Fond funciar. Decizia nr. 69/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 69/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 69/2015
DOSAR NR._
ROMANIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA I-a CIVILĂ
DECIZIA NR.69
Ședința publică din data de 29 ianuarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: D. Ș.
Judecător: A. S.
Grefier: N. P.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil, declarat de apelantul-petent N. I., domiciliat în Găești, ..33.A, județul Dâmbovița, împotriva încheierii de ședință din 03.06.2014, pronunțată de Judecătoria Găești, în dosar nr. 1503/2003, în contradictoriu cu intimata Instituția P. județului Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ., având ca obiect ,,lămurire dispozitivului din sentința civilă nr.1234/18.11.2003, pronunțată în dosar nr. 1503/2003”.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat apelantul-petent N. I., asistat de avocat C. I. (împuternicire avocațială nr._/2015), lipsă fiind intimata Instituția P. județului Dâmbovița.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care referă oral obiectul pricinii, stadiul în care se află pricina, modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Avocat C. I., apărătorul apelantului-petent N. I. arată că nu mai are cereri de formulat sau probe de administrat.
Tribunalul, nemaifiind cereri prealabile de formulat, probe de administrat, excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra apelului civil de față.
Avocat C. I. având cuvântul pentru apelantul-petent N. I. arată că, cererea de îndreptare eroare materială a fost formulată în baza dispozițiilor art.281 Vechiul Cod de procedură civilă, iar potrivit dispozițiilor Deciziei nr.555/2005 a ICCJ cererea nu este limitată de timp, putând fi formulată oricând; arată că a formulat cererea de îndreptare eroare materială, motivat de faptul că instanța a menționat în considerente că i se atribuie petentului suprafața de 1200 mp. conform raportului de expertiză, însă, din eroare, în dispozitiv nu se menționează/identifică întinderea acelui drept de proprietate; în baza dispozițiilor art.480 Noul Cod de procedură civilă solicită admiterea apelului, astfel cum a fost formulat.
Tribunalul, socotindu-se lămurit, în temeiul dispozițiilor prevăzute de art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre deliberare și soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Găești la data de 29.04.2014 în dosarul nr.1503/2003 petentul N. I. a solicitat lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 1234/18.11.2003, pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr.1503/2003 care să permită executarea sa.
In motivarea cererii, petentul a arătat că, deși, în considerentele sentinței se menționează că petentul este îndreptățit la stabilirea dreptului de proprietate pentru 1.200 mp teren intravilan și nu doar 450 mp cum s-a stabilit prin Ordinul P. nr.173/2003, în dispozitiv s-a dispus anularea acestui ordin, fără a se indica și întinderea suprafeței de teren intravilan la care are dreptul, respectiv 1.200 mp conform considerentelor.
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 281 Cod procedură civilă.
Cererea a fost soluționată în cadrul dosarului nr. 1503/2003.
Prin încheierea de ședință din 03.06.2014 Judecătoria Găești a respins cererea formulată de petent.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Găești a reținut că, urmare a analizei sentinței civile nr.1234/2003 pronunțată în dosarul nr.1503/2003 al Judecătoriei Găești de către același complet, s-a reținut că a fost admisă plângerea petentului N. I. în contradictoriu cu Prefectura Județului Dâmbovița și în consecință s-a anulat Ordinul P. nr.173 emis la data de 08.04.2003 către petiționar pentru suprafața de 450 mp situată în oraș Găești, județul Dâmbovița.
. instituie un termen pentru introducerea cererii de îndreptare eroare materială strecurate în hotărâre, cererile de îndreptare a erorilor materiale și omisiunilor din cuprinsul unei hotărâri putând fi formulate oricând, așa cum s-a statuat în jurisprudență (inclusiv decizia invocată – nr.555 a ICCJ), însă, este vorba de cererile întemeiate pe dispozițiile art.281 Cod procedură civilă, iar nu cererile de lămurire a dispozitivului întemeiate pe dispozițiile art.2811 Cod procedură civilă, cum este cea de față, formulată la 20.05.2014, prin care petentul a solicitat lămurirea dispozitivului sentinței, cu toate că în realitate vizează o completare a acestuia.
Conform dispozițiilor art.281 Cod procedură civilă – forma în vigoare la data înregistrării cererii de chemare în judecată și pronunțării sentinței ,,In cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice. Cererea poate fi formulată în termenul prevăzut de lege pentru declararea, după caz, a apelului sau recursului împotriva acelei hotărâri”.
Pe lângă faptul că, așa cum a fost întemeiată în drept, cererea este formulată cu mult peste termenul legal, așa cum rezultă din dispozițiile legale
aplicabile, instanța a constatat că s-a pronunțat în limitele în care a fost investită prin cererea de chemare în judecată formulată de petent și care a făcut obiectul dosarului nr. 1503/2003 și că, nu sunt necesare lămuriri pentru punerea sa în executare, dispozitivul fiind cât se poate de clar, în sensul anulării actului atacat prin plângerea formulată de petent.
In considerentele sentinței au fost explicate argumentele pentru care actul atacat a fost considerat nelegal, fapt ce a condus la sancțiunea anulării, însă, instanța nu se putea pronunța și în sensul de a obliga la emiterea unui alt ordin pentru suprafața de teren ce a rezultat din raportul de expertiză întocmit în cauză, câtă vreme nu a fost investită cu o astfel de cerere și ar fi pronunțat o ,,plus petita”.
