Anulare act. Sentința nr. 23/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 23/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 313/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C. Dosar nr._
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.313/A
Ședința publică din data de 23 iunie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: R. I. C.
Judecător: V. I. A.
Grefier: C. A.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de pârâta V. R. S.A. împotriva sentinței civile nr.2369 din 17 noiembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Sf. G..
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se constată lipsa apelantei și a intimaților S. T. și S. V..
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra apelului de față au avut loc în ședința publică din data de 09 iunie 2015, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și la care se face trimitere, pronunțarea în cauză fiind amânată pentru data de 16 iunie 2015 și 23 iunie 2015.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față,
Prin sentința civilă nr.2369/17 noiembrie 2014 a Judecătoriei S. G. a fost admisă excepția prescripției extinctive cu privire la restituirea sumelor achitate de către reclamanți, reprezentând comision de risc, invocată de către pârâta S.C. V. ROMANIA S.A.
S-a admis în parte acțiunea civilă intentată de către reclamanții S. T.-A. și S. V., cu domiciliul in Sf. G., ., .,., împotriva pârâtei V. ROMANIA S.A cu sediul în mun. București, Șoseaua P., nr.42,sector 2 și în consecință:
- s-a constatat caracterul abuziv al dispozițiilor și art.5 lit.a și pct.3.5 din secțiunea 3, „costuri” din convenția de credit nr._/16.06.2008 încheiat cu reclamanții, privind plata comisionului de risc pentru perioada 02.08.2007 – 18.10.2010.
- s-a respins capătul de cerere privind restituirea ratelor reprezentând comision de risc .
- s-a constatat caracterul abuziv al dispozițiilor art.2 pct.b din actul adițional nr.1/15.10.2010 încheiat între S.C. V. ROMANIA S.A și reclamanți, prin care a fost modificată convenția de credit nr._/16.06.2008, cu privire la comisionul de administrare credit.
- a fost obligată S.C. V. ROMANIA S.A să restituie reclamanților sumele achitate pe perioada iulie 2011- iunie 2014, reprezentând comision de administrare credit, la care se adaugă dobânda legală, calculată distinct de la data fiecărei plați efectuate de către reclamanți și până la data plății din prezenta hotărâre.
A fost obligată pârâta S.C. V. ROMANIA S.A să plătească suma de 2700 de lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Între reclamanți și V. ROMANIA S.A prin mandatara V. ROMANIA S.A – Suc Sf. G. a fost încheiat convenția de credit nr._/16.06.2008, prin care au angajat un împrumut de_ CHF.(f.10-16)
Referitor la comisionul de risc practicat de operatorul economic, în cazul consumatorilor și contractelor mai sus menționați, conform art.5 lit.a din condiții speciale, acesta este prevăzut sub forma “x%”, aplicat la soldul creditului, plătibil lunar în zile de scadență, pe toată durata de derulare a convenției, deși conform pct.7 din condiții speciale, la lit a se instituie o garanție reală imobiliară, iar la lit.b din aceeași secțiune, se instituie obligația împrumutatului de a încheia o poliță de asigurare facultativă, astfel încât suma asigurată să fie cel puțin egală cu valoarea evaluată a imobilului.
Potrivit art.4 lit.a din Legea nr.139/2000 este clauză abuzivă, acea dispoziție contractuală, care nu a fost negociată direct cu consumatorul, dacă prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.
Cu privire la art.5 lit.a din condițiile speciale ale convenției din contractele în cauză, instanța constată următoarea redactare “ X % aplicat la soldul creditului, plătibil lunar în zile de scadență, pe toată durata de derulare a prezentei convenții de credit “, intitulat comision de risc.
Termenul de comision este definit ca “Remunerație (procentuală) primită de o persoană,de o bancă etc. care a mijlocit o afacere comercială sau care a efectuat un serviciu.”
Pentru înlăturarea riscului nerestituirii împrumutului, banca și-a luat măsura instituirii unei inscripții ipotecare de rang I asupra apartamentului situate în mun. Sf.G., ., ., . și înscris în Cf nr._ Sf. G., nr. top 2878/1623/2/4/XVII B, nr. top 2931/1623/2/XVII B iar pentru dispariția imobilului, din cauza unui eveniment viitor și nesigur, a fost încheiată o poliță de asigurare.
Prin prisma acestor două “garanții”, de micșorare a riscului creditului, banca s-a asigurat, iar impunerea plății lunare a unei sume de bani, cu motivația “comision de risc” sfidează egalitatea părților, creând un dezechilibru semnificativ între părțile contractante, cota fiind aplicată la întregul sold al creditului.
Un alt element care subliniază caracterul abuziv al “comisionului de risc” este acela că nu există o obligație corelativă.
