Revendicare imobiliară. Decizia nr. 59/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 59/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 59/2015
Dosar nr._
ROMANIA
TRIBUNALUL DAMBOVITA SECTIA I CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 59
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 24 februarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: C. M. G.
Judecător: S. D.
Judecător: B. Brînzică
Grefier: S. S.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil promovat de recurenții reclamanți D. C. R. domiciliat în comuna Brănești .. 54, județul Dâmbovița, M. M. domiciliat în ., M. M. domiciliat în București, str. .. 44, ., Sector 6, M. C. domiciliat în Topoloveni, ., județul Argeș, N. C. domiciliată în comuna Brănești ., M. S. domiciliată în comuna Doicești, ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 665 din 1 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria P., în dosarul nr._, intimat pârât fiind U. F. domiciliat în comuna Vulcana P., ., dosarul având ca obiect recurs revendicare imobiliară.
Cererea de recurs a fost legal timbrată cu suma de 720 lei conform chitanței nr. 3243 din 1.10.2014, și timbru judiciar în valoare de 5 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat pentru recurenții reclamanți D. C. R., M. M., M. M., M. C., N. C., și M. S., toți lipsă, apărătorul acestora avocat B. V. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2014 și intimatul pârât U. F. personal și asistat de avocat C. M. A. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2014.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Grefierul de ședință referă oral obiectul pricinii, stadiul în care se află judecata, modul de îndeplinire a procedurii de citare, măsurile dispuse de instanță, precum și faptul că cererea de recurs a fost legal timbrată.
In temeiul disp. art. 159 1 alin 4 Cod procedură civilă instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Apărătorul recurenților reclamanți avocat B. V. având cuvântul depune la dosarul cauzei un borderou privind înscrisurile depuse la dosar la termenul anterior. Nu mai solicită alte probe.
Apărătorul intimatului pârât C. M. având cuvântul nu mai solicită alte probe.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul recurenților reclamanți avocat B. V. având cuvântul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât în mod nelegal instanța de fond a respins acțiunea reținând că nu ar fi fost inclusă și soția pârâtului, deoarece cererea de întregire a acțiunii a fost formulată înainte de ridicarea și punerea în discuție a excepției neputându-se reține în sarcina lor neglijența procesuală, mai mult numita U. A. N. nu a ocupat terenul acesta fiind ocupat de U. F.. Astfel prima instanță trebuia să pune în vedere reclamantului – recurentul de azi să facă precizări cu privire la acțiune, sau să își modifice acțiunea și astfel să fie introdusă în cauză și soția intimatului. Solicită așadar admiterea recursului, casarea sentinței civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimatului pârât U. F. avocat C. M. având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefundat, a se menține sentința civilă atacată ca fiind legală și temeinică, deoarece posesia terenului aparținea reclamantului conform contractului de vânzare cumpărare, astfel că nu se poate susține că nu se cunoștea cine sunt proprietarii terenului. Solicită astfel respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Tribunalul în temeiul disp. art. 150 Cod procedură civilă de la 1865 declară dezbaterile închise, urmând a delibera.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei P. la data de 29.11.2011, reclamantii D. C. R., N. E. (decedată prin moștenitoari N. C. și M. S. – introdusi in cauza la termenul de judecata din 26.03.2013), M. M., M. M. si M. C., l-au chemat in judecata pe pârâtul U. F., pentru ca acesta sa fie obligatsa le lase in deplina proprietate si posesie suprafata de 4827mp teren intravilan curti constructii si arabil situat in Branesti si anularea contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 5534/18.06.1991 pentru nulitate absoluta, fiind obtinut prin frauda la lege.
