Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 940/2015. Tribunalul COVASNA

Sentința nr. 940/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 26-11-2015 în dosarul nr. 940/2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL C.

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 940

Ședința publică de la 26 noiembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: V. M. D.

GREFIER: I. E. M.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamantul O. I. BUZAULUI PRIN PRIMAR și pe pârâții S. E. S.R.L., S. P. S.R.L. și B. P., având ca obiect obligarea pârâților în solidar la plata sumei 18.360 lei reprezentând despăgubiri pentru paguba cauzată prin încălcarea legislației achizițiilor publice aplicată cu ocazia încheierii contractului de servicii de audit.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că reclamantul a transmis la dosar atât prin fax cât și prin poștă notă.

De asemenea, se constată că dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 19 noiembrie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, în temeiul art. 396 din Codul de procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 26 noiembrie 2015.

Tribunalul, în urma deliberării, a pronunțat hotărârea de mai jos.

TRIBUNALUL

Asupra procesului de față,

Constată că prin cererea formulată și înregistrată la această instanță prin declinarea competenței de la Judecătoria Întorsura Buzăului, reclamantul Orașul Întorsura Buzăului a chemat în judecată pârâții ., . și B. P., solicitând obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei totale de 18.360 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de pârâți prin încălcarea legislației achizițiilor publice.

S-a mai solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că în anul 2002 a fost încheiat un contract ce a avut ca obiect întocmirea unui raport de audit. Conform Contractului de finanțare nr. 9904.5.05.0186, art. 7 alin. 1, firma de audit care urma să efectueze auditul era P. B..

La data de 26.03.2004, datorită stării de incompatibilitate în care s-a găsit auditorul selectat inițial, acesta a încheiat un act adițional la contractul de finanțare nerambursabilă cedând contractul încheiat cu Primăria orașului întorsura Buzăului, numitului S. A., reprezentant al . Târgu S., cedând și toate drepturile bănești ce decurgeau din contractul în cauză. Ulterior raportul de audit a fost întocmit de către numita L. A. în calitate de administrator al ., pornind de la un „contract de colaborare" pe baza contractului de prestări servicii nr. 86 din 21.04.2004, contract ce nu a fost opozabil reclamantei.

La data de 31.03.2004 a fost semnat statul de plată a sumei de_ lei reprezentând salariul net al auditorului S. A..

Prin Sentința civilă nr. 392/07.02.2012 a Tribunalului C., irevocabilă potrivit Deciziei civile nr. 381/R/13.06.2013 s-au menținut ca reale constatările Departamentului pentru Luptă Antifraudă efectuate prin Nota de control nr. 7-461-2007, act din care rezultă că raportul de audit a fost întocmit de către o persoană care nu este menționată în contract sau în actul adițional la acesta. Domnul B. P. era persoana îndrituită să efectueze auditarea proiectului, așa cum prevedea Ghidul solicitantului componenta V-MRS. Raportul de audit a fost întocmit de A. L., statul de plată nr. 2144/30.03.2004 a fost întocmit de Primăria Întorsura Buzăului pe numele S. A., deși acesta nu a fost persoana care a întocmit raportul. Contravaloarea auditării, respectiv_ ROL a fost ridicată conform statului de plată nr.2055/30.03.2004 de către reprezentantul . Târgu S..

Având în vedere faptul că pârâții se fac responsabili de neeligibilitatea sumei de 4.500 euro în echivalent lei, precum și a penalităților și majorărilor de întârziere astfel cum acestea au fost calculate de către ANAF, rezultă că acestora le revine obligația să repare prejudiciul astfel produs instituției reclamante.

Reclamanta arată că sunt îndeplinite condițiile pentru aceasta și anume:

a) fapta ilicită constă în neexecutarea obligațiilor contractuale sau executarea necorespunzătoare a contractului prin faptul că s-a încălcat Contractul de finanțare nerambursabilă și actul adițional la acesta încheiat la data de 26.03.2004, prin întocmirea raportului de audit în primă fază de către o persoană fără calitate de parte în relațiile cu instituția reclamantă.

b) prejudiciul sau consecința dăunătoare de natură patrimonială constă în neeligibilitatea sumei pretinse, fapt ce a determinat obligarea reclamantului să suporte din surse proprii contravaloarea cheltuielilor de audit. Acest prejudiciu este unul cert, actual și produs în totalitate, fapt ce rezultă din Decizia de eșalonare nr. 5720/25.02.2015 emisă de ANAF.

c) raportul de cauzalitate există în starea de fapt descrisă anterior. Astfel, dacă pârâții nu ar fi încălcat prevederile contractului de finanțare atunci nici sumele reprezentând contravaloarea serviciilor de audit nu ar fi fost considerate neeligibile.

d) culpa sau vinovăția debitorului este în general reținută pentru angajarea răspunderii contractuale. Obligația de a răspunde pentru prejudiciile cauzate prin neexecutarea contractuală este legată de neexecutarea culpabilă a acestor obligații. Cu toate că reprezentantul . știa că nu există temei contractual față de reclamant pentru ca numita L. A. să întocmească raportul de audit și nici ca să semneze acesta statul de plată, totuși a procedat în acest fel, fapt ce a determinat producerea de prejudicii instituției reclamante.

