Contestaţie la executare. Decizia nr. 18/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 18/2013 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 14-01-2013 în dosarul nr. 2597/262/2010
Dosarul nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 18
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2013
Președinte – I. S.
Judecător – N. C.
Judecător – R. M.
Grefier - N. D.
Pe rol se află soluționarea recursului civil declarat de recurentul contestator V. S. S., domiciliat în municipiul Moreni, ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 931 pronunțată la data de 08.10.2010 de către Judecătoria Moreni în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice Dâmbovița - Administrația Finanțelor Publice Moreni, cu sediul în municipiul Moreni, ., nr. 39, județul Dâmbovița, având ca obiect - contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit: recurentul contestator V. S. S. și reprezentantul intimatei Direcția Generală a Finanțelor Publice Dâmbovița - Administrația Finanțelor Publice Moreni.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței procedura de citare legal îndeplinită, cererea de recurs este motivată și legal timbrată cu taxa de timbru în cuantum de 6 lei și timbru judiciar în valoare de 0,30 lei, conform chitanței pentru creanțele bugetelor locale . nr._ din 17.01.2011 (aflată la fila 9 a dosarului), pentru acest termen a fost restituit dosarul de fond de la Curtea de Apel Ploiești, prin încheierea de ședință din 12.12.2011 s-a dispus suspendarea judecării cauzei pentru lipsa părților, în conformitate cu dispozițiile art.242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, propusă pentru perimare conform referatului grefierului șef de secție, după care:
Președintele completului de judecată verifică personal modul de îndeplinire a procedurii de citare și constată că este legal îndeplinită.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, socotindu-se lămurită, președintele declară dezbaterile închise și rămâne în deliberare asupra excepției perimării.
TRIBUNALUL:
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, contestatorul Văcărășteanu S. S. a formulat contestație la executare împotriva executării silite pornită de Administrația Finanțelor Publice Moreni, în dosarul de executare nr.158/2010, solicitând anularea formelor de executare ce fac obiectul dosarului mai sus amintit al Administrației Finanțelor Publice Moreni, în care se execută cheltuielile judiciare avansate de stat în cauza penală nr. 2688/2008.
În motivarea cererii se arată că titlul executoriu nr._ din 19.08.2010 este nul de fapt și de drept, deoarece ar fi fost consemnate informații false referitor la suma care se execută.
Astfel, la rubrica „documentul prin care s-a evidențiat suma de plată”, este consemnat documentul nr. 2688/9.08.2010, emitent Judecătoria Moreni, iar la rubrica „termenul legal de plată” este consemnat 24.02.2009.
Mai arată contestatorul că nu există o sentință penală cu nr.2688/9.08.2010 în care să fie consemnate înscrisuri oficiale care să probeze executarea procedurilor efectuate în cauza 2688/2008 pentru care ar fi fost avansată suma de 1410 lei, din care o treime – 470 lei să fie obligat să o plătească el și nici înscrisurile oficiale prin care s-a achitat o asemenea sumă, știut fiind că în materie penală cheltuielile avansate de stat și obligarea achitărilor lor sunt consemnate în hotărârile judecătorești penale, iar în materie civilă, în hotărârile judecătorești civile.
Precizează contestatorul că somația de plată și titlul executoriu trebuiau să fie însoțite de hotărârea penală sau hotărârea civilă pentru a se putea constata dacă suma stabilită de instanță, ca și cheltuielile judiciare avansate de stat, a fost probată cu înscrisuri oficiale.
Contestatorul face și alte afirmații care exced motivelor contestației la executare și apreciază că singurele cheltuieli plătite în cauza penală nr.2688/2008 ar fi cheltuieli determinate de comunicarea prin poștă a actelor de procedură ce au costat aprox. 100 lei, în care o treime este 35 lei și nu 470 lei.
Contestația la executare nu este motivată în drept de contestator.
