Fond funciar. Decizia nr. 108/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 108/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 108/2015
DOSAR NR._
ROMANIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA I-a CIVILĂ
DECIZIA NR.108
Ședința publică din data de 12 februarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. S.
Judecător: D. Ș.
Grefier: N. P.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil, declarat de apelantul reclamant P. Gh.G., domiciliat în Fieni, ., județ Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 982/20.10.2014, pronunțată de Judecătoria P., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. Locala de Fond Funciar Fieni, cu sediul în Fieni, ..67, județ Dâmbovița, având ca obiect – fond funciar.
Apel scutit de la plata taxei judiciare în baza art.42 din Legea nr.1/2000.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat apelantul-reclamant P. Gh G. și consilier juridic C. E., reprezentând pe intimata pârâtă C. Locala de Fond Funciar Fieni.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care referă oral obiectul pricinii, stadiul în care se află pricina, modul de îndeplinire a procedurii de citare, cu precizarea că în data de 10.02.2015 s-a depus prin serviciul registratură întâmpinare de către intimata pârâtă C. Locala de Fond Funciar Fieni, după care:
După referatul cauzei, conform dispozițiilor art.154 (7) Cod procedură civilă președintele completului de judecată a verificat personal modul de îndeplinire a procedurii de citare, constatând ca fiind legal îndeplinită.
Tribunalul, din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 131 Cod procedură civilă, verificând dispozițiile legale aplicabile în materie, stabilește că este competent general, material și teritorial să judece prezenta pricină, constatând competența sa în temeiul art. 95 pct. 2 Cod procedură civilă.
Tribunalul comunică apelantului-reclamant un exemplar de pe întâmpinarea formulată de intimata-pârâtă.
Apelantul-reclamant P. Gh G. precizează că nu dorește termen pentru a lua cunoștință de întâmpinarea ce i-a fost comunicată la acest termen; arată că nu are cereri de formulat, probe de administrat.
Consilier juridic C. E., reprezentând pe intimata pârâtă C. Locala de Fond Funciar Fieni de asemenea arată că nu are cereri de formulat, probe de administrat.
În conformitate cu art. 482 din codul de procedură civilă rap. la art. 238 din Codul de Procedură Civilă, judecătorul, ținând cont de împrejurările cauzei și susținerile părților prezente, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la o zi, apreciind că procesul poate fi soluționat la acest termen care este considerat optim și previzibil, în lipsa formulării de cereri sau invocării de excepții și a solicitării prin motivele de apel.
În conformitate cu art. 482 din Codul de Procedură Civilă rap. la art. 244 alin. 1 și 3 din Codul de Procedură Civilă, judecătorul se socotește lămurit, declară cercetarea procesului încheiată și fixează termen pentru dezbaterea fondului în ședință publică în aceeași zi, față de acordul părților prezente.
Apelantul-reclamant P. Gh G., cât și consilier juridic C. E., reprezentând pe intimata pârâtă C. Locala de Fond Funciar Fieni arată că nu mai au cereri de formulat și nici incidente de soluționat.
Tribunalul, nemaifiind cereri de formulat sau incidente de soluționat, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul părților în ordinea și condițiile prevăzute de art. 216 din Codul de Procedură Civilă, pentru ca fiecare să își susțină cererile și apărările formulate în proces.
Apelantul-reclamant P. Gh G. având cuvântul solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, schimbarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată prin care a solicitat să fie pus în posesie pentru suprafața de 400 mp. ce a aparținut familiei sale, cererea fiind formulată în baza Legii fondului funciar, nu în baza Legii nr.10/2001.
Consilier juridic C. E. având cuvântul pentru intimata pârâtă C. Locala de Fond Funciar Fieni solicită respingerea apelului declarat de reclamant și menținerea sentinței atacate, ca fiind legală și temeinică, întrucât instanța de fond în mod temeinic a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de partea ce o reprezintă și în consecință a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamant; depune la dosar note scrise.
Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art.394 Cod procedură civilă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria P. sub nr._ la data de 20.05.2014, P. G. a formulat cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâta C. L. de Fond Funciar a orașului Fieni, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța pârâta să fie obligată să îi restituie terenul în suprafață de 400 m2 care a aparținut familiei reclamantului și care a fost expropriat prin Decretul prezidențial nr. 39/06.05.1974.