În probațiune s-a solicitat să dispună atașarea Dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului C., dosar ce a avut ca obiect anularea actului administrativ, respectiv anularea Procesului verbal nr._/18.03.2010 întocmit de către structuri ale Ministerului Finanțelor Publice.

A formulat întâmpinare în cauză pârâta . și a invocat excepția prescripției extinctive potrivit art. 2500 cod civil.

În susținerea acestei excepții s-a arătat că față de data facturii emise și data plății, orice acțiune în restituirea prețului este prescrisă(f.80)

Pe fond s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată. S-a arătat că s-au încheiat contractele de audit așa cum a arătat reclamantul dar acesta invocă în drept, ca temei al acțiunii, răspunderea civilă contractuală.

Potrivit art. 1.350 alin. 1 și 2 din Noul Cod Civil, orice persoană trebuie să-și execute obligațiile pe care le-a contractat iar în situația în care, fără justificare nu își îndeplinește această obligație, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți.

Pârâta . a încheiat cu . un contract de colaborare la auditul proiectului „ Centru de servicii sociale integrate” Întorsura Buzăului RO 9904.5.05.018 și astfel singura obligație legal asumată de către această pârâtă a avut loc față de .. Obligația a fost îndeplinită sens în care s-a încasat de la aceasta valoarea Contractului de colaborare în cuantum de 86.000,000 lei.

Se invocă în drept și prevederile art. 1852 cod civil și se arată că reclamantul, invocând răspunderea civilă contractuală, trebuia să arate în mod concret, raportat la societatea P. SRL în ce constă fapta ilicită săvârșită de acesta, care este prejudiciul cauzat de aceasta, raportul de cauzalitate și culpa sau vinovăția.

În speță fiind vorba de 3 pârâți, reclamantul trebuia să indice pentru fiecare în parte îndeplinirea condițiilor privind răspunderea civilă contractuală.(f.81)

A formulat întâmpinare și pârâta . arătând că acțiunea este neîntemeiată. În conformitate cu dispozițiile art. 1073 Cod civil din 1864, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și în caz contrar are dreptul la dezdăunare. Reclamantul își întemeiază cererea de chemare în judecată pe aceste dispoziții legale, cu toate că nu face dovada faptului că pârâta nu și-ar fi îndeplinit obligațiile, având în vedere că raportul de audit financiar ce reprezintă efectiv obligația în sine a fost efectuat și înregistrat la reclamant conform înscrisurilor anexate la cererea de chemare în judecată,

Reclamantul nu aduce critici cu privire la calitatea raportului de audit astfel încât să se considere că pârâta împreună cu restul pârâților ar fi îndeplinit în mod necorespunzător obligațiile, ci aceste critici pe care se întemeiază prezenta acțiune se referă doar la modalitatea cum a fost atribuit rolul de auditor financiar și modalitatea de plată a acestor servicii îndeplinite de către persoanele în cauză. Obligațiile privind nerespectarea alegerii auditorului financiar, a schimbării acesteia în cadrul derulării contractului de finanțare nr. 9904.5.05.018, cad în sarcina reclamantului care este singurul care se obligă prin contractul de finanțare de a respecta întocmai regulile de achiziție publică.

Nu sunt aplicabile nici dispozițiile art. 1078 Cod civil din 1864. Se solicită obligarea pârâților în solidar la plata sumei totale de 18.360 lei fără a întemeia cererea pe dispoziții de drept civil privind răspunderea solidară. Solidaritatea dintre debitori nu se prezumă, ea nu există decât atunci când este stipulată expres de părți ori este prevăzută de lege.

Prin Sentința civilă nr. 392/07.02.2012 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul Civil nr._ s-a constatat faptul că beneficiarul Orașul Întorsura Buzăului răspunde individual în tata autorităților contractante pentru implementarea proiectului, acesta se obligă să se asigure că condițiile ce-i sunt impuse prin contractul de finanțare se vor aplica tuturor partenerilor și subcontractanților implicați.

Reclamantul nu a respectat normele juridice aplicabile întregii proceduri în executarea contractului de finanțare și acest fapt nu poate să atragă și răspunderea pârâtei în acest sens.

