Contestaţie la executare. Decizia nr. 1461/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1461/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 18-09-2013 în dosarul nr. 25642/215/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1461/2013
Ședința publică de la 18 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. E. N.
Judecător R. L. Z.
Judecător G. C. F.
Grefier C. C. S.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de intimata . în contradictoriu cu contestatoarea U. A. TERITORIALĂ Ț., împotriva sentinței civile nr. 2874 din 22 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare .
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică de la 11 septembrie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, și când tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 260 C.p.civ. a amânat pronunțarea pentru astăzi 18 septembrie 2013.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea formulată la data de 16.09.2011, înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub numărul de dosar_ contestatoarea U. A. Teritorială Ț. a chemat în judecată pe intimata . solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună desființarea formelor de executare începute de către B. N. I. în dosarul de executare nr.194/E/2011 și să se constate că titlul în baza căruia s-a pornit executarea este inopozabil contestatoarei.
A mai solicitat suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă și irevocabilă a contestației precum și lămurirea întinderii titlului executoriu și inopozabilitatea acestuia deoarece nu poate fi pus în executare.
În motivarea acțiunii, contestatoarea a arătat că la data de 14.09.2011 a primit somația nr.194/2011 la care se afla anexat titlul executoriu nr.747/04.07.2011 din care rezultă ca se lămurește dispozitivul sentinței nr.361/04.06.2010 o obligă să plătească intimatei suma de 51.756 lei .
Astfel consideră că atât executorul judecătoresc cât și creditoarea sunt în eroare în ceea ce privește hotărârea ce se execută în sensul că în opinia sa nu aceasta sentință este titlul executoriu ce urma a fi executat și eventual lămurit de instanța de fond, în speță Judecătoria Slatina.
Mai mult, însăși instanța este într-o eroare întrucât deși constată că se impune lămurirea dispozitivului sentinței menționate, nu știe că sentința nr.361/04.06.2010 a fost deja modificată pe calea acțiunii în anulare prin sentința nr.778/02.12.2010 a aceleiași instanțe stată în dosarul nr._ ocazie cu care voit sau nu a fost admisă cererea în anulare formulată de către debitorul CL.Ț.(cu aceasta ocazie pronunțând o plus petita) să achite penalități de întârziere în cuantum de 0,5 % pe zi de întârziere pentru perioada 10.04.2009 – 10.04.2010,în cuantum de 51.765 lei .
In această situație admiterea unei noi acțiuni în anulare la mai mult de un an de la data când intimata ar fi trebuit să exercite acțiunea în anulare apare ca fiind lucru judecat întrucât cu această ocazie a fost tranșată deja problema penalităților de întârziere, iar instanța nu face decât să emită un titlu prin care răstălmăcește o altă hotărâre judecătorească care față de intimată este definitivă și irevocabilă odată ca urmare a faptului ca nu a formulat acțiune în anulare împotriva ei, iar pe de altă parte aceasta sentință a fost deja modificată prin sentința nr. 778.
Astfel solicită instanței să constate că titlul în baza căruia ar fi trebuit să se pornească executarea este sentința civilă nr.778/02.12.2010 și nu sentința civilă nr.747/04.07.2011. Mai mult în opinia ei aceasta din urma sentința ar trebui să fie o încheiere și nu o sentință.
Cererea nu a fost întemeiată in drept.
In scop probator a depus la dosarul cauzei în copie înscrisuri –dovada de comunicare, somație nr.194/2011, sentința nr.747 /04.07.2011 a Judecătoriei Slatina, proces – verbal privind cheltuielile de executare încheiat la 13.09.2011 în dosarul de executare nr.194/E/2011, sentința nr.778/02.12.2010 a Judecătoriei Slatina.
S-a dispus de către instanță emiterea unei adrese către B. N. I. pentru a ne comunica copie de pe dosarul de executare nr.194/E/2011 ,acesta fiind depus la 31.10.2011.
Intimata . a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca fiind netemeinică și nelegală .