În motivare, petentul a arătat că la acest moment Oficiul poștal al orașului Fieni are o altă locație în . A, iar terenul și clădirea pe care le-a avut în administrare fostul Minister al Telecomunicațiilor sunt libere din punct de vedere fizic. Mai precizează petentul că se consideră persoană îndreptățită conform art. 3 pct. 3 din Legea nr. 165/2013 fiind persoană îndreptățită pentru restituirea în natură sau, după caz, la măsuri reparatorii, având în vedere că în ședința din data de 24.01.2006 C. L. de aplicare a Legii fondului funciar a stabilit că potrivit anexei 23, el face parte dintre persoanele pentru care nu există suprafețe de teren suficient agricol pentru restituirea integrală a proprietății solicitate prin cerere, cărora li se va acorda diferențe de teren/despăgubiri.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1 alin. (2), art. 3 alin. (2) și (3) Din Legea nr. 165/2013.
În probațiune s-a depus la dosar, în copie, adresa Consiliului popular al orașului Fieni din data de 4 iunie 1974, Anexa 23 a Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Fieni, declarația nr. 495/28.02.1973, notificare către Prefectura Dâmbovița, Certificat nr. 4403/05.05.2014 eliberat de OCPI, plan de amplasament și delimitare.
La dosarul cauzei s-a depus întâmpinare la data de 11.07.2014 de către pârâta C. L. de Fond Funciar a orașului Fieni prin care s-a invocat excepția autorității de lucru judecat, solicitându-se respingerea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamant.
Pârâta a învederat instanței că terenul în discuție a făcut obiectul cererii de reconstituire a dreptului de proprietate privată în baza Legii nr. 247/2005. C. locală de fond funciar Fieni a analizat cererea și a respins-o, împotriva hotărârii formulându-se contestație, care a fost respinsă de către C. Județeană Dâmbovița. Reclamantul a sesizat ulterior instanța de judecată care prin sentința nr. 1312/18.11.2010 din dosarul_ a respins cererea petentului popa Gh. G., sentință rămasă definitivă și irevocabilă.
Ulterior, petentul P. Gh. G. a sesizat din nou instanța de judecată cu o nouă cerere având ca obiect punerea în posesie pe o suprafață de 400 m2 situată în orașul Fieni, cauza făcând obiectul dosarului civil nr._ având ca obiect fond funciar și fiind soluționată prin sentința civilă nr. 75/23.01.2012 prin care a fost respinsă cererea, sentința rămânând definitivă și irevocabilă.
În drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă.
Având în vedere faptul că a fost invocată, prin întâmpinare, de către pârâtă excepția autorității de lucru judecat la primul termen de judecată din 22.09.2014 instanța a dispus atașarea dosarelor_ și_, prorogând discuția cu privire la competență, estimarea duratei și alte excepții procesuale până la atașarea dosarelor în discuție.
La termenul din 20.10.2014 au fost atașate dosarele menționate, instanța constatând competența de soluționare a cauzei și rămânând în pronunțare pe excepția invocată.
Prinsentința civilă nr.982/20.10.2014, Judecătoria P. a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta C. L. de Fond Funciar a orașului Fieni și a respins acțiunea formulată de reclamantul P. G..
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ la data de 20.05.2014, P. G. a formulat cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâta C. L. de Fond Funciar a orașului Fieni, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța pârâta să fie obligată să îi restituie terenul în suprafață de 400 m2care a aparținut familiei reclamantului și care a fost expropriat prin Decretul prezidențial nr. 39/06.05.1974.
La dosarul cauzei s-a depus întâmpinare de către pârâta C. L. de Fond Funciar a orașului Fieni prin care a formulat excepția autorității de lucru judecat, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamant. Pârâta a învederat instanței că terenul în discuție a făcut obiectul cererii de reconstituire a dreptului de proprietate privată în baza Legii nr. 247/2005. C. locală de fond funciar Fieni a analizat cererea și a respins-o, împotriva hotărârii formulându-se contestație, care a fost respinsă de către C. Județeană Dâmbovița. Reclamantul a sesizat ulterior instanța de judecată care prin sentința nr. 1312/18.11.2010 din dosarul nr._ a respins cererea petentului popa Gh. G., sentință rămasă definitivă și irevocabilă.
