Contestaţie la executare. Decizia nr. 12/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 12/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 12-01-2015 în dosarul nr. 4076/315/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 12
Ședința publică din data de 12 ianuarie 2015
Președinte – R. M.
Judecător – N. C.
Grefier - N. D.
Pe rol se află soluționarea apelului civil declarat de contestatoarea Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște ..166, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 3343 din 22.09.2014, pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata M. A., cu domiciliul ales la Cabinet avocat V. I., din comuna Aninoasa, . nr.127.A, județul Dâmbovița, având ca obiect – contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat V. I. pentru intimata M. A., în baza împuternicirii avocațiale . nr._/12.01.2015, lipsă fiind apelanta contestatoare Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul în care se află judecata, modul de îndeplinire a procedurii de citare, cererea de apel este scutită de plata taxei de timbru, cererea de apel este motivată, s-a formulat întâmpinare, după care:
Președintele completului de judecată verifică personal modul de îndeplinire a procedurii de citare și constată că este legal îndeplinită.
Partea prezentă precizează că nu mai are cereri de formulat, probe de administrat, apreciază cauza în stare de judecată.
Tribunalul, nemaifiind cereri de formulat sau incidente de soluționat, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul părții prezente, pentru a-și susține cererile și apărările formulate în proces.
Pentru intimata M. A., avocat V. I. având cuvântul, a pus concluzii de respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond, în cauza de față titlul executoriu fiind clar, s-a solicitat dobânda prin cerere de executare voluntară, solicitare la care apelanta nu s-a conformat. A solicitat și cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu apărător, potrivit chitanței de la dosar.
Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art.394 Cod procedură civilă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Târgoviște sub nr._, contestatoarea Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata M. A., a solicitat anularea formelor de executare pornite de Biroul Executorului Judecătoresc T. M. T. în dosarul 54/2014 și anume somația din 4.04.2014 și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.
În motivarea contestației s-a arătat că Biroul Executorului Judecătoresc T. M. T. a pornit executarea silită în baza titlului executoriu, constând în sentința civilă nr. 764/12.02.2013 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, făcând referire la prevederile art. XV alin. 4 din O. U. G. nr. 8/2014 în sensul că, în cursul termenului de 5 ani calendaristici de eșalonare a plății taxei de poluare, orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
Un alt motiv al contestației este acela că, din sentința menționată ca titlu executoriu, rezultă că debitori sunt Ministerul Finanțelor și Administrația Fondului de Mediu, iar Administrația Finanțelor Publice Târgoviște este obligată ca și consecință a executării să plătească din conturile Ministerului Finanțelor suma executată ca și cum aceasta ar avea drept de dispoziție asupra acestor conturi.
Executarea silită a fost pornită împotriva unei entități care nu are calitatea de debitor, i se produce o vătămare prin executare, această vătămare nu poate fi înlăturată decât prin anularea formelor de executare silită.
Executorul judecătoresc a stabilit un termen de o zi în vederea punerii în executare a titlului de creanță, nu a dat posibilitatea debitoarei instituție publică de a întreprinde măsurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată.
Creditorul nu a solicitat restituirea sumei reprezentând dobânda legală, organul fiscal nu a restituit această sumă, întrucât nu a fost solicitată, în condițiile art. 117 din O. G. nr. 92/2003.
Se impune suspendarea executării silite pentru a nu se prejudicia bugetul de stat.
În drept, au fost invocate dispoz. art. 717 și 718 cod pr. civilă și O. G. nr. 92/2003.
S-au depus la dosar înscrisuri: somația mobiliară din 4.04.2014, înștiințarea emisă de executor către contestatoare la data de 4.04.2014, încheierea nr. 54/4.04.2014 de stabilire a cheltuielilor de executare, încheierea din 3.04.2014, privind calculul dobânzii legale, titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 764/12.02.2013 pronunțată în dos 213/2013 al Tribunalului Dâmbovița.
Intimata creditoare a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare invocând excepția tardivității formulării contestației împotriva încheierii privind cheltuielile de executare și a încheierii de stabilire a dobânzii.
Cu privire la primul motiv al contestației, legat de art. XV alin. 4 din O. U. G. nr. 8/2014 creditoarea intimată a arătat că, această prevedere legală nu se aplică având în vedere data începerii executării silite în 2014 anterior intrării în vigoare a dispoziției legale invocate.
Termenul stabilit de executorul judecătoresc de o zi este un termen legal prevăzut de lege, iar O. U. G. nr. 22/2002 poate fi interpretată în sensul că prin dispozițiile sale se instituie pentru creditorul intimat obligația de a aștepta 6 luni de zile până la continuarea executării silite.
