Acţiune în constatare. Sentința nr. 797/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 797/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 15-10-2015 în dosarul nr. 797/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 797
Ședința publică de la 15 octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. M. D.
GREFIER: S. M. M.
Pe rol, pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamanta R. D. L. (fostă Craznic) și pe pârâtele B. SA și B. SA P. SUCURSALA C., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată că dezbaterile asupra cauzei de față au avut loc în ședința publică de la 8 octombrie 2015, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 15 octombrie 2015.
TRIBUNALUL
Asupra procesului de față,
Constată că prin acțiunea formulată și înregistrată la această instanță sub dosar nr._, reclamanta R. D. L., fostă Craznic, a chemat în judecată pârâta B. S.A., prin Sucursala C., solicitând:
- să se constate caracterul abuziv al clauzelor referitoare prevăzute în art. 2 din condițiile speciale de creditare ale contractului de credit HL21240/14 04 2008 privind dobânda legală și modalitatea de calcul a formulei dobânzii, prevăzute și la art. III.l, III.2, III.3 și III.6, 7, 8 din condițiile generale ale contractului de credit HL_/14.04.2008, și, pe cale de consecință, nulitatea absolută a acestor clauze și eliminarea lor din contract;
- să se constate caracterul abuziv și, pe cale de consecință, nulitatea absolută a clauzelor prevăzute la capitolul IV, 4.1, 4,2, 4.3, 4.4., 4.5, 4.6, din contractul de credit de consum nr. 150CSF_, referitoare la „dobânzi, comisioane și taxe", modalitatea de calcul a formulei dobânzii, dobânda legală și comisionul de administrare de 0,30% din soldul restant al creditului, comision de acordare a creditului;
- să se dispună restituirea sumelor încasate în plus cu titlu de dobândă majorată și a dobânzii legale aferente sumei pe care pârâta trebuie s-o restituie reclamantei, calculată de la data introducerii acțiunii și până la data plății efective;
- să se constate caracterul abuziv și, pe cale de consecință, nulitatea absolută a clauzelor prevăzute la art. III. 7,8,9 din contractul de credit ipotecar nr. HL_/14.04.2008, privind comisionul de acordare, administrare conform graficului de rambursare, rambursare în avans;
- să se dispună returnarea comisionului de administrare a împrumutului și cel de acordare a împrumutului și a dobânzii legale aferentă acestui comision, calculată de la data introducerii acțiunii și până la data plății efective, cu exonerarea pe viitor de la plata comisionului de rambursare parțială/totală a creditului;
- stabilizarea cursului valutar la valoarea CHF înregistrata în momentul încheierii contractelor de credit susmenționate, curs care să fie valabil pe toata perioada derulării contractului cu reclamanta;
- restituirea sumelor de bani rezultate ca urmare a diferenței de curs valutar dintre valoarea CHF la data încheierii contractului și valoarea CHF-Ron la data prezentei cereri.
S-a mai solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la data de 05.03.2008 a încheiat cu pârâta B. S.A. Sucursala C., contractul de credit de consum nr. 150CHF_, având ca obiect un împrumut pe o perioada de 120 de luni, în suma de_,00 CHF.
La data de 14.04.2008 reclamanta a încheiat cu pârâta un alt contract de credit, cu nr. HL_, prin care a împrumutat suma de_ CHF, pentru o perioada de 420 de luni.
O parte din clauzele celor două contracte au caracter abuziv și se impune constatarea nulității absolute.
În drept, s-au invocat prevederile Legii 193/2000, ale O.G. 21/1992, art. 148 din Constituția României și art. 970 Cod civil.
Privitor la valoarea obiectului cererii, reclamanta a arătat că aceasta este aproximativ_,83 Ron.(f.13)
A formulat întâmpinare în cauză pârâta B. S.A., prin care a invocat:
- excepția de necompetență materială a Tribunalului C.;
- excepția lipsei capacității procesuale de folosința a pârâtei B. S.A. - Sucursala C.;
- excepția prescripției dreptului material la acțiune;
- excepția inadmisibilității.
Pe fond, s-a solicitat respingerea acțiunii ca fiind netemeinică.