Ulterior, petentul P. Gh. G. a sesizat din nou instanța de judecată cu o nouă cerere având ca obiect punerea în posesie pe o suprafață de 400 m2 situată în orașul Fieni, cauza făcând obiectul dosarului civil nr._ având ca obiect fond funciar și fiind soluționată prin sentința civilă nr. 75/23.01.2012 prin care a fost respinsă cererea, sentința rămânând definitivă și irevocabilă.
La primul termen de judecată din 22.09.2014 instanța a dispus atașarea dosarelor nr._ și_, prorogând discuția cu privire la competență, estimarea duratei și alte excepții procesuale până la atașarea dosarelor în discuție.
La termenul din 20.10.2014 au fost atașate dosarele menționate, instanța constatând competența de soluționare a cauzei și rămânând în pronunțare pe excepția invocată.
În ceea ce privește excepția invocată de către pârâtă, instanța a reținut că autoritatea de lucru judecat reprezintă unul dintre efectele hotărârilor judecătorești, alături de puterea executorie, opozabilitatea etc. astfel încât nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori, în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect (art. 431 C.).
Potrivit dispozițiilor art. 431 alin. (2) C. „oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă”, ceea ce însemnă că singura condiție impusă de legiuitor pentru a invoca efectul pozitiv al autorității de lucru judecat este de a exista o legătură între cele două litigii, fără a fi necesar ca litigiul să se fi purtat între aceleași părți.
În vederea soluționării excepției invocate instanța a analizat conținutul dosarelor nr._ și_ .
Astfel, potrivit considerentelor sentinței civile nr. 75/23.01.2012 pronunțate de Judecătoria P. în dosarul_ se menționează că „în baza Legii nr. 247/2005 reclamantul a formulat cerere de acordare de despăgubiri pentru suprafața de 396 mp teren in orașul Fieni, pe care in prezent se afla sediul ROMTELECOM, cerere înregistrata la Primăria Fieni in registrul special sub nr. 18/6 09 2005.
Prin adresa nr. 9641/29 09 2006 reclamantului i s-a comunicat ca cererea formulata i-a fost respinsa de C. Locala Fieni, deoarece nu a făcut dovada ca pentru suprafața expropriata nu i s-au acordat despăgubiri.
In adresa comunicata reclamantului s-a precizat ca poate formula contestație adresata Comisiei Județene Dâmbovița.
Reclamantul a formulat contestație analizata de C. Județeana Dâmbovița in ședința din 21 12 2006, adoptându-se Amendamentul înregistrat sub nr._/27 12 2006 la hotărârea nr. 55/C/2006 prin care s-a respins contestația reclamantului P. G. înregistrata sub nr. 30/20.10.2006.
Prin adresa nr. 400/11 01 2007 C. Locala Fieni a comunicat contestatorului soluția adoptata de C. Județeana Dâmbovița, in conținutul adresei menționându-se ca poate formula plângere adresata Judecătoriei P. in termen de 30 zile de la comunicare a Amendamentului.
Așa cum rezulta din probatoriul administrat, reclamantul a primit adresa nr. 400/2007 si Amendamentul nr._/2006 in data de 31 01 2007. Analizand actele aflate la dosar, prin raportare la excepția tardivității, instanța retine ca reclamantul s-a adresat cu plângere instanței judecătorești in data de 2.03.2009 cu mult peste termenul de 30 zile prevăzut de art. 53 alin 2 din Legea nr. 18/1991. Depășirea termenului de exercitare a caii de atac atrage decăderea potrivit art. 103 cod proc. civ.
Din analiza înscrisurilor aflate la dosar, instanța retine ca reclamantului i s-a comunicat Amendamentul nr_/2006 in data de 31 01 2007, data de la care a început sa curgă termenul de 30 zile, motiv pentru care instanța va admite excepția tardivității si va respinge plângerea reclamantului P. G. ca fiind tardiv formulata”.
Având în vedere cele precizate instanța a admis excepția autorității de lucru judecat din următoarele considerente:
Componenta autorității de lucru judecat ca excepție procesuală corespunde efectului negativ al acesteia, extinctiv, de natură să oprească o a doua judecată între aceleași părți, cu același obiect și cauză. Efectul negativ este prevăzut de art. 431 alin. (1) C., manifestându-se în plan procesual prin excepția puterii de lucru judecat prevăzută de art. 432 C.. Condiția de exercitare a efectului negativ al autorității de lucru judecat presupune existența unei triple identități, de părți, obiect și cauză între o pricină soluționată definitiv și pendinte.