Intimata D.G.F.P. Dâmbovița, în numele Administrației Finanțelor Publice Moreni, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii contestatorului, deoarece acesta nu și-a achitat de bună voie obligațiile fiscale, reprezentând cheltuieli judiciare în sumă de 470 lei, astfel că, organul competent a trecut la executarea silită.
La termenul din 8.10.2010, a fost depusă de către contestator copia sentinței penale nr. 221/24.02.2009, pronunțată în dosarul nr.2688._ al Judecătoriei Moreni.
Prin sentința civilă nr. 931 din 08.10.2010, instanța de fond a respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul Văcărășteanu S. S., împotriva executării silite pornită de Direcția Generală a Finanțelor Publice Dâmbovița – Administrația Finanțelor Publice Moreni, în dosarul de executare nr.158/2010.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că Administrația Finanțelor Publice Moreni, având în vedere faptul că debitorul contestator V. S. nu și-a achitat obligațiile fiscale, reprezentând cheltuieli judiciare în sumă de 470 lei, a procedat la executarea silită împotriva acestuia, că au fost respectate disp.art.141 și 145 Cod procedură fiscală, în legătură cu modalitatea începerii executării silite, începută de Administrația Finanțelor Publice Moreni.
S-a mai reținut de instanța de fond că somația emisă pe numele contestatorului are la bază titlul executoriu nr._, cuprinzând cheltuieli judiciare în sumă de 470 lei, la care acesta a fost obligat prin mai multe sentințe penale, pronunțate de Judecătoria Moreni, Tribunalul Dâmbovița și Curtea de Apel Ploiești, conform hotărârilor judecătorești depuse la dosarul cauzei, acesta refuzând să achite de bună voie cheltuielile judiciare la care a fost obligat prin acestea.
Astfel, instanța de fond, față de susținerile contestatorului, a apreciat că în speța dedusă judecății nu sunt motive de anulare a formelor de executare ce fac obiectul dosarului execuțional nr.158/2010 al D.G.F.P. Dâmbovița – Administrația Finanțelor Publice Moreni, deoarece intimata a procedat în mod corespunzător la executarea silită împotriva contestatorului, care nu a dus la îndeplinire de bună voie obligația achitării sumei de 470 lei, reprezentând cheltuieli judiciare, stabilite prin hotărâri judecătorești rămase definitive, hotărâri pronunțate de Judecătoria Moreni, Tribunalul Dâmbovița și Curtea de Apel Ploiești, în urma exercitării căilor de atac de către contestator, în cauză fiind îndeplinite și cerințele prevederile art.172 – 173 din O.G. nr. 92/2003 republicată, ale art. 141 ale aceluiași act normativ, titlul executoriu fiind emis pe numele contestatorului cu respectarea prevederilor legale.
În atare situație, instanța de fond a respins contestația la executare formulată de contestator împotriva executării silite pornită de D.G.F.P. Dâmbovița – Administrația Finanțelor Publice Moreni, în dosarul de executare nr.158/2010, ca neîntemeiată.
La data de 26.11.2010 contestatorul Văcărășteanu S. S. în temeiul dispozițiilor art. 299 alin. 1 coroborat cu art. 394 alin. 7 și 9 și art. 3041 Cod procedură civilă a formulat recurs împotriva soluției instanței de fond, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Se arată că instanța de fond la pronunțarea hotărârii nu a luat în considerare concluziile scrise în cauză, fiind făcută consemnare în practicaua sentinței civile recurate, sens în care s-a precizat și s-a probat proba cu înscrisuri oficiale, respectiv existența unei diferențe de 281 lei între suma ce se execută și suma rezultată din documentele prin care a fost evidențiată această creanță, diferență ce nu are suport legal și în consecință formele de executare și executarea silită în general nu au suport legal, situație în care se impunea admiterea contestației la executare.
La data de 13.01.2011 recurentul contestator a formulat cerere prin care a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, în baza căruia se face executarea silită a cheltuielilor judiciare avansate de stat.