Condițiile răspunderii contractuale, deoarece acestea în niciun caz nu sunt îndeplinite, nu există o faptă ilicită săvârșită din culpă sau cu vinovăție de către pârâtă prin care să fi cauzat un prejudiciu reclamantului, iar între acestea să fi existat un raport de cauzalitate. (f.87,88)

Prin întâmpinarea formulată pârâtul B. P. a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că datorită stării de incompatibilitate, urmare apariției Legii 161/2003 a procedat la încheierea actului adițional la contractul de finanțare nerambursabilă, încheiat cu Primăria orașului Întorsura Buzăului. Prin acest înscris înregistrat sub numărul 1413/26.03.2004 contractul și drepturile bănești ce decurgeau din acesta, au fost cedate numitului S. A. reprezentant al societății E. SRL Târgu S..

Raportul de audit final este întocmit de către L. A., reprezentanta a ., urmare a contractului de colaborare încheiat cu S. A., reprezentantul . Târgu S..

Pentru auditarea proiectului și încheierea Raportului de audit, susnumiții au încasat de la Primăria orașului Întorsura Buzăului suma de_ lei, respectiv au fost efectuate virările cuvenite bugetului în suma totală de 57.231.673 lei.

Obligația înaintării către Oficiul de Plăți și Contractare Phare (O.P.C.P.), a noilor acte întocmite cu modificările de rigoare aparțineau Primăriei Orașului Întorsura Buzăului și nu pârâtului.

Reclamantul, prin răspunsul la întâmpinări (f.96,104) a arătat că acțiunea introductivă de instanță vizează recuperarea unui prejudiciu pe care instituția l-a suportat din cauza modului în care pârâții au înțeles să-și îndeplinească obligațiile cu privire la auditul proiectului. E. SRL a avut calitatea de cesionar al unui contract de audit, a acceptat această situație cu toate că știa că nu este pe lista membrilor activi ai Camerei Auditorilor Financiari din România.

Obligația este solidară între debitori atunci când toți sunt obligați la aceeași prestație, astfel încât fiecare poate să fie ținut separat pentru întreaga obligație, iar executarea acesteia de către unul dintre codebitori îi eliberează pe ceilalți fața de creditor. De asemenea, există solidaritate chiar dacă debitorii sunt obligați sub modalități diferite.

Reclamantul arată că în situația dată nu se poate face o separare a rolului pe care fiecare dintre cei trei pârâți l-a avut în producerea prejudiciului. Înlănțuirea de fapte ale celor trei pârâți s-a ajuns în final ca întreaga cheltuială cu auditul să fie considerată neeligibilă, astfel că bugetul local a avut de suportat prejudiciul astfel creat.

Răspunderea, în situația dată, are un caracter special care nu este determinat de conținutul raportului de audit întocmit de către unul dintre pârâți, ci este determinat de aspecte formale, care au însoțit contractul de prestări servicii de audit.

Solidaritatea este întemeiată legislativ pe dispozițiile art. 998 și art. 1073 Codul civil, care se referă la principiul reparării integrale a prejudiciului și care exprimă cerința înlăturării tuturor consecințelor dăunătoare ale faptei ilicite, în scopul restabilirii situației anterioare. Formularea concisă a Codului civil instituie obligația generală de reparare a pagubei, fără a deosebi după numărul de persoane cauzatoare de prejudiciu. Esența răspunderii civile este repararea prejudiciului, care prin definiție, nu poate fi decât integrală.

Principiul reparării integrale a prejudiciului este consacrat jurisprudențial, de exemplu, cu referire la cuantumul despăgubirilor.

Așa cum rezultă din definiția răspunderii civile, principiile și regulile ei sunt aplicabile în toate situațiile în care unei persoane i s-a cauzat un prejudiciu printr-o faptă ilicită.

La termenul de judecată din data de 22.10.2015 s-a pus în discuție cauza acțiunii raportat la motivele de fapt invocate de reclamant iar acesta, prin reprezentant, a arătat că obiectul acțiunii este reprezentat de pretenții rezultate în urma derulării raporturilor contractuale mixte ce au fost stabilite în vederea realizării auditorului. De asemenea, solicită acordarea de despăgubiri cauzate de o faptă ilicită, acea de a nu respecta și de a nu avea o rigoare în perpetuarea și asigurarea faptului că raporturile juridice ulterioare celor stabilite prin contractul de finanțare sunt respectate, astfel încât reclamantul să nu fie obligat la restituirea unor sume pe care le-a obținut în cadrul finanțării. S-a menționat că temeiul de drept al acțiunii este cel indicat în răspunsul la întâmpinare și anume art. 998 și 1073 cod civil. (f.33)

Din actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:

La data de 20.12.2002 s-a încheiat între Oficiul de Plăți și Contracte PHARE din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, Unitatea RICOP de Implementare a Programelor din cadrul Ministerului Finanțelor Public și Primăria Orașului Întorsura Buzăului un contract cu nr. 9904.5.05.018 având ca obiect finanțarea de către Oficiul de Plăți și Contracte PHARE pentru implementarea operațiunii ,,centrul de servicii sociale integrate”.(f.34-39)

Potrivit art. 7 alin. 1 din contract ,,firma de audit care va efectua auditul ... este dl. B. P., 2241 Prejmer, .. 327, județul B.”.