Instanța a apreciat că există acea triplă identitate, în ceea ce privește prezentul dosar și dosarele anterioare.
Astfel, în toate dosarele reclamant este P. C., C. locală de fond funciar Fieni având calitatea de pârât, existând identitate juridică.
De asemenea, instanța a reținut că există și o identitate de obiect (pretenția formulată, folosul urmărit de către reclamant, respectiv dreptul subiectiv care se referă la obiectul material pretins), în toate dosarele fiind solicitată suprafața de teren de 394 de m2 unde se găsește sediul Oficiului poștal Fieni. Instanța a avut în vedere obiectul real, așa cum a reieșit el din dispozitivul hotărârii, coroborat cu considerentele acesteia.
Instanța a apreciat că există și identitate de cauză, de temei juridic al cererii, fundamentul legal care face obiectul litigiului constând într-un fapt calificat juridic.
Potrivit dispozițiilor codului de procedură civilă autoritatea de lucru judecat se naște odată cu pronunțarea hotărârii, fiind o calitate a acesteia, având o natură provizorie până la rămânerea definitivă a hotărârii. Instanța a constatat faptul că sentința civilă nr. 75/23.01.2012 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul_ era definitivă, respectându-se astfel dispozițiile art. 634 Cod procedură civilă, autoritatea de lucru judecat având în acest caz o natură definitivă, permanentă.
Pentru constatarea autorității lucrului judecat instanța a avut în vedere atât dispozitivul sentinței civile nr. 75/23.01.2012 pronunțate de Judecătoria P. în dosarul_, cât și considerentele acesteia, în concordanță cu prevederile art. 430 alin. (2) Cod procedură civilă.
Instanța a apreciat că asupra solicitării reclamantului exista o soluție a instanței rămasă definitivă, operând în acest caz autoritatea de lucru judecat, terenul de 394 m2 nefiind retrocedat în mod legal de către C. locală de fond funciar Fieni.
În consecință, s-a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta C. locală de fond funciar Fieni și a respins acțiunea formulată de reclamantul P. G..
Împotriva sentinței civile menționate a declarat apel, în termen legal, reclamantul P. G., cu motivarea că instanța de fond nu și-a îndeplinit rolul activ, astfel cum prevăd dispozițiile art. 22 din Codul de procedură civilă, în sensul că, fără a intra în fondul cererii, a pronunțat o hotărâre întemeiată strict pe dispozitivul și considerentele sentinței nr.75/2012, pronunțată de Judecătoria P. în care reclamant este același P. C..
Se expune situația de fapt, susținând că prin cererea introductivă adresată Judecătoriei P., el, apelantul-reclamant a solicitat ca, în baza dispozițiilor art.l (2) și art.3(2), art.3(3) din Legea nr. 165/2013, C. L. de Fond Funciar Fieni, să fie obligată să îl pună în posesie pe terenul în suprafață de 400 mp, care a aparținut familiei sale, teren expropriat conform Decretului nr.39/1974, cu destinația specială de construire a unui oficiu poștal pentru orașul Fieni.
A arătat instanței că a mai solicitat punerea în posesie și în temeiul Legii nr.1/2000 și a Legii nr.247/2005, fiind refuzat de către C. locală Fieni, iar acțiunile promovate în instanță, au fost de asemenea respinse irevocabil.
Motivările instanțelor din dosarul nr._ și dosarul nr._, au avut ca temei, excepțiile ridicate de către pârâta C. locală Fieni, dintre care, excepția tardivității, invocată în dosarul nr._, a fost definitorie pentru instanța de fond care s-a pronunțat în dosarul de față, care a apreciat că în cauză operează autoritatea de lucru judecat, apreciind că există tripla identitate, atât în dosarul nr._ cât și în cele anterioare și anume: în toate dosarele se află în poziția de reclamant P. C. (?), C. locală de fond funciar Fieni, având calitatea de pârât, existând identitate juridica .
Apelantul nu cunoaște cine este P. C., iar eroarea de nume este atât de evidentă încât nu se poate reține identitatea juridică .
Identitatea de obiect a fost reținută de către instanță că subzistă, dat fiind dreptul material la care se referă obiectul material pretins în toate dosarele fiind solicitată suprafața de 395 mp unde se găsește Oficiul poștal Fieni.