Nimic nu împiedică emiterea unui alt ordin al prefectului în condiții de legalitate pentru suprafața la care este îndreptățit petentul, câtă vreme nu există alte impedimente legale, având în vedere că instanța a analizat nelegalitatea acestuia doar din punct de vedere al întinderii suprafeței la care era îndreptățit petentul, prin prisma probelor administrate în limitele investirii sale.
Intotdeauna, considerentele unei sentințe fac corp comun cu dispozitivul acesteia, pe care îl explică și care are în aceeași măsură putere de lucru judecat.
Împotriva încheierii civile a declarat apel, în termen legal, petentul N. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:
O primă critică vizează împrejurarea că, în opinia sa, cererea întemeiată pe dispozițiile art.281 1 din codul de procedură civilă poate fi formulată oricând, întrucât trebuie îndreptate erorile comise de instanță.
O altă nemulțumire a apelantului este relativă împrejurarea că odată constatată nulitatea absolută a Ordinului P. nr.173/08.04.2003, instanța de fond avea îndatorirea legală de a stabili întinderea dreptului de proprietate ce i se cuvenea ,,ope legis” potrivit art.23 din Legea nr.18/1991, or nestatuând asupra întinderii dreptului de proprietate ce-i revenea ,,ope legis” și dispunând nulitatea Ordinului P. nr.173/2003, practic, el nu are niciun drept de proprietate asupra terenului.
Se solicită admiterea apelului, modificarea încheierii atacate, în sensul de a se menționa întinderea dreptului de proprietate nr.1200 m.p. pentru terenul aferent locuinței sale.
Examinând încheierea recurată, prin prisma motivelor formulate și cu reținerea dispozițiilor legale invocate în cauză, Tribunalul constată că apelul este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Prin sentința civilă nr.1234/2003 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr.1503/2003 s-a admis plângerea petentului N. I. și s-a anulat Ordinul P. nr.173 emis la data de 08.04.2003 către petiționar pentru suprafața de 450 mp situată în oraș Găești, județul Dâmbovița.
Prin cererea de față același petent a solicitat instanței să lămurească dispozitivul sentinței civile menționate, în sensul de a menționa întinderea suprafeței de teren intravilan la care are dreptul, respectiv 1.200 mp conform considerentelor potrivit cărora petentul este îndreptățit la stabilirea dreptului de proprietate pentru 1.200 mp teren intravilan și nu doar 450 mp cum s-a stabilit prin Ordinul P. nr.173/2003.
Tribunalul reține că, în drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 2811 din Codul de procedură civilă.
Prima critică a apelantului potrivit căreia cererea întemeiată pe dispozițiile art.281 1 din Codul de procedură civilă poate fi formulată oricând, întrucât trebuie îndreptate erorile comise de instanță, nu poate fi primită.
Sub acest aspect trebuie avute în vedere, așa cum corect a reținut și prima instanță, dispozițiile art.2811 Cod procedură civilă în forma în vigoare la data înregistrării cererii de chemare în judecată și pronunțării sentinței a cărei lămurire se solicită în conformitate cu care ,,In cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice. Cererea poate fi formulată în termenul prevăzut de lege pentru declararea, după caz, a apelului sau recursului împotriva acelei hotărâri”. Același termen este prevăzut și în ipoteza completării dispozitivului sentinței.
Norma legală suscitată are în vedere un anumit termen în care petentul putea introduce cererea de față.
Contrar punctului de vedere al apelantului, Tribunalul apreciază că prima instanță a reținut, corect, că cererea este formulată cu mult peste termenul legal, așa cum rezultă din dispozițiile legale aplicabile.
Așa fiind, nu poate fi primită critica apelantului potrivit căreia cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr.1234/2003 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr.1503/2003 poate fi primită oricând.
Ultima susținere a apelantului, în sensul că instanța de fond avea îndatorirea legală de a stabili întinderea dreptului de proprietate ce i se cuvenea ,,ope legis” potrivit art.23 din Legea nr.18/1991, nu va fi analizată, în contextul în care cererea sa este tardivă.
Petentul are posibilitatea de a se adresa organului emitent al ordinului în vederea emiterii unui alt ordin pentru suprafața de teren ce a rezultat din raportul de expertiză întocmit în cauză, în raport de considerentele sentinței în care au fost explicate argumentele pentru care actul atacat a fost considerat nelegal, fapt ce a condus la sancțiunea anulării, iar în ipoteza refuzului are posibilitatea de a se adresa instanței de judecată pentru emiterea unui alt ordin al prefectului în condiții de legalitate pentru suprafața la care este îndreptățit petentul.
Față de cele expuse anterior, cum criticile nu pot fi primite, în temeiul dispozițiilor art.296 din Codul de procedură civilă Tribunalul va respinge, ca nefondat, apelul, urmând a păstra încheierea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-petent N. I., domiciliat în Găești, ..33.A, județul Dâmbovița, împotriva încheierii de ședință din 03.06.2014, pronunțată de Judecătoria Găești, în dosar nr. 1503/2003, în contradictoriu cu intimata Instituția P. județului Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ..
Păstrează încheierea atacată.
Definitiv.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 29.01.2015.
P., JUDECATOR, GREFIER,
D. Ș. A. S. N. P.
J.F. C. C.
Dosar nr.1503/2003
Judecătoria Găești
Red.D.Ș./tehnoredact..DȘ.
4 ex/04.02.2015
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 29/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 67/2015. Tribunalul... → |
|---|
