Pretenţii. Decizia nr. 571/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 571/2013 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 10-06-2013 în dosarul nr. 1463/315/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 571
Ședința publică din data de 10 iunie 2013
Președinte – N. C.
Judecător – R. M.
Judecător – I. S.
Grefier - N. D.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâta T. Grafirița, domiciliată în Târgoviște, ..41, ., ., împotriva sentinței civile nr.1866 din 05.04.2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Asociația de proprietari nr.247, cu sediul ales în Târgoviște, ..21, ., județul Dâmbovița, la Cabinet avocat Ș. A., având ca obiect – anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat Ș. A. pentru intimata-reclamantă Asociația de Proprietari nr.247 Târgoviște în baza împuternicirii avocațiale . nr._/26.04.2013, lipsă fiind recurenta-pârâtă T. Grafirița.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul în care se află judecata, procedura de citare legal îndeplinită, cererea de recurs este scutită de plata taxei de timbru, cererea de recurs este motivată, prin serviciul registratură, la data de 4.06.2013, intimata a depus la dosar întâmpinare, după care:
Președintele completului de judecată verifică personal modul de îndeplinire a procedurii de citare și constată că este legal îndeplinită.
Apărătorul intimatei precizează că nu mai are cereri de formulat, probe de administrat, apreciază cauza în stare de judecată.
Instanța, având în vedere că intimata a depus întâmpinarea la dosar în termen procedural, nu sunt cereri prealabile de formulat, excepții de invocat, acte de depus la dosar, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului civil de față.
Pentru intimata-reclamantă, avocat Ș. A. având cuvântul, a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat, potrivit susținerilor din întâmpinare, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, arătând că instanța de fond a apreciat în mod corect că intimata nu se află în culpă procesuală obligând astfel recurenta-pârâtă la plata cheltuielilor de judecată. A solicitat cheltuieli de judecată și în recurs.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, socotindu-se lămurită, președintele declară dezbaterile închise și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște sub nr._ /08.02.2013, reclamanta Asociația de proprietari nr. 247 Târgoviște a chemat în judecată pe pârâta T. Grafirița, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei totale de 543,40 lei, reprezentând debit aferent perioadei 09._, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că pârâta, în calitate de proprietar al apartamentului situat în municipiul Târgoviște, ., ., ., a beneficiat de serviciile de întreținere contractate de reclamantă pe care nu și le-a achitat.
Pârâta a formulat inițial întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, însă, ulterior, a fost depusă la data de 28.03.2013 dovada că aceasta a achitat integral debitul, mai puțin cheltuielile de judecată.
Prin sentința civilă nr. 1866/15.03.2013, Judecătoria Târgoviște a respins cererea și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, întrucât pârâta a făcut dovada executării obligației sale pe parcursul judecării cauzei, achitând integral debitul constând în contravaloarea cheltuielilor de întreținere pretinse de reclamantă, însă mai puțin cheltuielile de judecată, cererea reclamantei a rămas fără obiect, dar achitarea ulterioară a debitului nu este de natură a exonera pârâta de plata cheltuielilor de judecată față de dispozițiile art. 275 Cod procedură civilă.
Împotriva sentinței civile a instanței de fond a declarat recurs, în termen legal, pârâta T. Grafirița, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Recurenta pârâtă a considerat că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile art. 275 Cod procedură civilă, întrucât din cererea de chemare în judecată depusă de reclamantă nu rezultă că ar fi fost notificată prin orice mijloc cu privire la cheltuielile de judecată și că dovada achitării onorariului de apărător a fost depusă după data de 29 martie 2012, când intimata reclamantă a solicitat termen pentru a verifica dacă s-a realizat plata debitului, rezultând astfel că onorariul de apărător a fost depus ulterior cererii de chemare în judecată.
Pentru aceste motive, în conformitate cu art. 312 alin. (3) Cod procedură civilă, s-a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii capătului de cerere privind obligarea la plata onorariului de apărător, precum și obligarea intimatei reclamante la plata cheltuielilor de judecată, dar și judecarea în lipsă, conform art. 242 alin. (2) Cod procedură civilă.
Intimata reclamantă Asociația de proprietari nr. 247 Târgoviște a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile atacate, cu obligarea recurentei pârâte la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest dosar.
De asemenea, a arătat că instanța de fond a apreciat corect că pârâta se află în culpă procesuală, obligând-o astfel la cheltuielile de judecată, prin neacordarea acestora reclamanta ar fi fost în imposibilitate de a-și recupera integral cheltuielile de judecată, deși nu se află în culpă procesuală și nici în culpa de a fi convenit cu avocatul un onorariu exagerat, în speța de față fiind vorba de suma de 400 lei.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a susținerilor părților, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată recursul nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Recurenta pârâtă a criticat sentința instanței de fond pe motiv că a obligat-o la plata cheltuielilor de judecată, deși instanța de fond a reținut că cererea a rămas fără obiect.
Criticile formulate de recurentă împotriva sentinței instanței de fond nu sunt întemeiate, întrucât, potrivit art. 275 din Codul de procedură civilă, pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată.
În speță, prin întâmpinarea aflată la filele 43-44 din dosarul de fond, pârâta nu a recunoscut pretențiile reclamantei, invocând excepția lipsei capacității de reprezentant legal al asociației, iar, pe fond, solicitând respingerea ca nedovedită a cererii de chemare în judecată. Ulterior, prin cererea de la fila 55 din dosar, reclamanta a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca rămasă fără obiect, atașând dovada achitării debitului pentru care s-a formulat cererea de chemare în judecată, însă, această recunoaștere și achitare a pretențiilor a avut loc ulterior primei zile de înfățișare, respectiv la data de 29.03.2013, astfel încât obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată s-a făcut în conformitate cu prevederile art. 275 din codul de procedură civilă și art. 274 din același cod, ca parte căzută în pretenții.
În ceea ce privește susținerea recurentei în sensul că din cererea de chemare în judecată nu rezultă că ar fi fost notificată cu privire la cheltuielile de judecată, tribunalul apreciază că această critică nu este întemeiată, întrucât problema notificării nu se pune în legătură cu acordarea cheltuielilor de judecată, acestea fiind cerute prin însăși cererea de chemare în judecată.
Pentru cele ce preced, tribunalul, în baza art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat și văzând dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, ca parte căzută în pretenții, va obliga recurenta pârâtă la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata reclamantă, reprezentând onorariu de apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurenta pârâtă T. Grafirița, domiciliată în municipiul Târgoviște, .. 41, ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 1866 din 05.04.2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă Asociația de Proprietari nr. 247, cu sediul ales la Cabinetul de avocat „Ș. A.” din municipiul Târgoviște, .. 21, ., județul Dâmbovița.
Obligă recurenta pârâtă la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata reclamantă, reprezentând onorariu de apărător.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 iunie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
N. C. R. M. I. S.
GREFIER
N. D.
Jud. fond G. A. M.
Judecătoria Târgoviște
Dosar fond nr._
Red. N.C. / Tehnored. I.M.
2 exemplare - 04 iulie 2013
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 428/2013. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 866/2013. Tribunalul... → |
|---|