Se mai arată că suprafața solicitată expropriată prin Decretul nr.39/1974, se află în spatele fostului Oficiu poștal Fieni, este liber de sarcini și se învecinează pe două laturi cu o altă suprafață de teren, proprietatea surorii sale, C. .
În ceea ce privește identitatea de cauza, instanța de fond a apreciat că este îndeplinită și această cerință, respectiv temeiul juridic .
În plus, cu privire la temeiul juridic apreciat de instanța de fond ca fiind identic în toate dosarele în care el, apelantul-reclamant a revendicat suprafața de 400 mp se solicită a se observa că motivele de drept pe care le-a invocat sunt cele stabilite prin LEGEA nr. 165/2013, care dispune, la art.4 că, dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse în termen legal la entitățile investite de lege, nesoluționate până la . prezentei legi.
Având în vedere că cererea sa de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 3 pct. 3 și 4 din Legea nr.165/2013, că se consideră persoană îndreptățită conform art. 3 pct.2 și 3 din Legea nr.165/2013; că terenul în litigiu a aparținut autorilor săi și a fost expropriat prin Decretul nr.39/1974; că intimata pârâtă C. locală de fond funciar Fieni i-a eliberat anexa 23 cu privire la dreptul său de proprietate asupra terenului în suprafața de 394 mp ; că terenul în litigiu are categoria de folosință-curți construcții este liber de sarcini, iar Oficiul poștal Fieni nu mai funcționează în imobilul construit în anul 1974 ; că instanța de fond nu i-a îndeplinit rolul activ cu privire la cercetarea judecătorească și a soluționat cererea sa de chemare în judecată, apreciind în cauză admiterea excepției de lucru judecat dar cu referire la o altă persoană, într-un dosar în care el nu a fost parte, se solicită de către apelant ca instanța de apel să se pronunțe asupra admiterii cererii de apel așa cum a formulat-o, să se dispună anularea sentinței atacate, iar pe fond să se dispună aplicarea disp. art. 480(2) NCPC .
In drept, s-au invocat dispozițiile art. 466 și urm. NCPC, art. 480(2) NPCP,art. 3(2) art.3(3), art. 4 din Lg.nr. 165/2013 .
Prin întâmpinarea formulată, intimata C. locala de fond funciar Fieni a solicitat respingerea apelului, ca neîntemeiat.
In fapt, se arată că prin acțiunea formulată reclamantul P. Ghe. G. solicită Comisiei Locale de Fond Funciar Fieni să-i reconstituie si sa-l puna efectiv in posesie pe o suprafața de teren de 400 m.p, având destinația ,, agricol", situata pe raza orașului Fieni.
Se precizează ca reclamantul pentru terenul in litigiu ce a fost expropriat prin Decretul prezidențial de expropriere nr. 39 din 06.05.1974 si pe care in prezent este amplasat un imobil construcție având destinația ,, sediul ROM TELECOM - punct de lucru Fieni ", a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate privata in baza prevederilor Legii nr. 247 / 2005 privind reforma in domeniile proprietății si justiției, precum si unele masuri adiacente, cererea fiind înregistrata in Registrul special existent la Primăria orașului Fieni sub nr. 18/06.09.2005 .
C. locala de fond funciar Fieni a analizat aceasta cerere si a hotărât sa o respingă, comunicându-i reclamantului acest fapt in mod oficial prin adresa înregistrata sub nr. 9 641 / 29,09.2006, menționându-se in cuprinsul acesteia si motivele care au stat la baza acestei soluții .
Reclamantul a formulat contestație in termenul prevăzut de lege împotriva acestei hotărâri luate la nivel local, contestație ce a fost înaintata spre soluționare Comisiei Județene Dambovita. Aceasta autoritate cu atribuții administrativ - jurisdicționale a menținut insa soluția Comisiei locala de fond funciar Fieni si a hotărât prin Amendamentul nr. 11 022 din 27.12.2006, pronunțat in urma ședinței de lucru din data de 21.12.2006 respingerea contestației.
Acest Amendament a fost comunicat reclamantului P. G. personal, cu semnătura de primire, pe data de 31.01.2007, menționându-se si faptul ca împotriva acestuia poate formula plângere in termen de 30 de zile calculate de la data comunicării ce va fi adresata judecătoriei P.,
Reclamantul, insa, nu a respectat acest termen prevăzut de lege si a sesizat instanța de judecata pe data de 02.03.2009, mult după împlinirea acestui termen procedural (de decădere) .