Este obligația debitoarei să procedeze la executarea tuturor sumelor prevăzute în titlu, nu numai în ceea ce privește restituirea taxei de poluare și a cheltuielilor de judecată ci și a dobânzii legale, contestatoarea refuzând calculul acestei dobânzi.
Prin sentința civilă nr.3343/22.09.2014, Judecătoria Târgoviște a respins contestația la executare și cererea având ca obiect suspendarea executării silite, iar în temeiul art. 453 cod pr. civilă a obligat contestatoarea către intimată la plata sumei de 500 lei onorariu avocat și în contul executorului judecătoresc T. M. T. deschis la Banca Transilvania Târgoviște RO 48BTRL_ suma de 27 lei reprezentând c/val cheltuielilor cu înaintarea dosarului de executare silită 54/2014.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, aflându-se în posesia unui titlu executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 764/12.02.2013 pronunțată în dos_, creditoarea intimată a solicitat prin intermediul executorului judecătoresc executarea silită a acestui titlu, în sensul acordării și a dobânzii, începând cu data achitării taxei de poluare și până la data plății acesteia, motivându-și cererea, pe considerentul că, contestatoarea în calitate de debitoare și-a executat parțial obligația din titlu, cu excepția dobânzii legale.
În sentința civilă nr. 764/12.02.2013 s-a prevăzut acordarea dobânzii creditorului intimat, începând cu data achitării taxei, dobânda legală fiind cea prevăzută de art. 124 coroborat cu art. 70 alin. 1 cod pr. fiscală și a Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 1899/2004.
Susținerea contestatoarei în sensul că, nu are calitatea de debitoare în prezenta cauză și în ceea ce privește executarea silită pornită de Biroul Executorului Judecătoresc T. M. T.. Nu poate fi primită de instanță, în condițiile în care, în titlul executoriu, apare în calitate de pârâtă și Direcția G. a Finanțelor Publice Dâmbovița dar și Administrația Finanțelor Publice Târgoviște și dacă cea în cauză, în speță, contestatoarea, nu avea calitatea de debitor față de creditoarea intimată, în raport de titlul executoriu pus în executare, de ce a efectuat o plată parțială și anume, a restituit celei în cauză numai c/val taxei de poluare și cheltuielile de judecată nu și dobânda legală, pe care, creditoarea intimată a înțeles să o obțină prin executare silită.
Potrivit H. G. nr. 520/24.07.2013 a intervenit procesul de organizare și funcționare Agenției Naționale de Administrare Fiscală iar în momentul de față există o singură entitate în cadrul finanțelor publice care are calitate de debitor acesta fiind, Direcția Regională a Finanțelor Publice Ploiești.
Motivul că intimatul creditor nu s-a adresat în vederea executării voluntare a titlului executoriu și în ceea ce privește dobânda legală, în conformitate cu dispoz. art. 117 din Codul de procedură fiscală, nu poate conduce la anularea formelor de executare silită, întrucât la fila 4 din dosarul de executare silită se află cererea de restituire formulată de creditoare solicitându-se plata sumei de 7036,00 taxă de poluare, 1539 ,00 lei cheltuieli de judecată, dar și dobânda legală
Contestatoarea a mai făcut referire și la dispoz. art. XV alin. 4 din O.U.G. nr. 8/2014 prevedere legală ce nu se aplică în prezenta cauză având în vedere că, executarea silită s-a pornit în anul 2014 înainte de . O.U.G. nr. 8/2014 astfel că, nici acest motiv al contestației nu este întemeiat.
Dobânda legală este o creanță certă, lichidă și exigibilă, din dispozitivul titlului executoriu rezultă că suma de restituit cuprinde și dobânda legală, dobândă legală ce se va calcula în conformitate cu art. 124 coroborat cu art. 70 alin. 1 cod pr. fiscală și a Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 1899/2004.
Impotriva sentinței instanței de fond a declarat apel contestatoarea, pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței, iar pe fond, admiterea cererii.
Apelanta a arătat că instanța de fond a respins din eroare contestația la executare întrucât, potrivit art. 117 alin. 1 lit. f si alin. 9 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, se restituie, la cerere, debitorului sumele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare, procedura de restituire si de rambursare a sumelor de la buget, inclusiv modalitatea de acordare a dobânzilor, aprobându-se prin ordin al ministrului finanțelor publice. Prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1899/2004, publicat in Monitorul Oficial nr. 13 din 5 ianuarie 2005, s-a reglementat o procedura legala de restituire si de rambursare a sumelor de la buget, precum si de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal.