In motivarea actiunii, reclamantii au invederat instantei de judecata faptul ca detin in coproprietate terenul revendicat, conform certificatului de mostenitor nr. 1645/15.11.1984, acesta fiind ocupat abuziv de catre parat (suprafata de 4204 mp). In ceea ce priveste anularea contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 5534/18.06.1991 pentru nulitate absoluta, fiind obtinut prin frauda la lege, arata ca vanzatoarea D. M. a dispus de un teren care nu-i apartinea. Reclamantii arata ca au dobandit terenul in cauza in calitate de mostenitori ai defunctei M. E. si ca acesta a ramans, prin intelegere verbala, in posesia reclamantului D. C. R.. Acesta a plecat in strainatate, constatand la intoarcere sectionarea proprietatii sale cu un gard. Considera ca terenul achizitionat de parat are alte vecinatati.
Paratul a depus intampinare la dosarul cauzei solicitand respingerea actiunii si aratand ca terenul in cauza l-a dobandit prin contract de vanzare cumparare autentificat de la vanzatoarea D. M., fiind imprejmuit cu gard de la data cumpararii, că a procedat la inscrierea terenului in rolul sau agricol si la plata taxelor si impozitelor aferente și că certificatul de mostenitor depus de catre reclamanti se afla in realitate pe un alt amplasament iar contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 5534/18.06.1991 respecta toate cerintele de forma si de fond, dobandind imobilul de la adevaratul proprietar.
Instanța a ridicat din oficiu si a supus discutiei contradictorii a partilor exceptia lipsei coparticiparii procesual-pasive in cauza. Reclamantii au solicitat extinderea cadrului procesual prin introducerea in cauza „in calitate de parata” a numitei Uta A. N. (sotia paratului), instanta luand act de opozitia paratului, exprimata prin avocat ales, cu privire la extinderea cadrului procesual.
Prin sențința civilă nr. 665/01.07.2014 Judecătoria P. a respins cererea de extindere a cadrului procesual formulata de reclamanti, a admis exceptia lipsei coparticiparii procesuale pasive, și, pe fond, a respins actiunea formulata de reclamanții D. C. R., N. E. (decedată) prin moștenitori N. C.,și M. S. și reclamanții M. M., M. M., M. C., în contradictoriu cu pârâtul U. F..
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a rețintut că, așa cum rezulta din cuprinsul contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 5534/18.06.1991, la data cumpararii imobilului incauza, paratul era casatorit cu Uta A. N., că reclamantii au solicitat extinderea cadrului procesual doar dupa ridicarea exceptiei lipsei coparticiparii procesual-pasive de catre instanta de judecata, motivatia neglijentei procesuale neputand fi considerata intemeiata de catre instanta in conditiile in care chiar reclamantii au depus copia contractului la dosarul cauzei, mentiunile notarului public fiind explicite și că, fata de caracterul absolut, de fond si peremptoriu al exceptiei lipsei coparticiparii procesuale pasive obligatorii, aceasta a fost soluționată cu prioritate, reținându-se incidența disp. art. 47 din C. anterior, conform carora: mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie . sau obligatiile lor au aceeasi cauza (in cazul de fata fiind contestat un drept de proprietate intrat sub regimul devalmas al coproprietatii sotilor).
Este adevarat ca litisconsortiul procesual este de regula facultativ, cadrul procesual civil fiind lasat la aprecierea reclamantului (reclamantilor), conform principiului disponibilitatii, insa luand in considerare obiectul cauzei deduse judecății si efectele solutiei pronuntate, s-a apreciat ca in speta litisconsortiul pasiv este unul obligatoriu.
A mai reținut instanța că actiunea in revendicare nu poate fi calificata drept un simplu act de conservare, fata de implicatiile sale majore, fiind un veritabil act de dispozitie, astfel, in cazul in care aceasta are ca obiect bunuri imobile, se impune prezenta in proces a ambilor soti, nefiind aplicabila prezumtia mandatului tacit reciproc, asiguranud-se astfel posibilitatea punerii in executare efective a actului și că, fata de aspectele concrete ale spetei, principiile sus enuntate sunt compatibile si cu jurisprudenta CEDO in materia respectarii dreptului de acces la instanta (in cauza Golder vs. UK, instanta europeana a statuat asupra faptului ca dreptul de acces la instanta nu este unul absolut, fiind prin insasi natura sa susceptibil de anumite limitari; pentru a fi concordante cu dispozitiile art. 6 din CEDO, aceste limitari trebuie insa sa fie impuse de atingerea unui scop legitim si sa fie proportionale cu acesta.