În conformitate cu prevederile 242 cod procedură civilă instanța va soluționa cu precădere excepția prematurității formulării acțiunii.

Pentru aceasta se constată că în prezenta cauză reclamanta solicită obligarea în solidar a pârâților B. P., . și . la plata sumei de 18.360,00 lei, echivalentul în lei a 4.500 euro, cu titlu de despăgubiri.

Temeiul de drept îl reprezintă, potrivit celor indicate de reclamantă, prevederile art. 998 și 1073 cod civil respectiv răspunderea contractuală specială izvorând din contractul de finanțare. Suma de 4500 euro în echivalent în lei nu reprezintă preț contract ci despăgubire pentru săvârșirea de către pârâți a unei fapte ilicite, aceea de neexecutare a obligațiilor contractuale.

Suma pretinsă este o creanță fiscală în sensul art. 21 din OG 92/2003, reprezentând drepturi patrimoniale care rezultă din raporturi de drept material fiscal.

Nu se poate face abstracție de faptul că, în speță, contractul de audit la care se referă reclamanta a fost încheiat în cadrul unei finanțări din fonduri europene, este un contract de achiziții publice de servicii, fiind incidente prevederile art. 286 alin. 1 din OUG 34/2006.

Că suma pretinsă este creanță bugetară rezultă din decizia de impunere și eșalonare emisă conform OG 92/2003 (f.7-9) dar și din prevederile art.2 lit. d din OG 79/2003 în vigoare la momentul la care s-au efectuat verificări și s-a întocmit procesul-verbal de constatare nr._/18.03.2010 privind proiectul Phare RICOP 9904.5.05.018 MRS - Centru de Servicii sociale integrate.

Astfel, creanțele bugetare rezultate din nereguli reprezintă sume de recuperat la bugetul general al Comunității Europene și /sau la bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și/sau la bugetele de confirmare aferente, ca urmare a utilizării necorespunzătoare a fondurilor comunitare – rezultând că există pentru beneficiarul proiectului obligația recuperării sumelor reprezentând cheltuieli neeligibile.

Potrivit art. 91 din OG 92/2003 ,,(1) Dreptul organului fiscal de a stabili obligații fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepția cazului în care legea dispune altfel. (2) Termenul de prescripție a dreptului prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanța fiscală potrivit art. 23, dacă legea nu dispune altfel”.

Din art. 92 alin. 1 lit. a și alin. 3 ale aceluiași act normativ rezultă că termenele de prescripție prevăzute la art. 91 se întrerup în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripție a dreptului la acțiune, dispozițiile dreptului comun privitoare la prescripția extinctivă fiind aplicabile în mod corespunzător.

Nașterea dreptului la acțiune trebuie legată așadar de momentul constatării caracterului nelegal al plății efectuate, întrucât momentul efectuării plății este unul subiectiv. Numai în momentul în care s-a constatat caracterul nelegal al plății, deci numai după nașterea dreptului la acțiune, persoana interesată - în speță reclamanta - poate demara, după caz, procedura administrativă sau se poate adresa instanței de judecată, în vederea restituirii acestei sume.

Prin Sentința civilă nr. 392/07.02.2012 a Tribunalului C., irevocabilă prin Decizia nr. 381/R/2013 a Curții de Apel B. s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de aceeași reclamantă în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice – Oficiul de Plăți și Contractare PHARE, pentru anularea procesului-verbal de constatare nr._/18.03.2010. De la data pronunțării acestei sentințe prin care s-a constatat utilizarea necorespunzătoare a fondurilor comunitare se naște dreptul la acțiune deoarece la data de 07.02.2012 s-a stabilit faptul că plata nu a fost legală suma fiind neeligibilă iar termenul de prescripție al acestui drept începe să curgă de la 01.01.2013. Acțiunea a fost formulată la data de 01.04.2015, deci în interiorul termenului de 5 ani prevăzut de art. 91 din OG 92/2003.

Excepția prescripției este neîntemeiată și va fi respinsă potrivit dispozitivului de mai jos.