Aceasta procedura prevede ca restituirea se efectuează la cererea contribuabilului, in termen de 45 de zile de la data depunerii si inregistrarii acesteia la organul fiscal căruia ii revine competenta de administrare a creanțelor bugetare, cererea de restituire trebuind sa fie depusa in cadrul termenului legal de prescripție a dreptului de a cere restituirea, sa cuprindă codul de inregistrare fiscala a contribuabilului, suma si natura creanței solicitate a fi restituita, precum si documentele necesare din care sa rezulte ca aceasta nu este datorata la buget.
Cererea de restituire trebuie sa fie insotita de copii de pe documentele din care rezulta ca suma a fost plătită la buget pentru sumele plătite fara existenta unui titlu de creanța, precum si de copii legalizate de pe hotărârile definitive si irevocabile sau de pe decizii ale organelor jurisdictionale sau administrative, dupa caz, pentru sumele stabilite prin acestea.
Ori, in raport de aceste dispoziții legale ale OG nr. 92/2003 si Ordinului nr. 2033 /2013 se constata ca legiuitorul si-a manifestat voința in sensul instituirii unei proceduri obligatorii de urmat in situația in care prin hotărâri judecătorești s-a dispus restituirea unor sume achitate la buget.
In raport cu prevederile legale prezentate, se impune concluzia ca beneficiarul unui astfel de titlu executoriu nu are un drept de opțiune intre a apela la procedura de restituire mai sus descrise sau la cea a executării silite, acesta având obligația de a se conforma acestor dispoziții legale si de a depune o cerere de restituire, obligație pe care nu si-a îndeplinit-o in cauza astfel nu se poate retine ca, prin instituirea acestei proceduri speciale de restituire, legiuitorul a avut intenția de a se sustrage de la executarea de buna-voie a titlurilor executorii emise ca urmare a derulării unor proceduri judiciare.
Prin instituirea unei proceduri de restituire, scopul vizat de legiuitor a fost tocmai acela al evitării unei executări silite si al punerii in executare de buna-voie, cu celeritate si fara costuri suplimentare a hotarararilor judecătorești prin care se stabilesc drepturi de creanța ce trebuie restituite de la bugetul de stat.
Nu se poate retine ca simpla formalitate a depuneri unei astfel de cereri la organul fiscal competent este de natura sa aducă atingere dreptului la justiție garantat de art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, cu atat mai mult cu cat nu presupune niciun cost suplimentar celor efectuate in procedura judiciara din partea intimatului.
Potrivit jurisprudentei Curții Europene a Drepturilor Omului in materie, executarea unei hotărâri judecătorești constituie parte integranta a procesului civil, in accepțiunea art. 6 paragraful 1 (cauza Hornsby v. Greece, 19 March 1997, § 40). Statului ii revine o obligație pozitiva de a organiza un sistem de punere in executare a hotărârilor judecătorești care sa fie eficient din punct de vedere normativ si jurisprudential, sistem care trebuie pus in aplicare fara întârziere (Fuklev v. Ukraine, no._/01, § 84, 7 iunie 2005). In prezenta obligației pozitive a autorităților statului de a acționa pentru punerea in executare a unei hotărâri judecătorești, inactivitatea acestora poate angaja răspunderea statului, in temeiul art. 6 paragraful 1 din Convenție .
In cauza Scollo v. Italy, 28 Septebrie 1995, § 44) s-a statuat ca Statului ii revine obligația de a se echipa cu un arsenal de instrumente juridice apte si suficiente pentru asigurarea indeplinirii obligațiilor pozitive care ii revin.
In cauza de fata se constata ca creditorul nu s-a adresat cu cerere debitorului pentru a apela la respectarea actelor normative invocate statul roman prin organul fiscal si-a îndeplinit obligația de a organiza un sistem de punere in executare a hotărârilor judecătorești prin instituirea unei proceduri legale de restituire a creanțelor menționate in aceste hotărâri, procedura care nu a fost respectata insa de către intimat.
Apelanta a solicitat desființarea sentinței apelate iar pe fondul cauzei admiterea acțiunii, anularea somației si a actelor de executare subsecvente întocmite in dosarul de executare nr. 54/2014.