In fapt, arată că a încheiat cu debitoarea . privind livrarea unei cantități de 500 Kg de cloramină B în valoare de 51.765 lei .Deși a livrat marfa, debitoarea nu a achitat de bună voie c/val cloraminei potrivit obligațiile contractuale, fiind nevoit să acționeze în judecată .
Prin sentința civilă nr.361/04.06.2010 a Judecătoriei Slatina a fost admisă în parte cererea sa de emitere a somației de plată și obligată debitoarea la plata cheltuielilor de judecată. In timpul procesului aceasta a început să achite parțial obligația cu Ordinele de plată 73 și 86/2010 în cuantum de 14.000 lei rămânând o diferență de 37.765 lei .
Potrivit contractului încheiat între părți debitoarea urmează să achite penalități în cuantum de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere. Cum la data încheierii contractului era în vigoare Lg. nr.469/2002 care limitează cuantumul penalităților la cuantumul debitului a fost admisă cererea în sensul obligării debitoarei la plata sumei de 51.765 lei reprezentând penalități .
Prin sentința civilă nr.361/04.06.2010 instanța a omis să menționeze și în dispozitivul hotărârii obligarea debitoarei și la plata penalităților, menționând numai în considerente că a admis în parte cererea de emitere a somației. A solicitat instanței să lămurească dispozitivul sentinței în sensul de a preciza ce a înțeles instanța prin sintagma ,, admite în parte ,, cu alte cuvinte să se precizeze cât anume a admis instanța din cererea sa, în sensul de a figura în dispozitivul sentinței și expresia,, obligă debitoarea la plata sumei de 51.765 lei reprezentând penalități ,, .
Prin sentința civilă nr.400/25.03.2011 instanța interpretând greșit cererea sa ca fiind ,, completare dispozitiv ,, a admis excepția tardivității cererii și a respins cererea, iar împotriva acestei sentințe a formulat acțiune în anulare iar prin sentința civilă nr.747/04.07.2011 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ instanța a dispus lămurirea dispozitivului sentinței nr.361/04.06.2010 în sensul obligării debitoarei . plata penalităților în cuantum de 51.765 lei aferente debitului de 51.765 lei calculate pentru perioada 10.04.2009 – 10.04.2010 .
Deoarece prima instanța a calificat cererea sa ca fiind completare dispozitiv și a soluționat-o în temeiul art.281/2 c.pciv. atunci aceasta a pronunțat în mod corect o hotărâre și nu o încheiere, iar în urma acțiunii în anulare formulată de el împotriva acestei hotărâri instanța nu se putea pronunța printr-o încheiere decât tot printr-o hotărâre.
In drept a invocat art.115 c.p.civ.si art,274 c.p.civ.
S-a depus de către contestatoare precizare de acțiune prin care a arătat că temeiul juridic al cererii este 400 alin 2 C.pr.civ.
Au fost anexate înscrisuri în copie – sentința civilă nr.361/04.06.2010 a Judecătoriei Slatina, sentința nr.778/02.12.2010 a Judecătoriei Slatina.
Prin încheierea de ședință din data de 20.01.2012 instanța s-a respins capătul de cerere privind suspendarea executării silite deoarece nu s-a achitat cauțiunea și având în vedere art.403 alin.1 C.p.civ. precum și disjungerea capătului de cerere privind lămurirea întinderii titlului executoriu, urmând a se forma un nou dosar pe rolul instanței cu termen la 17.02.2011, iar în cauza de față urmează a se suspenda judecata în baza art.244 al 1 pct 1 C.pr.civ până la soluționarea irevocabilă a dosarului nou ce urmează a se forma deoarece modul de soluționare al dosarului de față depinde de soluția ce se va da în acel dosar.
S-a formulat cerere de repunere pe rol de către intimat la data de 17.01.2013, la care a fost anexată în copie sentința nr.7652/19.09.2012 a Judecătoriei Slatina cu mențiunea rămânerii definitive și irevocabile prin nerecurare, sentința pronunțată în dosarul disjuns.