S-a arătat că cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă este greșit îndreptată la Tribunalul C., competentă în vederea soluționării prezentului litigiu fiind Judecătoria S. G., în raza de competență teritorială a acesteia domiciliind reclamanta. Astfel, temeiul de drept al acțiunii a fost indicat ca fiind Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori. Acest act normativ nu prevede reguli derogatorii de la codul de procedură civilă privind competența materială sau teritorială a instanțelor judecătorești în soluționarea litigiilor cu profesioniști, cum este cazul și în speță.
Mai mult decât atât, art. 14 din Legea nr. 193/2000 face trimitere expresă la dispozițiile Codului civil și ale Codului de procedură civilă, după cum urmează: "Consumatorii prejudiciați prin contracte încheiate cu încălcarea prevederilor prezentei legi au dreptul de a se adresa organelor judecătorești în conformitate cu prevederile Codului civil și ale Codului de procedură civilă."
Rezultă, deci, că și în cauza dedusă judecății, instanța competentă să soluționeze cauza se va determina pe baza dispozițiilor Codului de procedură civilă.
În acest sens, este de netăgăduit faptul că litigiul dedus judecății este un litigiu cu profesioniști iar criteriul de determinare a competenței materiale este reprezentat, într-o primă etapă, de caracterul patrimonial sau nepatrimonial al cererii deduse judecății.
În conformitate cu prevederile art. 1 și art. 2 pct. 1 lit. b) Cod de procedură civilă coroborat cu art. 1 pct. l Cod de procedură civilă, competența de soluționare a cauzei aparține judecătoriei, pretențiile fiind în speță mai mici de 500.000 lei.
Pe cale de consecință, se solicită admiterea excepției de necompetență materială și declinarea cauzei la judecătoria competentă teritorial.
S-a mai arătat că Sucursala B. S.A. este doar un dezmembrământ fără personalitate juridică ce nu poate sta în judecată, astfel că, în temeiul art. 56 alin. (1) din Codul de procedură civila și art. 43 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, acțiunea trebuie respinsă ca fiind introdusa împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.
S-a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, având în vedere că acțiunea supusă judecații este prescriptibilă în termenul general de 3 ani, instituit de art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958.
În motivare, pârâta a făcut referire la faptul că, în speță, capătul de cerere prin care reclamanta pretinde obligarea B. la stabilizarea (înghețarea) cursului de schimb CHF - leu la momentul semnării contractelor, curs care să fie valabil pe toată perioada derulării contractelor și denominarea în moneda națională a plăților este inadmisibil.
Pe fond, s-a solicitat respingerea acțiunii ca fiind netemeinică și nefondată.
În drept, s-au indicat dispozițiile art. 93 lit. d) teza I din O.G. nr. 21/1992, art. 36 alin. (3) din O.U.G. nr. 50/2010, precum și cele art. 56 alin. (1), alin. (3) teza I, art. 205 - art. 208 din noul Cod de procedură civilă.
Reclamanta a depus la dosarul cauzei o notă de ședință prin care a precizat valoarea fiecărui capăt de cerere și modalitatea de calcul a acestei valori. (f.141)
Astfel:
- pentru petitul 1 al acțiunii suma de 109.317,60 lei. Valoarea aproximativă a dobânzii rezultă din contractul de credit HL21240/14 04 2008, având în vedere suma achitată de reclamantă până la data introducerii acțiunii în 84 rate x 300 CHF, rezultând valoarea aproximativă a dobânzii de_ CHF ( cu 1 CHF= 4,338 lei);
- pentru petitul 2 al cererii suma de 108.016,20 lei. Această valoare aproximativă a dobânzii rezultă din contractul de credit de consum nr. 150CSF_, adică 83 rate x 300 CHF =_ CHF achitați până în momentul introducerii acțiunii x 4,338/1 CHF;
- pentru petiul 3 217.333,8 lei – în opinia reclamantei sumele menționate la cele două punctet. anterioare trebuie să fie cumulate, deși rezultă din contracte de credit distincte;
- petitul 3: valoare comision de acordare împrumut:
A: pentru contractul de împrumut cu nr. HL_/14 04 2008 valoarea este 4.092,46 lei (s-au împrumutat_ CHF x 2% = 943,4 CHF, adică 4.092,46 lei)
B: pentru contractul de credit de consum nr. 150CSF_ valoarea este de 1.171,26 lei (s-au împrumutat 13.500 CHF x 2% = 270CHF, adică 1171,26 lei)
- petitul nr. 4: reclamanta indică valoarea cumulată a celor două petite anterioare, rezultând 5.263,72 lei;
- petitul nr. 5 clauze abuzive referitoare la denominare și stabilizarea cursului valutar: valoarea de 167.756,31 lei pentru contractul de credit HL_/2008, respectiv valoarea de 39.141 lei pentru contratul de credit nr. 150CSF_/2008.