În fapt, referitor la fondul cauzei, instanța reține că dl. B. P., în calitate de auditor a fost selectat din lista auditorilor autorizați de Ministerul Finanțelor, astfel cum rezultă din adeverința nr. 7046/2002 a Orașului Întorsura Buzăului (f.45,46)

Astfel, pârâtul B. P. era persoana care urma să efectueze auditarea proiectului, să întocmească Raportul de audit și să încaseze contravaloarea auditării.

La data de 21.04.2003 a intrat în vigoare Legea 161/19.04.2003 iar în temeiul art. 94 alin. 1 și 2 din acest act normativ pârâtul a devenit incompatibil pentru exercitarea atribuțiilor ce-i reveneau potrivit contractului anterior menționat.

La data de 26.03.2004 s-a încheiat între dl. B. P. și dl. S. A., reprezentantul . un ,,act adițional la contractul de finanțare nerambursabilă încheiat cu Primăria orașului Întorsura Buzăului”.

Cu toate că se face referire la contractul de finanțare, acest act adițional nu a fost semnat de reprezentantul Primăriei dar a fost înregistrat la această instituție sub nr. 1413/26.03.2004. (f.40)

În acest contract s-au stipulat următoarele: ,,subsemnatul B. P.,...având calitatea de auditor, cedez contractul încheiat cu Primăria orașului Întorsura Buzăului, având ca obiect Programul Centrul de Servicii Sociale Integrate RICOP RO 9904.5.05.018 numitului S. A.,..., reprezentantul firmei E. SRL. Cu ocazia cedării prezentului contract am cedat și toate drepturile bănești ce decurg din contractul în cauză” (f.115)

Pe acest contract s-a aplicat ștampila . și semnătura d-lui S. A.. Așadar contractul a fost încheiat cu o persoană juridică.

S. A. respectiv . nu erau înscriși pe lista membrilor activi ai Camerei Auditorilor Financiari din România astfel că, la data de 26.02.2004 s-a încheiat între d-na L. A., administrator al . dl. S. A., administrator al . un contract de colaborare având ca obiect ,,colaborarea la auditul proiectului Centrul de Servicii Sociale Integrate Întorsura Buzăului RO 9904.5.05.018...în urma cedării contractului de audit de către dl. B. P., conform contractului nr. 1413/26.02.2004, suma totală urmând a fi ridicată pe stat de plată de către dl. S. A.”. (f.61)

Valoarea contractului a fost negociabilă dar nu mai puțin de 70% din suma alocată din proiect pentru societatea de audit, adică suma de 86.000.000 lei.

Acest contract nu poartă viză de înregistrare la Primăria Întorsura Buzăului dar i-a fost comunicat prin fax doar la data de 28.06.2004 și, de asemenea, a fost înregistrat și la Oficiul de Plăți și Contracte PHARE cu nr._/28.06.2004 (f.61, 62)

D-na L. A., administrator la societății de expertiză contabilă și audit ,,P.”, în colaborare cu . Târgu S. reprezentat de S. A., pe baza contractului de prestări servicii nr. 86/2004 a efectuat în perioada 26.02._04 misiunea de audit pentru Primăria Întorsura Buzăului asupra proiectului Centrul de Servicii Sociale Integrate RICOP RO 9904.5.05.018, fiind întocmit în acest sens Raportul de audit depus în copie la dosarul cauzei. (f.47-49)

Auditul a vizat perioada anului 2003.

La dosar a fost depusă copia unui stat de plată, fără număr, cu mențiunea ,,luna martie 2004-salarii audit” întocmit pe numele pârâtului B. P. pentru suma de_ lei dar pe acest înscris, sub semnătura directorului economic din cadrul Primăriei orașului Întorsura Buzăului și a Primarului - ordonator de credite s-a notat: ,,în baza actului adițional întocmit între dl. B. P. și dl S. A., controlul audit este preluat de S. A.”. Pe același stat de plată s-a făcut mențiunea că ,,drepturile bănești se vor ridica din casieria unității de către dl. S. A., auditorul ca a preluat contractul”. Au semnat această mențiune dl. B. P. și dl. S. A.. (f.59)

Din copia registrului de casă al primăriei Întorsura Buzăului, coroborat cu copia statului de plată nr. 2055/30.03.2004 întocmit pentru luna martie 2004 - ,,salarii audit”, purtând viza controlului financiar preventiv și viza ,,bun de plată”, rezultă că suma de_ lei reprezentând salariul auditorului S. A. a fost efectuată la data de 31.03.2004.(f.50,58).

