 409/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 11-04-2014 în dosarul nr. 7736/212/2012
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 11 aprilie 2014
Decizia civilă nr. 409
Președinte - C. M. P.
Judecător – V. T.
Judecător - B. M.
Grefier - Ș. M.
Pe rol soluționarea recursului civil declarat de pârâta Potoleanu A., cu domiciliul în București, .. 18, ., împotriva sentinței civile nr. 3776/ 14.03.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr._ având ca obiect rezoluțiune contract, în contradictoriu cu intimații pârâți B. L. S., cu domiciliul în C., ., județul C. și V. N., cu domiciliul în C., ., județul C..
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 4 aprilie 2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință.
Pentru a da părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea la data de 11 aprilie 2014, când a luat următoarea decizie:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Examinând actele si lucrările din dosar, instanța constată că prin sentința civilă nr. 3776/14.03.2013 pronunțată de Judecătoria C. s-a admis acțiunea formulată de reclamantul B. L.-S. în contradictoriu cu pârâta P. A..
Dispune rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5507/22.11.2006 la BNP D. G..
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 80.000 lei cu titlul de daune-interese reprezentând clauza penală asumată prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat.
Pentru a pronunța această sentință civilă, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:
Pentru a interveni rezoluțiunea, este necesară îndeplinirea mai multor condiții:
- cel care își solicită rezoluțiunea trebuie să se declare gata să își execute obligația asumată. În speță, instanța a reținut că trebuie și-a exprimat intenția de a încheia contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică;
- să existe o neexecutare a obligației asumată de cealaltă parte. Instanța a reținut că pârâta nu și-a executat obligațiile de a încheia antecontractul de vânzare-cumpărare în formă autentică;
- neexecutarea obligației să fie imputabilă debitorului ei, în speță pârâtul. Instanța a constatat că neîndeplinirea obligațiilor de a încheia antecontractul de vânzare-cumpărare în formă autentică și de a pune la dispoziția promitentei cumpărătoare documentele necesare pentru obținerea creditului bancar s-a datorat atitudinii pârâtului.
- Debitorul obligației să fi fost pus în întârziere. În cauză s-a a reținut că punerea în întârziere s-a realizat prin introducerea cererii de chemare în judecată.
Astfel, instanța a constat îndeplinite condițiile și a dispus rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți la data de 22.11.2006.
Cu privire la cererea formulată de pârâtă în contradictoriu cu chematul în garanție V. N., instanța a constatat că este neîntemeiată având în vedere întinderea obligațiilor stabilite prin procura autentificată sub nr. 5869/12.12.2006 de B.N.P. D. G., reținând că cea mai importantă obligație a mandatarului a fost aceea de a îndeplini mandatul cu care a fost împuternicit, obligație care rezultă din art. 1539 Cod civil.
Împotriva sentinței civile sus-menționate a formulat recurs pârâta P. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Se învederează că nu există niciun act care să dovedească admisibilitatea rezoluțiunii în situația de față, notificările trimise de reclamant nu produc nici un efect, atâta timp cât acestea au fost comunicate la 4 ani de la data semnării antecontractului de vânzare cumpărare.
Neexecutarea obligației de a încheia contractul de vânzare cumpărare nu ne este imputabilă, întrucât la 20 de zile de la semnarea antecontractului de vânzare cumpărare, pârâta la solicitarea reclamantului a încheiat cu V. N. o procură specială prin care l-am mandatat pe acesta din urmă să desfășoare orice acțiune ce derivă din raportul juridic cu intimatul.
Prin procura specială aut. sub nr. 5869/12.12.2006 la BNP D. G., mandatarul și-a luat angajamentul să efectueze contractul de partaj voluntar, pentru cota de 1/5 din terenul situat în extravilanul satului C. de Sus, ., .. C. și să vândă cui va crede de cuviință la prețul și în condițiile ce la va considera cele mai favorabile, terenurile ce vor reveni la partaj.
Prin aceeași procură specială mandatarul și-aluat angajamentul ca în numele meu și pentru mine să procure documentația necesară, să încheie contractul de vânzare cumpărare cu reclamantul și că va consimții la intabularea contractului de vânzare cumpărare.