Aceasta plângere a reclamantului a făcut obiectul dosarului civil nr. 1362 / 283/2009 care s-a aflat pe rolul judecătoriei P. si a fost soluționat prin sentința civila nr. 1312 din 18.11.2010, in sensul ca a fost respinsa acțiunea formulata de petentul P. Ghe. G., sentință civila rămasa definitiva si irevocabila .
Ulterior reclamantul P. Ghe. G. a sesizat din nou Judecătoria P. cu o noua cerere având ca obiect punerea in posesie pe o suprafața de teren de 400 m.p., având destinația ,, agricol", situata pe raza orașului Fieni .
Cauza a făcut obiectul dosarului civil nr. 1 875 / 283 / 2011, având ca obiect fond funciar" si a fost soluționat prin sentința civila nr. 75 din 23.01.2012, in sensul că a respins cererea reclamantului P. Ghe. G., sentința ce a rămas definitiva si irevocabila
Așadar efectul autorității lucrului judecat se impune in al doilea proces care are legătura cu chestiunea litigioasa dezlegata anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.
Aceasta reglementare a autorității de lucru judecat vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotărârii judecătorești.
Cum autoritatea de lucru judecat are caracter absolut, înseamnă ca nu se poate introduce o noua acțiune In cadrul căreia sa se pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătorește anterior.
Principiul autorității de lucru judecat corespunde necesitații de stabilitate juridica si ordine sociala, fiind interzisa readucerea in fata instanțelor a chestiunii litigioase deja rezolvate anterior in mod irevocabil .
Ca temei de drept, aceasta excepție este invocata de ea, intimata, in baza prevederilor art. 430 ,431 si 432 din Codul Civil in vigoare in momentul de fata .
Se face precizarea ca solicitării reclamantului ce fac obiectul cauzei de fata nu-i sunt aplicabile prevederile Legii nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania si nici cele ale Normelor de aplicare a acestei legi, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 401 din 19.06.2013, modificata si completata de Legea nr. 368 /2013 .
F. de cele menționate, consideră ca instanța de fond in mod temeinic a admis excepția autorității de lucru judecat invocata de C. Locala de Fond Funciar Fieni si, in consecința, a respins cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul P. Ghe. G. .
Referitor la motivele de apel formulate de apelantul reclamant P. Ghe. G. se precizează ca acestea nu sunt întemeiate din următoarele considerente ;
Anexa 23 întocmita de C. Locala de Fond Funciar Fieni pe care apelantul o invoca in cuprinsul cererii de apel nu a fost validata de C. Județeană Dambovita pentru ca aceasta sa producă efecte juridice. De altfel, apelantul reclamant P. G. nu a făcut nicio dovada cu privire la validarea dreptului de proprietate pentru suprafața de 400 m.p teren ce a fost deținut de autorul sau si pe care o solicita sa fie pus in posesie.
In dosarele invocate de C. Locala de Fond Funciar Fieni la instanța de fond in baza cărora aceasta a admis excepția autorității de lucru judecat, așa cum a fost formulată, apare in calitate de reclamant P. G. si nu reclamantul P. C. cum in mod greșit susține apelantul in motivele de apel formulate .
Se solicită respingerea apelului formulat de apelantul P. Ghe, G. ca fiind neîntemeiat.
Se solicită proba cu înscrisurile care au fost depuse la dosarul cauzei cu ocazia judecării pe fond a acesteia .
In drept, se invocă dispozițiile art. 205 din Codul de procedura civila, cu modificările si completările ulterioare.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale aplicabile în materia dedusă judecății, tribunalul apreciază apelul ca nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare, substituind, în parte, motivarea instanței de fond.
Relevante în soluționarea cauzei sunt următoarele aspecte:
Prin cererea de față, reclamantul P. G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. L. de Fond Funciar a orașului Fieni, ca prin hotărârea pe care o va pronunța aceasta să fie obligată să îi restituie terenul în suprafață de 400 m2 care a aparținut familiei reclamantului și care a fost expropriat prin Decretul prezidențial nr. 39/06.05.1974.
Au fost invocate în drept, dispozițiile art. 1 alin. (2), art. 3 pct (2) și (3) din Legea nr. 165/2013.