Prin Declarația înregistrată cu nr._/29.06.2004 la Oficiul de Plăți și Contracte PHARE, d-na L. A. a arătat că a primit ,,suma totală de 86.000.000, inclusiv TVA, prevăzută în contractul de colaborare, de la domnul S. A. prin . pe baza facturilor numărul_,_ și_, încasate cu chitanțele numărul_/_/2004 și cu OP numărul 66 și 153/2004. (f.51)

Din cuprinsul notei explicative din data de 06.12.2007 a directorului economic G. C. rezultă că la sfârșitul lunii martie 2004 s-a constatat că dl. B. P. nu mai poate asigura auditul, fiind în incompatibilitate și s-a recomandat alegerea unui alt auditor. Recomandarea a fost făcută după ce s-a ridicat din contul de trezorerie 5078.02, contravaloarea a 4.500 euro, 1a data de 31.03.2004, orice alta cheltuială după această dată fiind interzisă din contul proiectului.

Prin urmare – arată directorul economic - se întocmește statul de plată pe numele d-lui B. cu un net de_ lei și se efectuează virările aferente cu OP358/31.03.2004 în valoare de 11.727.788 lei și OP 359/31.03.2004 în valoare de 46.503.885 lei. În aceasta situație între dl. B. P. și dl. S. A., reprezentantul firmei E. Târgu S., intervine un act adițional la contractul de grant, prin care primul cedează celuilalt contractul de audit si toate drepturile bănești ce decurg din contractul în cauză.

Deoarece Oficiul de Plăți și Contracte PHARE comunică reclamantului prin Biroul RJCOP B. că noul auditor trebuie să fie membru activ al Camerei Auditorilor Financiari din România, dl. S. A. încheie un contract de colaborare cu d-na L. A. administrator al Societății de Expertiza Contabilă și Audit ,,P.” din Miercurea C., care este auditor financiar activ al Camerei Auditorilor. În final raportul de audit este redactat, parafat si semnat de economist L. A..

Drepturile bănești sunt ridicate din casieria unității, de către d-l S. A., legitimat cu Bl ._, CNP_, domiciliat în orașul Târgu S. .. 18.

Raportul de audit și statul de plată refăcut pe numele dl. S. A., este predat Oficiului de Plăți și Contracte PHARE și BDO C. Audit SA. (f. 67)

Din cele arătate rezultă că activitatea de audit a . prin d-na L. A. în colaborare cu . a început cu o lună înainte de ,,cedarea” contractului de către pârâtul B. P.. Contractul nr. 1413/26.03.2004 și contractul din data de 26.02.2004 prin care s-a cedat succesiv activitatea de audit, drepturile și obligațiile decurgând din aceasta, nu au fost semnate de reprezentanții Oficiului de Plăți și Contracte PHARE din cadrul Ministerului Finanțelor Publice și ai Unității RICOP de Implementare a Programelor din cadrul Ministerului Finanțelor Public. Aceste contracte nu au fost semnate în calitate de parte contractantă nici de Primar, ca reprezentant al Orașului Întorsura Buzăului.

Ori, în condițiile în care potrivit contractului nr. 9904.5.05.018 calitatea de finanțator al proiectului nu o avea Orașul Întorsura Buzăului ci Oficiul de Plăți și Contracte PHARE ce a virat efectiv suma necesară la data de 29.06.2004 prin ordin de plată (f.54) iar conform art. 1 alin. 2 finanțarea de acordă ,,în baza termenilor și condițiilor stipulate în prezentul contract”, inclusiv cele referitoare la persoana auditorului (art. 7), este evident că orice act adițional prin care se modificau clauzele contractuale trebuia să fie acceptat de toate părțile contractante.

Orașul Întorsura Buzăului, prin reprezentant, a dispus ca plata sumei de 4.500 euro în echivalent în lei, provenită din finanțare să se facă unei alte persoane decât cea prevăzută în contractul nr. 9904.5.05.018, aspect reținut de altfel și prin Nota de control nr. 7-461-2007 a Departamentului de luptă Antifraudă și procesul verbal de constatare nr._/18.03.2010.

Prin Sentința civilă nr. 392/07.02.2012 a Tribunalului C., irevocabilă prin Decizia nr. 381/R/2013 a Curții de Apel B. s-au reținut ,,prevederile cuprinse în Anexa II din contract, art. 1 alin 1/4 (fila 86 din dosarul Curții de Apel):„autoritatea contractantă nu recunoaște nici o relație contractuală între sine și partenerul/partenerii sau subcontractanții beneficiarului. Beneficiarul va răspunde individual în fața autorității contractante pentru implementarea proiectului. Beneficiarul se obligă să se asigure că condițiile ce-i sunt impuse prin prezentul contract se vor aplica, de asemenea, tuturor partenerilor și subcontractanților implicați”.