Obligațiile rezultate din procura specială sunt obligații de a face care nu au fost executate de către mandatar, acesta nu a depus nici măcar diligențele necesare executării acestor obligații.
Semnarea de către mandatar a actului adițional prin care s-a prelungit termenul de închiriere a contractului de vânzare cumpărare, act ce depășește sfera actelor de administrare, reiese clar că acesta poate desfășura orice acte de dispoziție.
Mandatul oferit prin procură specială nu era de strictă interpretare, mandatarului fiindu-i permis să îndeplinească orice acte, chiar neprevăzute în procura specială, dar care să fie în dependență sau care să fie urmarea firească a obligației de a face asumată și a căror îndeplinire era obligatorie pentru buna executare a mandatului.
Intimatul reclamant și-a exprimat poziția procesuală în sensul respingerii recursului, ca nefondat, deoarece neexecutarea antecontractului este imputabilă recurentei, aceasta nu s-a prezenta la notar, nu a întocmit documentația cadastrală a imobilului, nu a luat legătura cu ceilalți moștenitori pentru a efectua partajul. Se precizează că mandatarul nu a fost mandata să efectueze partajul, procura limitându-se la operațiunile privind vânzarea respectivului teren.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii recurate, prin prisma criticilor formulate, se constată următoarele:
Potrivit prevederilor art. 969 Cod civil, convențiile legal fãcute, au putere de lege între părțile contractante.
Potrivit prevederilor art. 1020 și 1021 Cod civil, condiția rezolutorie este subînțeleasă totdeauna in contractele sinalagmatice. In cazul în care una dintre părți nu-și îndeplinește obligațiile creditorul obligației neexecutate are dreptul de a alege între a cere executarea obligației și desființarea contractului cu daune interese.
Potrivit prevederilor art. 1068-1069 Cod civil, creditorul obligației neexecutate, are facultatea de a cere de la debitorul care n-a executat la timp, sau îndeplinirea clauzei penale, sau aceea a obligației principale, clauza penală fiind o compensație a daunelor interese, ce creditorul suferă din neexecutarea obligației principale.
Potrivit prevederilor art. 1066 Cod civil, „clauza penală este aceea prin care o persoana, spre a da asigurare pentru executarea unei obligații, se leagă a da un lucru in caz de neexecutare din parte-i”.
În cazul rezoluțiunii judiciare, instanța are posibilitatea să acorde un termen de grație pentru ca debitorul să își execute obligația, ori are posibilitatea să aprecieze, în funcție de împrejurările concrete ale speței, dacă este cazul să pronunțe rezoluțiunea ori să oblige la executarea silită a contractului; debitorul poate evita rezoluțiunea, executându-si obligația până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești prin care s-a admis cererea de desființare a contractului.
In speță, promitenții cumpărători au optat pentru rezoluțiunea antecontractului și valorificarea clauzei penale inserate în antecontract, prin care, așa cum s-a arătat, promitentul vânzător s-a obligat ca în cazul în care nu-și va executa obligațiile asumate, să restituie dublul sumei primite cu titlu de preț.
Referitor la cererea având ca obiect rezoluțiunea promisiunii de vânzare-cumpărare, instanța constată că pentru a se dispune rezoluțiunea se impune ca reclamantul să facă dovada că pârâtul nu a executat în mod culpabil obligațiile ce-i reveneau iar el și le-a executat sau este gata să și le execute pe ale sale.
In speță, instanța reține că în antecontract s-a prevăzut un termen pentru încheierea contractului de vânzare cumpărare, respectiv 15.01.2007.
Prin același act s-a stipulat că în cazul în care vânzătoarea nu va întocmi contractul de vânzare cumpărare dintr-o vină personală în forma autentică, de către cumpărătoare, vânzătoarea va fi obligată să restituie dublul sumei primită drept acont, iar în cazul în care nu se va întocmi actul în formă autentică din vina cumpărătorului acesta va pierde suma dată drept acont.