În esență, apelantul susține că, eronat, prima instanță a admis excepția autorității de lucru judecat, câtă vreme cererea de față a fost întemeiată pe dispozițiile art. 3 pct. 3 și 2 din Legea nr.165/2013, considerându-se persoană îndreptățită conform acestor dispoziții, așa încât nu există identitate între temeiul juridic invocat în cauza înregistrată sub nr._ și cauza de față.
Se reține că prima instanță a respins cererea de chemare în judecată, ca urmare a admiterii excepției autorității de lucru judecat, raportat la litigiul ce a fost înregistrat sub nr._ la Judecătoria P. în care a fost pronunțată sentința civilă nr.75/23.01.2015.
Statuările teoretice ale instanței de fond cu privire la condițiile existenței autorității de lucru judecat sunt corecte, însă, aceste condiții nu sunt îndeplinite cumulativ în speță.
Astfel, așa cum a reținut și prima instanță pentru a opera autoritatea de lucru judecat trebuie îndeplinită identitatea de părți, obiect și cauză.
Existența identității de părți și obiect a fost corect analizată și reținută de instanța de fond, iar apelantul prin motivele de apel, nu a arătat vreun alt temei care să înlăture statuările instanței de fond, în ambele dosare figurând aceleași părți, reclamantul P. G. ( fiind o simplă eroare materială atunci când magistratul fondului face referire la P. C.) și C. L. de aplicare a Legii fondului funciar Fieni, existând și identitate de obiect (ce constă în pretenția formulată, folosul urmărit de către reclamant, respectiv dreptul subiectiv care se referă la obiectul material pretins), ambele dosarele vizând suprafața de teren de 394 de m2.
Apare ca întemeiată, însă, susținerea apelantului relativă la lipsa identității cu privire la cauză.
Cum în primul litigiu cererea reclamantului, calificată ca o plângere adresată instanței, a fost analizată prin prisma incidenței prevederilor art.53 alin.2 din Legea nr.18/1191 prin raportare la excepția tardivității, instanța de fond trebuia să examineze prezenta cauză prin prisma dispozițiilor legale invocate în speța de față și izvorând din Legea nr.165/2013, iar nu să o respingă pe cale de excepție, neexistând identitate de cauză între cererile supuse examinării.
Față de toate aceste considerente, instanța de fond a reținut greșit incidența dispozițiilor art.431 din Codul de procedură civilă, critica apelantului fiind întemeiată sub acest aspect.
Altele vor fi considerentele pentru care se impune păstrarea soluției de respingere a cererii, ce vor fi expuse în continuare:
În speța de față, reclamantul P. G. se consideră persoană îndreptățită conform art. 3 pct.2 și 3 din Legea nr.165/2013, prevalându-se de faptul că intimata pârâtă C. locală de fond funciar Fieni i-a eliberat anexa 23 cu privire la dreptul său de proprietate asupra terenului în suprafața de 394 mp .
Contrar susținerii apelantului reclamant, anexa 23 întocmită de C. L. de aplicare a Legii fondului funciar Fieni invocată de acesta nu produce niciun efect juridic, câtă vreme propunerea comisiei locale nu a fost validată de C. Județeană Dâmbovița de aplicare a Legii fondului funciar așa cum cer dispozițiile art.27 din H.G.nr.890/2005 .
Or, în contextul în care apelantul reclamant nu a probat că este persoana îndreptățită, în sensul art.3 pct.3 din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, respectiv că este o persoana căreia i-a fost recunoscut dreptul la restituire în natură sau, după caz, la măsuri reparatorii, cererea sa se impune a fi respinsă, dispozițiile actului normativ menționat neavând nicio incidența în litigiul de față.
Față de toate aceste considerente, cum criticile apelantului nu pot fi primite, Tribunalul în conformitate cu dispozițiile art.480 alin.2 Cod procedură civilă, va respinge apelul declarat, cu consecința păstrării sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul reclamant P. Gh.G., domiciliat în Fieni, ., județ Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 982/20.10.2014, pronunțată de Judecătoria P., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. Locala de Fond Funciar Fieni, cu sediul în Fieni, ..67, județ Dâmbovița.
Păstrează hotărârea atacată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12.02.2015.
P., JUDECATOR, GREFIER,
A. S. D. Ș. N. P.
J.F. P. O. A.
Dosar nr._
Judecătoria P.
Red.D.Ș./tehnored.D.Ș.
4 ex/18.02.2015
| ← Pretenţii. Decizia nr. 106/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Acţiune în constatare. Decizia nr. 105/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