Față de prevederile anterior citate, instanța a reținut că sunt neîntemeiate și susținerile referitoare la inexistența răspunderii beneficiarului de proiect prin prisma împrejurării că, pe toată perioada de timp de executare a contractului, reclamanta a beneficiat de asistență de specialitate din partea Biroului Regional 5 Ricop C.-B.. Competența acestui birou constă în asigurarea serviciilor de asistență, de acordare de recomandări, de răspunsuri la eventuale neclarități ale beneficiarului în derularea programului.

În ceea ce privește procedura de auditare a proiectului, neregulile constatate de pârâtă sunt întemeiate, raportul de audit fiind întocmit de către o persoană care nu este menționată în contract, ori în actul adițional la acesta, conținutul raportului este unul destul de lapidar, suma reprezentând contravaloarea lucrărilor de audit fiind încasată de către o altă persoană decât cea a cărei semnătură apare pe statul de plată al Primăriei Târgu S. (fiind încălcate astfel prevederile cap E 3.3 referitoare la „costurile de personal” din Ghidul Practic Phare)”.(f.24)

Rezultă așadar că, și în situația în care Orașul Întorsura Buzăului ar fi semnat, prin reprezentant, contractele succesive de cedare a activității de audit, acestea nu ar fi fost opozabile autorității contractante Oficiul de plăți și Contracte PHARE, după cum s-a reținut prin Sentința civilă nr. 392/07.02.2012 a Tribunalului C..

Nu s-a dovedit în speță că a fost reziliat contractul de audit încheiat cu pârâtul B. P., motivat de apariția stării de incompatibilitate în efectuarea activității de audit. Contractul nu a fost desființat până în prezent dar nici reclamanta și nici pârâtul B. P. nu și-au îndeplinit obligațiile ce le reveneau în baza acestui contract: auditorul nu a întocmit raportul de audit iar reclamanta nu i-a achitat acestuia nici o sumă de bani.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 1073 și 998 cod civil vechi aplicabil în speță.

Un principiu adoptat de practica judiciară este acela că nu este posibilă nici o combinare, în cadrul unei acțiuni mixte, a regulilor aplicabile răspunderii delictuale cu cele aplicabile răspunderii contractuale. În cazul în care între părți a existat un contract din a cărui neexecutare au rezultat prejudicii, nu este posibil să se apeleze la răspunderea delictuală, cu excepția cazului în care neexecutarea contractului constituie în același timp și infracțiune, situație ce nu este însă invocată în cauza de față.

Așadar în limitele învestirii vor fi analizate în cele ce urmează, în mod distinct, elementele răspunderii contractuale și delictuale.

Este necesar să se analizeze fiecare raport juridic născut între părți pentru a se determina dacă există răspunderea solidară a pârâților.

Astfel, având în vedere că, în speță, există trei contracte distincte pentru efectuarea activității de audit rezultă că în cazul răspunderii contractuale nu există obligații asumate de pârâți în solidar față de reclamantă.

În cazul răspunderii delictuale, art. 1003 cod civil concretizează caracterul solidar al răspunderii civile pentru fapta ilicită, a persoanelor cărora le este imputabilă cauzarea prejudiciului. Este necesar să se analizeze dacă pârâții au săvârșit cu vinovăție o faptă ilicită, dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții ale răspunderii delictuale pentru a se determina apoi dacă aceștia răspund solidar față de reclamantă.

În drept, potrivit art. 1073 din vechil cod civil, aplicabil în speță ,,creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și în caz contrar are dreptul la dezdăunare”.

Aceste dezdăunări (denumite despăgubiri sau daune-interese) reprezintă echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării de către debitor a obligației asumate.

În cauza de față însă, obligația asumată de dl. B. P. (intuitu personae) nu a putut fi îndeplinită de acesta din motive ulterioare încheierii contractului, independente de voința sa și în acest caz, în temeiul art. 1073 invocat de reclamantă creanța inițială poate fi înlocuită cu altă creanță și anume aceea de despăgubire ce are drept obiect suma de bani ce reprezintă prejudiciul încercat de creditor prin neexecutarea contractului.

Dar pentru a exista răspunderea contractuală, trebuie să se dovedească, printre altele, existența unei fapte ilicite săvârșite de pârâtul B. P. care constă în nerespectarea unei obligații contractuale, aducându-se prin aceasta atingere unui drept subiectiv patrimonial al creditorului și vinovăția acestuia.