- petitul nr. 6, diferența rezultată din deprecierea leului în cursul valutar: pentru contractul de credit HL_/2008 este 167.756,31 lei, iar pentru contratul de credit nr. 150CSF_/2008 este de 39.141 lei.
Însumând valorile menționate anterior, reclamanta a arătat că, în opinia sa, valoarea totală a obiectului cererii este 429.494,83 lei.
Reclamanta a arătat că a sesizat instanța de judecată cu mai multe capete de cerere principale, întemeiate pe cauze diferite, respectiv constatarea unor clauze abuzive din contract, restituirea prestațiilor executate de reclamantă, stabilizarea cursului valutar, restituirea sumelor de bani rezultate ca urmare a diferenței de curs valutar dintre valoarea CHF la data încheierii contractului și valoarea acestei monede la data promovării cererii de chemare în judecată.
Partea pârâtă a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului C., iar instanța, reținând prevederile art. 248 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cu care „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și a celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”, precum și ale art. 131 din același cod, urmează a se pronunța cu prioritate asupra acesteia.
Astfel, instanța constată că reclamanta a înțeles ca, invocând prevederile a două contracte de credit distincte încheiate cu partea pârâtă, să solicite a se constata caracterul abuziv al unor clauze și restituirea unor sume achitate în plus.
Valoarea fiecărui capăt de cerere, separat pentru fiecare contract de credit, este mai mică de 200.000 lei.
Instanța constată că, potrivit prevederilor art. 30 pct. 3 Cod procedură civilă, cererea principală este cererea introductivă de instanță. Ea poate cuprinde atât capete de cerere principale, cât și capete de cerere accesorii.
De asemenea, conform art. 98 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă ,,(1) Competența se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere. (2) Pentru stabilirea valorii, nu se vor avea în vedere accesoriile pretenției principale, precum dobânzile, penalitățile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data scadenței, și nici prestațiile periodice ajunse la scadență în cursul judecății,” iar potrivit art. 99 alin.1 și 2 din același cod ,, (1) Când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte. (2) Dacă unul dintre capetele de cerere este de competența altei instanțe, instanța sesizată va dispune disjungerea și își va declina în mod corespunzător competența în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt”.
Din cuprinsul acțiunii, rezultă că există mai multe capete de cerere principale având ca obiect pretenții în legătură cu cele două contracte de credit, fiecare dintre acestea cu valoarea de 200.000 lei, fiind incidente prevederile art. 99 alin. 1 Cod procedură civilă.
Toate aceste capete principale de cerere au aceeași cauză – constatarea caracterului abuziv – și au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată astfel că, în speță, competența instanței se determină prin raportare la valoarea fiecărui capăt de cerere principal, nu prin însumarea valorilor lor.
Așadar, sunt incidente și prevederile art. 94 pct. 1 lit. j din noul Cod de procedură civilă și art. 113 pct. 8 din același cod, iar pentru argumentele expuse, Judecătoria S. G., în circumscripția căreia se află domiciliul reclamantei, este competentă să judece acțiunea de față.
Văzând și prevederile art. 131 și 132 Cod procedură civilă, se va dispune declinarea competenței de soluționare a cauzei, potrivit dispozitivului de mai jos.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. și, în consecință, declină competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta R. D. L., domiciliată în municipiul S. G., .. l, ., CNP_, în contradictoriu cu pârâta B. S.A., cu sediul în București, .. 6A, sector 2, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J_, CUI_/1992, prin Sucursala C., cu sediul în S. G., ., nr. 33, județ C., înregistrata în Registrul Comerțului sub nr. J_, având cod unic de înregistrare_, având ca obiect anulare clauze abuzive, în favoarea Judecătoriei S. G..
Fără cale de atac.
Pronunțată la data de 15 octombrie 2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE, GREFIER,
V. M. D. S. M.-M.
Red. V.M.D.,15.10.2015
Tehnored. S.M.M.,15.10.2015, 5 EX.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 935/2015. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 472/2015. Tribunalul... → |
|---|