Prin actul adițional nr. 1 la antecontractul de vânzare cumpărare nr. 5507/22.11.2006, părțile au stipulat că vânzătoarea se obligă să întocmească actul de vânzare cumpărare în formă autentică, către cumpărător până la data la care va intra în posesia documentelor necesare încheierii actului de vânzare cumpărare și s-a achitat diferența de preț de 20.000 lei, fiind menținute celelalte clauze.
Pârâta a fost notificată prin executorul judecătoresc să se prezinte, la data de 12.10.2010, la BNP D. G., în vederea încheierii actului în formă autentică, prin încheierea de certificare întocmită la aceeași dată consemnându-se lipsa pârâtei P. A..
Ulterior, la data de 06.03.2012, pârâta a fost notificată să se prezinte în vederea încheierii actului în formă autentică, prin încheierea de certificare întocmită la aceeași dată consemnându-se lipsa pârâtei P. A..
În aceste condiții, contractul de vânzare cumpărare în formă autentică nu s-a încheiat din culpa promitentei vânzătoare, care și-a asumat obligația prin antecontract de a întocmi documentația cadastrală necesară încheierii actului.
Apărările recurentei referitoare la neîndeplinirea obligației de a încheia actul în formă autentică de către mandatarul V. N., care în opinia acesteia era mandatat să efectueze atât partajul cât și actul de vânzare cumpărare în formă autentică, vor fi înlăturate.
Prin procura specială aut sub nr. 5869/12.12.2006 la BNP D. G., recurenta a împuternicit pe V. N. să efectueze contractul de partaj voluntar pentru cota de 1/5 din terenul situat în extravilanul satului C. de Sus, ce face obiectul antecontractului de vânzare cumpărare, și să vândă cui va crede de cuviință, la prețul și în condițiile ce la va considera cele mai favorabile mandantei.
Prin actul adițional nr. 1 la antecontractul de vânzare cumpărare nr. 5507/22.11.2006, act încheiat de mandatar, părțile au stipulat că vânzătoarea se obligă să întocmească actul de vânzare cumpărare în formă autentică, cel mai târziu la data de 01.06.2010, fiind menținute celelalte clauze din antecontractul de vânzare cumpărare și din actul adițional nr. 1.
Prin răspunsul la interogatoriu recurenta a recunoscut că numiții B. M., B. T. și V. A. au decedat, ulterior declarației aut. sub nr. 05.12.2006, prin care au declarat că înțeleg să efectueze partajul întregului imobil, astfel că partajul voluntar pentru care V. N. a primit mandat special nu s-a mai putut întocmi.
În situația dată, obligația efectuării demersurilor în vederea ieșirii din indiviziune cu privire la imobil revenea recurentei, în calitate de coindivizară, V. N. nefiind mandatat să efectueze această operațiune.
În condițiile în care terenul ce făcea obiect al antecontractului de vânzare cumpărare era în indiviziune, actul de vânzare cumpărare în formă autentică nu putea fi încheiat, culpa aparținând exclusiv promitentei vânzătoare și nu mandatarului.
În ceea ce privește aplicarea clauzei penale, instanța constată că suma primită drept acont de către promitenta vânzătoare a fost de 20.000 lei, menționată în antecontractul de vânzare cumpărare, astfel că potrivit clauzei trebuie să restituie dublul acestei sume, respectiv 40.000 lei.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă recursul urmează a fi admis, cu consecința modificării în parte a sentinței civile recurate, în sensul obligării pârâtei la plata către reclamant a sumei de 40.000 lei cu titlu de daune interese stipulate prin clauză penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta Potoleanu A., cu domiciliul în București, .. 18, ., împotriva sentinței civile nr. 3776/ 14.03.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr._ având ca obiect rezoluțiune contract, în contradictoriu cu intimații pârâți B. L. S., cu domiciliul în C., ., județul C. și V. N., cu domiciliul în C., ., județul C..
Modifică în parte sentința civilă recurată în sensul că obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 40.000 lei cu titlu de daune interese stipulate prin clauză penală.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 aprilie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
C. M. P. V. T. B. M.
Grefier,
Ș. M.
Red. jud. fond – M.T.
Red. dec. Jud. B.M. – 15.05.2014/ex.2
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 821/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 73/2014. Tribunalul... → |
|---|