În motivare se precizează că neconstituționalitatea este determinată de faptul că prevederile acestei ordonanțe se referă la creanțe fiscale datorate statului de persoane fizice și juridice, al căror cuantum în cazul persoanelor fizice, este stabilit în baza dispozițiilor legale aplicabile în materie fiscală.
În cazul unor erori în stabilirea cuantumului creanțelor fiscale datorate bugetului consolidat al statului, Ordonanța nr. 92/2003 prevede posibilitatea accesului la justiție a contribuabililor în vederea eliminării acelor erori, potrivit art. 21 alin. 1 și 2 din Constituția României.
În ceea ce privesc cheltuielile judiciare avansate de stat în cauzele penale, se arată că acestea nu sunt creanțe fiscale datorate bugetului consolidat al statului de contribuabilii persoane fizice și sunt sume împrumutate de stat, ce sunt plătite din bugetul Ministerului Justiției, a căror plată trebuie dovedită și al căror cuantum trebuie stabilit în baza unor texte de lege aplicabile în materie penală, aflate în vigoare, condiții pe care ordonanța nr. 92/2003 nu le îndeplinește.
Stabilirea cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauzele penale, arată recurentul, este reglementată de art. 191 și 192 Cod procedură penală, text de lege în al căror prevederi nu sunt incluse dovedirea cheltuielilor respective și normele după care se face stabilirea cuantumului acestora.
În această situație, recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat în procesele penale prin executare silită, se poate face în temeiul articolelor cuprinse în Capitolul V al Codului de procedură civilă, ale căror prevederi asigură respectarea prevederilor art. 21 din Constituția României.
S-a solicitat admiterea acestei excepții și sesizarea Curții Constituționale cu judecarea acestei excepții.
La termenul de judecată din data de 14.11.2011, tribunalul a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările ulterioare și a luat act că procuratorul recurentului a declarat recurs împotriva acestei încheieri de ședință, motivele de recurs fiind inserate în concluziile scrise depuse la dosarul cauzei ( fila 13 dosar recurs) cât și din cererea de sesizare a Curții Constituționale ( fila 7 dosar recurs).
Prin adresa nr._ din 04.04.2011, Curtea de Apel Ploiești a precizat că dosarul civil nr._ al Curții de Apel Ploiești având ca obiect recurs împotriva încheierii din 14.02.2011 a Tribunalului Dâmbovița, a fost suspendat la data de 17.03.2011, potrivit art. 1551 Cod procedură civilă.
La data de 15.11.2011 cauza a fost repusă pe rol, iar la data de 12.12.2011 în baza art 242 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă recurs a fost suspendat pentru lipsa părților.
La data de 17.12.2012, cauza a fost repusă pe rol de către Tribunalul Dâmbovița pentru a se constata de instanță dacă recursul s-a perimat de drept, conform art. 248 Cod procedură civilă.
La data de 07.01.2013, prin Serviciul Registratură recurentul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise prin care arată că nu este de acord cu perimarea prezentei cauze, deoarece pentru termenul de judecată din 12.12.2011, prin serviciul poștal, cu recomandată, a depus la dosarul cauzei concluzii scrise prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Potrivit dispozițiilor art.248 Cod procedură civilă „orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire ..., se perimă de drept chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de 1 an”.
Având în vedere că în cauză sunt întrunite aceste cerințe legale, instanța va constata perimată cererea de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de contestatorul V. S. S., domiciliat în municipiul Moreni, ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 931 pronunțată la data de 08.10.2010 de către Judecătoria Moreni în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice Dâmbovița - Administrația Finanțelor Publice Moreni, cu sediul în municipiul Moreni, ., nr. 39, județul Dâmbovița.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 14.01.2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, |
I. S. | N. C. | R. M. |
GREFIER
N. D.
J.f. V. M.
Judecătoria Moreni
Dosar fond nr._
Red. R.M. / Tehnored. B.E.
22.01.2013/2 exemplare
| ← Partaj judiciar. Hotărâre din 02-12-2013, Tribunalul DÂMBOVIŢA | Modificare act constitutiv persoană juridică. Sentința nr.... → |
|---|