In cauza, obligativitatea introducerii in proces si a celui de al doilea coproprietar vizeaza un scop legitim, respectiv pronuntarea unei solutii unitare, susceptibile de executare silita si apte sa asigure pe viitor siguranta si stabilitatea circuitului civil, fiind proportionala cu acesta, neinstituind in sarcina reclamantului o sarcina insurmontabila.
Instanta a mai reținut și considerentele CEDO din cauza D. vs. Romania potrivit carora „aplicarea regulii unanimitatii in cazul actiunii in revendicarea bunului aflat in coproprietate nu contravine prin sine insasi dreptului la un proces echitabil”.
In conditiile in care reclamantii puteau, in mod rezonabil, sa obtina identificarea celuilalt coproprietar, acestia sunt culpabili procesuali.
In ceea ce priveste cererea reclamantiilor de introducere in cauza si a sotiei paratului (ulterior ridicarii din oficiu a exceptiei), instanța de fond a constatat tardivitatea acestei cereri, luand act si de pozitia procesuala de opoziei a paratului, reținând incidența dispozițiilor imperative ale art. 132 din C. anterior (sub auspiciile caruia a fost promovata prezenta actiune), conform cărora doar la prima zi de infatisare instanta va putea da reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii, precum si pentru a propune noi dovezi, precum și faptul că, daca paratul se opune cererii de intregire sau modificare a actiunii, formulata dupa prima zi de infatisare, cererea reclamantului nu mai poate fi primita (C.S.J. dec.civ. nr. 2958/1998, dec. civ. nr. 1403/2005 a ICCJ), fiind nelegala modificarea cererii de chemare in judecata care nu s-a realizat la prima zi de infatisare si in lipsa consimtamantului partior (exemplificativ - C.A. Cluj dec. Nr. 362/2000).
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea recursului și pe fond casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre competentă soluționare judecătoriei P..
Motivând recursul, recurenții – reclamanți au arătat că în mod nelegal instanța de fond a respins acțiunea reținând că nu ar fi fost inclusă și soția pârâtului, având în vedere că reclmanții beneficiază de principiul disponibilității conform căruia pot chema în judecată pe cine doresc, instanța neputând cenzura cererea reclamanților sub ascest aspect, că soția pârâtului nu este parte în actul de vâzare – cumpărare și nu au avut acces la actul de stare civilă care certifică căsătoria celor doi și că în mod greșit instanța de fond a reținut posibilitatea reclamanților de a-și modifica / înregi cererea doar până la primul termen de judecată, având în vedere că cererea de introducere în cauză se poate face oricând pe parcursul judecării fondului.
Au mai susținut recurenții că cererea de întregire a acțiunii a fost formulată înainte de ridicarea și punerea în discuție a excepției, neputându-se reține în sarcina lor neglijența procesuală, că U. A. N. nu a ocupat terenul, acesta fiind ocupat de U. F., motiv pentru care regula facultativă a litisconsorțiului procesual este la aprecierea reclamanților și că nu era problema instanței de fond situația viitoare a litigiului, judecătorul fondului având o atitudine subiectivă în favoarea pârâtului și a soției acestuia
În drept au fost invocate disp. art. 299 și următoarele și ale art.304 pct. 9 Cod procedură civilă
Intimatul pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și menținerea ca legală a hotărârii recurate.
A arătat intimatul că în mod legal și temeinic instanța de fond a admis excepția lipsei coparticipării procesuale pasive, care este o excepție de fond, cu caracter absolut și peremptoriu, reținând incidența disp. art. 47 Cod procedură civilă anterior, și că nu pot fi primite susținerile recurenților cu privire la principiul disponibilitățiiavând în vedere că acțiunea în revendicare, prin natura și efectele sale, este un veritabil act de dispoziție care, în ipoteza în care bunul revendicat se află în devălmășie, impune prezența în proces a ambilor soți, nefiind aplicabilă prezumția mandatului tacit reciproc.
