Plângere contravenţională. Decizia nr. 194/2013. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 194/2013 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 23-04-2013 în dosarul nr. 2778/305/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 194/R
Ședința publică de la 23 aprilie 2013
Completul constituit din:
Președinte: O. N.
Judecător: R. I. C.
Judecător: B. A. D.
Grefier: V. E.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de petentul G. P. N. împotriva sentinței civile nr. 2768 din 23 octombrie 2012 a Judecătoriei S. G..
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 2 aprilie 2013, când părțile au fost lipsă, iar instanța a constatat cauza în stare de judecată și a reținut-o spre soluționare conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată când, în temeiul art.260 alin.1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 9 aprilie 2013, 16 aprilie 2013, apoi pentru astăzi, 23 aprilie 2013.
TRIBUNALUL
Constată că prin sentința civilă nr. 2768 din 23 octombrie 2012, Judecătoria S. G. a respins plângerea formulată de petentul G. P. N., domiciliat în . în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al județului C. cu sediul în Sf. G., ., nr. 16, jud. C., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/11.06.2012 întocmit de către intimat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin procesul verbal . nr._/11.06.2012 întocmit de către intimatul Inspectoratul de Poliție al jud. C. petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 630 lei reținerea permisului de conducere pe o perioadă de 90 de zile, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute de art. 121 alin. 1 din RAOUG nr. 195/2002, raportat la art. 102 alin 3 lit. e din OUG nr. 195/2002. S-a arătat în acest sens în actul constatator că la data de 11.06.2012 petentul a condus autoturismul în localitatea Ozun cu viteza de 101 km/h, depășind astfel viteza legală.
Potrivit art. 49 din RAOUG nr. 195/2002 limita maximă de viteză în localități este de 50 km/oră.
Analizând legalitatea întocmirii procesului verbal atacat, instanța de fond a constatat că au fost respectate condițiile de formă prevăzute de OG nr. 2/2001 și nu există nici un motiv de nulitate absolută.
Pe fondul cauzei, este cert că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa. Astfel, așa cum reiese și din fotografiile depuse la dosarul cauzei la fila 12 acesta a circulat cu viteza de 101 km/oră în localitate.
Potrivit Buletinului de verificare metrologică aflat la fila 16 aparatul radar era verificat metrologic, valabilitatea verificării expirând la data de 25.08.2012.
Judecătoria a constatat că sancțiunea aplicată este just individualizată dată fiind depășirea limitei maxime de viteză cu 51 km/oră, amenda contravențională fiind fixată în limitele prevăzute de art. 102 alin. 3 din OUG nr. 195/2003 ®, astfel încât nu se pune problema reindividualizării sancțiunii. Astfel, instanța de fond a reținut că prin fapta săvârșită petentul a ignorat cu bună-știință regulile de circulație, expunându-se la un risc de accidentare nu numai cu privire la propria persoană dar și a celorlalți participanți la trafic, viteza excesivă fiind una dintre principalele cauze ale accidentelor cu pierderi de vieți omenești.
Pentru considerentele expuse mai sus, instanța de fond a respins plângerea petentului ca fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul G. P. N..
În motivarea recursului se arată că sentința este nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
Se arată că sancțiunile aplicate sunt nelegale și netemeinice, întrucât recurentul a circulat cu respectarea limitei de viteză aplicabile respectivei porțiuni de drum.
De asemenea, pe porțiunea pe care se presupune că ar fi săvârșit respectiva contravenție ar fi fost imposibil de a circula cu viteza mare deoarece se circula în coloană, fapt ce poate fi lesne verificat din înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către intimată – planșele foto.
Raportat la înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către intimată, precum și la prevederile Normei de metrologie legală NML 021- 05/23.22.2005, recurentul arată că înțelege să conteste temeinicia procesului – verbal și prin prisma acurateței cinemometrului cu care a fost constatată fapta contravențională.
Astfel conform prevederilor pct. 3.1.1 din actul normativ menționat anterior, aparatul respectiv poate înregistra erori de măsurare, iar limitele acestora sunt reglementate expres.
În situația de față, consideră că este aplicabil textul de la litera B9 al pct. invocat, respectiv „pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează numai în regim staționar, eroarea maximă tolerată este de:
+/- 3 km /h pentru viteze până la 100 km/h ;
+/- 3% din valoarea măsurată pentru vieze egale sau mai mari de 100 km/h”
Raportat la aspectele invocate, precum și la apărările formulate în cuprinsul plângerii, consideră că există un dubiu cu privire la acuratețea măsurării vitezei reținute în cuprinsul procesului – verbal contestat.
Mai mul, raportat la doctrina și jurisprudența aplicabile materiei contravenționale, dubiul invocat ar trebui să profite contravenientului.
În acest context, dacă se aplică marja de eroare prevăzută de textul normei metrologice, se constată că viteza de deplasare a autovehiculului condus de petent este sub limita de 100 km/h, context în care nu se mai impune aplicarea sancțiunii complementare a suspendării permisului de conducere pe o perioadă de 90 de zile.
Din analiza sentinței atacate prin prisma motivelor invocate Tribunalul reține că, sub aspectul formal, procesul – verbal a fost întocmit cu respectarea tuturor cerințelor prevăzute de art. 16,17 din OG nr. 2/2001.
În ceea ce privește temeinicia actului constatator, Tribunalul constată că mențiunile procesului – verbal – potrivit cărora petentul a circulat cu autovehiculul în localitatea Ozun cu viteza de 101 km/h – sunt pe deplin confirmate de fotografiile efectuate în urma înregistrării video cu aparatul radar.
În acest context, este de precizat că susținerea petentului referitoare la faptul că la acea dată era imposibil să circule cu o viteză atât de mare deoarece se circula în coloană nu poate fi reținută de vreme ce pe de o parte nu a fost dovedită iar pe de alta este combătută de celelalte probe administrate în cauză.
De asemenea, nu poate fi reținut nici motivul referitor la existența unui dubiu cu privire la viteza cu care circula autovehiculul condus de petent, din moment ce viteza a fost constată cu ajutorul unui aparat radar, omologat și verificat metrologic.
Față de considerentele expuse, se constată că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, sancțiunea amenzii precum și cea complementară a reținerii permisului în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce fiind aplicate în mod legal.
Astfel fiind, în raport cu cele ce preced, Tribunalul constată legală și temeinică sentința atacată, motiv pentru care va respinge recursul potrivit art. 312 al.1 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul G. P. N. împotriva sentinței civile nr. 2768 din 23 octombrie 2012 a Judecătoriei S. G., pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 aprilie 2013.
Președinte Judecător Judecător Grefier
O. N. R. I. C. B. A. D. V. E.
Red. R.I.C./04.07.2013
Tehnored. V.E./04.07.2013
2 ex.
Judecător fond – A. C.
| ← Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 942/2013.... | Legea 10/2001. Sentința nr. 1050/2013. Tribunalul COVASNA → |
|---|