In drept, cererea de apel a fost întemeiată pe dispozițiile art. 466 si următoarele Noul Cod Procedura Civila, art.172 alin.3 din OG 92/2003 Cod Procedura Fiscala, apelanta solicitând și judecarea cauzei în lipsă, conform art. 223 alin.3 Cod proc. civilă.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că a ridicat excepția tardivității formulării contestației la executare formulată împotriva celor două încheieri prin care s-a calculat dobânda și cea de stabilire a cheltuielilor de executare, titlul executoriu prevede modalitatea și temeiul de drept în baza căruia ar trebui acordată dobânda și sunt indicate temeiuri legale în ce privește dobânda ce trebuie achitată de la data plății până la restituirea efectivă, dobândă la care intimata este îndreptățită
Se precizează de către intimată că a respectat procedura de executare silită, în sensul că a formulat cerere de executare voluntară în baza căreia i s-a achitat taxa de poluare și cheltuielile de judecată, însă fără a se calcula dobânda, astfel calea executării silite fiind singura posibilitate la îndemână pentru plata dobânzii.
Examinând sentința apelată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor incidente în cauză, tribunalul constată apelul nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Prin sentința nr.764/12.02.2013 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._ s-a admis cererea formulată de reclamanta creditoare M. A. împotriva pârâților Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Administrația Finanțelor Publice Târgoviște, Direcția G. a Finanțelor Publice Dâmbovița și Administrația Fondului pentru Mediu și au fost obligați pârâții la plata către reclamantă a sumei de 7036 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, cu dobânda legală, de la data plății până la data restituirii efective și la 1539 lei cheltuieli de judecată.
Creditoarea M. A. a formulat o cerere de restituire a sumelor stabilite de instanța judecătorească prin hotărârea de mai sus devenită irevocabilă, înregistrată la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița la 28.10.2013, solicitând și plata dobânzii legale.
Debitoarea i-a achitat creditoarei suma de 7036 lei și cheltuielile de judecată în cuantum de 1539 lei, refuzând plata dobânzii legale.
In aceste condiții creditoarea, intimată în prezenta cauză, s-a adresat executorului judecătoresc, solicitând ca în termen de o zi debitoarea să se conformeze titlului executoriu reprezentat de sentința nr.764/12.02.2013 în sensul achitării dobânzii legale 858,39 lei și a cheltuielilor de executare în cuantum de 1003,34.
Impotriva formelor de executare Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice a formulat prezenta contestație la executare, în mod corect respinsă de către instanța de fond.
Critica referitoare la faptul că nu au fost respectate prevederile art.117 alin.1 lit.f și alin.9 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, care stabilesc că, se restituie la cerere sumele stabilite prin hotărâri judecătorești, nu este fondată.
Așa cum s-a arătat mai sus, creditoarea a formulat o cerere de restituire a sumelor datorate în baza sentinței civile nr. nr.764/12.02.2013, inclusiv a dobânzii legale, iar debitoarea a achitat doar debitul și cheltuielile de executare, fără dobânda legală, împrejurare față de care creditoarea nu avea la dispoziție decât posibilitatea de a solicita executarea silită prin intermediul unui executor judecătoresc.
Din examinarea înscrisurilor depuse rezultă și faptul că apelanta nu a rezolvat cererea de restituire a dobânzii în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrării acesteia la organul fiscal, aceasta fiind înregistrată la 28.10.2013, iar cererea de executare a fost formulată la 4.02.2014, situație ce conduce la concluzia că s-au respectat de către contestatoare termenele prevăzute de Codul de procedură fiscală, invocate de apelantă în motivele de apel.
In cuprinsul motivelor de apel se susține în mod repetat faptul că beneficiarul obligației de restituire stabilită prin hotărâre judecătorească irevocabilă nu s-ar fi adresat cu cerere debitorului, apelanta fiind în mod evident în eroare, întrucât intimata creditoare a făcut dovada faptului că a respectat procedura instituită prin lege, formulând cerere de restituire, inclusiv a dobânzii legale.
Intrucât toate celelalte susțineri din motivele de apel se subsumează ideii că nu s-a formulat cerere de restituire a dobânzii legale, susținere nefondată, tribunalul apreciază că nu mai este necesar a le analiza.
Pentru toate motivele de fapt și de drept expuse mai sus tribunalul, în baza art.480 din Noul Cod de procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.
In baza art.453 din Noul Cod de procedură civilă va obliga apelanta la plata sumei de 300 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de contestatoarea Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște ..166, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 3343 din 22.09.2014, pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata M. A., cu domiciliul ales la Cabinet avocat V. I., din comuna Aninoasa, . nr.127.A, județul Dâmbovița.
Obligă apelantul la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12.01.2015.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | |
R. M. | N. C. |
GREFIER
N. D.
j.f A. F.
Judecătoria Târgoviște
Dosar fond_
Red. C.N./Tehnored D.N.
4 ex./14.01.2015
| ← Evacuare. Decizia nr. 22/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 33/2015.... → |
|---|