Vinovăția rezultă doar din neluarea în considerare a normelor legale; în speță însă, neexecutarea obligației de întocmire a raportului de audit se datorează tocmai conformării dispozițiilor legale ce instituiau un caz de incompatibilitate. Așadar ar fi fost încălcate dispozițiile Legii nr. 161/19.04.2003 dacă s-ar fi întocmit raportul de audit de către pârâtul B. P. și în această situație nu există nici fapta ilicită și nici vinovăția acestuia în neexecutarea contractului. Cazul de incompatibilitate a fost cunoscut de reclamant care nu a făcut nici un demers pentru înlocuirea auditorului prin rezoluțiunea contractului de audit.

Prevederile art. 998 cod civil vechi nu se aplică raportului juridic dintre reclamantă și pârâtul B. P. deoarece acesta are natură contractuală, nu delictuală – izvor distinct de obligații.

Cererea reclamantului de obligare a acestui pârât la plata sumei pretinse prin acțiune este neîntemeiată.

Referitor la cererea de obligare a pârâților . și . la plata sumei de 18.360 lei, instanța constată în fapt că nu există nici un raport contractual între aceste părți și reclamant în temeiul căruia aceasta din urmă să poată pretinde executarea unor obligații sau despăgubiri pentru neexecutare ori executare necorespunzătoare. Contractul de cedare a activității de audit nr. 1413/26.03.2004 și contractul de colaborare din data de 26.02.2004 au fost încheiate doar între pârâți, așa după cum s-a arătat anterior.

Așadar, prevederile art. 1073 cod civil vechi nu se aplică în această situație.

Totuși, prin dispoziția Primarului orașului Întorsura Buzăului s-au achitat d-lui S. A., identificat cu act identitate DB_ potrivit statului de plată aferent lunii martie 2004 (f.58)

Deoarece s-a întocmit stat de plată pentru persoana fizică S. A., iar suma a fost achitată cu titlu de ,,salariu audit” rezultă că . nu a încasat nici o sumă de bani de la reclamantă.

Această concluzie se desprinde și din rezoluția Primarului orașului Întorsura Buzăului de pe statul de plată întocmit pe numele pârâtului B. P.: ,,în baza actului adițional intervenit între dl. B. P. și dl. S. A., controlul audit este preluat de dl. S. A.”-f.59.

În situația în care o sumă de bani ar fi fost achitată . pentru activitatea de audit, plata s-ar fi făcut în temeiul unei facturi acceptate la plată, nu pe stat de plată. Ori nu s-a dovedit că această societate ar fi emis facturi pentru plata activității de audit.

Așadar instanța constată că nu a existat o obligație asumată contractual de reclamant pentru plata unei sume de bani pârâtei ..

Analizându-se cererea reclamantului din perspectiva prevederilor art. 998 cod civil vechi invocate de acesta, se constată că pârâții . și . nu au săvârșit nici o faptă ilicită. Astfel, în afara unor raporturi contractuale fundamentate pe prevederile OG 34/2006 și în lipsa unui act adițional la contractul cu nr. 9904.5.05.018 în care părți să fie și Oficiul de Plăți și Contracte PHARE din cadrul Ministerului Finanțelor Publice precum și Unitatea RICOP de Implementare a Programelor din cadrul Ministerului Finanțelor Public pe lângă Primăria Orașului Întorsura Buzăului, a fost întocmit și predat reclamantului un raport de audit iar acesta a plătit contravaloarea activității desfășurate în colaborare de cei doi auditori.

Art. 998 cod civil se referă doar la faptul că în cazul răspunderii civile delictuale obligația încălcată este o obligație legală cu caracter general care revine tuturor și anume obligația de a nu vătăma drepturile altuia prin fapte ilicite pe când în cazul răspunderii contractuale obligația încălcată este o obligație concretă, stabilită prin contractul preexistent.

Nu s-a dovedit în speță că s-a încălcat o asemenea obligație cu caracter general de către pârâți.

Pentru motivele arătate, se va respinge ca neîntemeiată acțiunea.

Pârâții nu au dovedit cheltuieli de judecată.

Văzând și prevederile art. 453 cod procedură civilă,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune.

Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul Orașul Întorsura Buzăului, reprezentat prin Primar, cu sediul în orașul Întorsura Buzăului, . 173, județ C., CUI_ în contradictoriu cu pârâții ., reprezentată prin administrator S. A., cu sediul în municipiul Târgu S., . 2, județ C., J_, CUI_; ., reprezentată prin administratorul L. A., cu sediul în municipiul Miercurea C.. Piața Libertății, numărul 10, județ Harghita, J_ și B. P., cu CNP_, domiciliat în . 327, județ B., având ca obiect obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei totale de 18.360 lei reprezentând despăgubiri.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul C..

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței, azi, 26 noiembrie 2015.

PREȘEDINTE GREFIER

V. M. D. I. E. M.

Red. VMD/03.12.2015

Tehnored.IE/03.12.2015;

6 ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 940/2015. Tribunalul COVASNA