Practic, se solicită plata unei însemnate sume de bani, pentru care banca nu prestează nici un serviciu, în condițiile în care creditul este garantat.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune de a solicita restituirea sumelor achitate în perioada anterioară de trei ani anteriori introducerii cererii prima instanță a reținut că pretențiile reclamanților împotriva pârâtei se întemeiază pe prevederile privind comisionul de risc și comision de administrare credit cuprinse în convenția de credit nr._/16.06.2008 în cuantum de 0,22% pe an, modificat începând cu data de 15.10.2010 la 0,13 % pe an, începând cu 21.10.2010.(f.26)
Reclamanții au solicitat constatarea nulității absolute a clauzelor din cadrul convenției de credit nr._ din 16.06.2008, dar și din cuprinsul actului adițional nr.1 din 15.10.2010, acțiunea în constatarea nulității absolute fiind imprescriptibilă extinctiv, ocrotind un interes general.
Cât privește consecința eventualei admiteri a cererii în constatarea nulității absolute a clauzelor invocate cu consecința restituirii sumelor de bani încasate de către pârâtă cu acest titlu, prima instanță a reținut faptul că principiul nulității restitutio in integrum este în acest caz fundamentat pe existența unui drept de creanță al reclamanților în contra pârâtei supus dispozițiilor prescripției extinctive, respectiv termenului general de 3 ani, cu mențiunea că acesta curge pentru fiecare plată de la data efectuării sale.
Prima instanță a constatat că fața de data depunerii cererii, respectiv, 16.07.2014, pretențiile solicitate, obiect al petitului IV al cererii introductive, în aplicarea dispozițiilor art.3 din Decretul 167/1958 privind prescripția extinctivă termenul de prescripție de trei ani prevăzut de actul normativ s-a împlinit pentru sumele de bani pretinse cu acest titlu pentru perioada a trei ani formulării prezentei cereri, în cauză reclamanții nefăcând vreo dovadă în sensul întreruperii sau suspendării acestuia, motive pentru care instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de către pârâtă.
Cum la data de 16.07.2011 ,(cererea de chemare în judecată depusă la 16.07.2014) nu mai erau în vigoare dispozițiile art. art.5 lit.a și pct.3.5 din secțiunea 3 „costuri” privind comisionul de risc, ele fiind modificate prin actul adițional nr.1/15.10.2010, capătul de cerere a fost respins.
Comisionul de administrare credit, instituit prin actul adițional nr.1/15.10.2010, art.2 pct.b, are aceeași finalitate ca și comisionul de risc pe care l-a înlocuit.
Așa cum rezultă din redactarea textului, comisionul este perceput „pentru administrarea de către bancă a creditului din perspectiva riscurilor asumate prin punerea sumei principale la dispoziția împrumutatului.
În temeiul acelorași texte de lege și pentru aceleași motive reținute în cazul comisionului de risc, prima instanță a constatat caracterul abuziv al comisionului de administrare credit.
Restituirea prestațiilor reprezintă aplicarea principiului restabilirii situației anterioare.
Dată fiind sancțiunea ce intervine în urma constatării caracterului abuziv, respectiv nulitatea absolută, ce operează cu efect retroactiv și are drept consecință repunerea în situația în care acea clauză nu ar fi fost inserată în contract, reclamanții au dreptul la restituirea prestațiilor efectuate în baza clauzelor nule.
Pârâta a fost obligată la restituirea sumelor achitate reprezentând comision de administrare credit, achitat de către reclamanți pentru perioada iulie 2011 – iunie 2014, la care se va calcula distinct de la data fiecărei plăți lunare dobânda legală prev de art.3 alin.1 din OG nr.13/2011.
Cu aplicarea dispozițiilor art.451 și 453 alin.1 și 2 C.pr.civ, față de pârâtă, acțiunea fiind admisă în parte, acesta a fost obligată la cheltuieli de judecată parțiale în valoare de 2700 de lei, constând în onorariul avocațial.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel S.C. V. R. S.A.
În motivarea apelului se arată în esență că sentința atacată este nelegală și netemeinică.
La data de 11 iunie 2015, intimații – reclamanți S. T. A. și S. V. au depus o cerere prin care arată că renunță la judecata acțiunii de fond.
Având în vedere această împrejurare, Tribunalul va face aplicarea dispozițiilor art.406 alin.5 NCpc și va admite apelul, va anula sentința atacată și va lua act de renunțarea reclamanților S. T. A. și S. V. la judecata acțiunii de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta S.C. V. R. S.A. cu sediul în București, Șoseaua P. nr.42, . 10, sector 2 în contradictoriu cu intimații S. T. A. și S. V., domiciliați în S. G., ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 2369 din 17 noiembrie 2014 a Judecătoriei S. G., pe care o anulează și în consecință:
Ia act de renunțarea reclamanților S. T. A. și S. V. la judecata acțiunii civile formulată de aceștia în contradictoriu cu pârâta
S.C. V. R. S.A.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23 iunie 2015.
Președinte Judecător Grefier
V. I. A. R. I. C. C. A.
Se află în imposibilitate de a semna,
aflat în CO, potrivit art.426 al.4 NCpc,
semnează Președintele instanței,
O. N.
Red.RIC/09.07.2015
Tehnored. CA/13.07.2015
4 ex.
Jud. fond – C. J.
| ← Succesiune. Decizia nr. 66/2015. Tribunalul COVASNA | Anulare act. Decizia nr. 310/2015. Tribunalul COVASNA → |
|---|