A mai susținut intimatul – prât că motivele de recurs invocate de recurenții – reclamanți nu se circumscriu nici unuia din cazurile prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă anterior, afirmațiile făcute de aceștia în susținerea cererii fiind tendențioase și în mod evident de rea – credință, situație în raport de care recursul apare ca nemotivat referitor la excepția în raport de care s-a soluționat cauza în fond.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 115 – 117 Cod procedură civilă și art. 312 Cod procedură civilă.
Examinând sentința civilă recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul apreciază recursul ca fondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Prin sentința civilă recurată, instanța de fond a admis excepția lipsei coparticipării procesuale pasive și a respins acțiunea reclamantului în consecință, apreciind că în speță față de obiectul acțiunii suntem în prezența unui litisconsorțiu pasiv obligatoriu, ci nu facultativ. S-a avut în vedere faptul că acțiunea în revendicare a fost formulată numai împotriva unuia dintre coproprietarii devălmași, și față de implicațiile majore ale unui astfel de acțiuni, ce depășește limitele unui act de conservare, se impune prezența în proces a ambilor soți.
Apreciază tribunalul că instanța de fond a pronunțat soluția cu aplicarea greșită a legii, ignorând dispozițiile art. 643 C. civil.
Astfel, potrivit art. 643 alin. 1 cod civil „fiecare coproprietar poate sta singur în justiție, indiferent de calitatea procesuală, în orice acțiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul acțiunii în revendicare”. Prin ceastă dispoziție, noul cod civil rezolvă, într-o manieră pragmatică, problema tuturor acțiunilor în justiție, privitoare la coproprietate, arătând că acestea pot fi formulate de fiecare coproprietar singur, sau împotriva unui singur coproprietar.
Prin urmare, rămâne la latitudinea părții reclamante, potrivit principiului disponibilității, fixarea cadrului procesual, prin chemarea în judecată în calitate de pârât a unui singur coproprietar sau a tuturor coproprietarilor, urmând a suporta consecințele unei astfel de manifestări, consecințe reglementate expres de art. 643 alin. 2 Cod civil.
Astfel, textul sus citat menționează ca hotărârea judecătorească pronunțată în folosul coproprietății profită tuturor coproprietarilor, iar cele potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalți coproprietari.
Pentru considerentele mai sus expuse, tribunalul, față de dispozițiile art. 312 cod procedură civilă, constatând că în mod greșit prima instanță a soluționat cauza pin admiterea excepției coparticipării procesuale pasive, va admite recursul, va casa sentința civilă recurată și va trimite cauza spre rejudecare, pentru ca instanța să se pronunțe pe fondul cauzei, cu respectarea cadrului procesual fixat de reclamant.
Față de soluția casării trimiterii cu rejudecare, tribunalul nu se va pronunța pe cheltuielile de judecată, acestea urmând a fi avute în vedere de instanța de fond prin hotărârea finală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil promovat de recurenții reclamanți D. C. R. domiciliat în comuna Brănești .. 54, județul Dâmbovița, M. M. domiciliat în ., M. M. domiciliat în București, str. .. 44, ., ., Sector 6, M. C. domiciliat în Topoloveni, ., județul Argeș, N. C. domiciliată în ., M. S. domiciliată în comuna Doicești, .. 45, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 665 din 1 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria P., în dosarul nr._, intimat pârât fiind U. F. domiciliat în comuna Vulcana P., ..
Casează sentința civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare instanței de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 24 februarie 2015
Președinte Judecători
C. M. G. S. D. B. Brânzică
Grefier
S. S.
Judecătoria P.
Judecător fond M. O. O.
Red Brânzică B /Tehnored. SM/A.Gh
3 Ex / 03.03.2015
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 105/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Servitute. Decizia nr. 131/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