S-a fixat termen la 22.02.2013 când instanța a admis cererea de repunere pe rol a cauzei .
La același termen s-a admis proba cu înscrisuri solicitată de contestatoare în acțiune.
Prin sentința civilă nr.2874/22.02.2013 a fost admisă contestația la executare precizată formulată de contestatoarea U. A. Teritorială Ț. în contradictoriu cu intimata .>
Au fost anulate actele de executare emise în dosarul 194/2011 al B. N. I..
A fost respinsă cererea pentru cheltuieli de judecată formulată de intimată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că în dosarul 194/E/2011 al B. N. I. s-a pus in executare titlul executoriu reprezentat de sentința nr.747 /04.07.2011 a Judecătoriei Slatina irevocabilă și investită cu formulă executorie.
Cererea de executare a fost formulată de intimata ., iar prin încheierea nr.4878/06.09.2011 a Judecătoriei C. pronuntata în dosarul_/215/2011 s-a încuviințat executarea silită a acesteia.
In dosarul respectiv s-au emis o somație și un proces-verbal privind cheltuielile de executare la 13.09.2011 ,comunicate contestatoarei la 14.09.2011.
Din sentința civilă nr.747 /04.07.2011 a Judecătoriei Slatina a rezultat ca s-a admis cererea in anulare formulata de intimata . in contradictoriu cu contestatoarea U. A. Teritorială Ț., s-a modificat sentința nr.400/25.03.2011 pronuntata de Judecătoria Slatina în dosarul_ in sensul ca s-a respins ca neîntemeiată excepția tardivității invocată de contestatoare, s-a admis în parte cererea intimatei și s-a dispus lămurirea dispozitivului sentinței civile nr.361/04.06.2010 în sensul că s-a dispus obligarea contestatoarei la plata către intimată a sumei de 51.765 lei reprezentând penalități aferente debitului de 51.765 lei calculate pentru perioada 10.04._10.
Inițial, prin dispozitivul sentinței civile nr.361/04.06.2010 a Judecătoriei Slatina, s-a admis in parte cererea de emitere a somației de plată formulată de creditoarea . în contradictoriu cu debitoarea . și a fost obligată debitoarea la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2039,3 lei.
Împotriva acestei sentințe s-a exercitat însă și o acțiune în anulare de către o altă persoană juridică de drept public decât debitoarea –contestatoare și anume de debitoarea Consiliul Local Tuglui, acțiune care a fost admisă prin sentința nr.778/02.12.2010 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul_ și s-a modificat sentința nr.361/04.06.2010 in sensul ca s-a admis in parte cererea creditoarei . si a fost somata debitoarea să plătească in 30 de zile de la comunicare penalități de întârziere pentru neplata de 0,5 % pe zi de întârziere calculate la debitul principal de 51.765 lei pentru perioada 10.04._10- sentința fiind irevocabilă.
Prin urmare există două hotărâri judecătorești prin care s-a dispus obligarea debitoarei la plata către creditoare a penalităților de întârziere pe aceeași perioada 10.04._10 și pentru același debit de 51.765 lei și anume: sentința civilă nr.747 /04.07.2011 și sentința nr.778/02.12.2010 ale Judecătoriei Slatina.
De asemenea prin ambele aceste sentințe s-a modificat dispozitivul aceleiași sentințe inițiale nr.361/04.06.2010 .
Pe de alta parte,aceasta sentința nr.361/04.06.2010 avea ca părți creditoarea . si debitoarea ., și deși în cele două hotărâri modificatoare ar fi trebuit să existe tot aceleași părți, în cea în care s-a judecat acțiunea în anulare (calea de atac specifică): sentința nr. 778/02.12.2010 ,debitoare a fost Consiliul Local Tuglui.
Prin urmare punerea în executare, în mod singular, în cadrul dosarului 194/E/2011 al B. N. I., a sentinței nr.747 /04.07.2011, fără a se clarifica situația debitului exact,real, la care este obligată de fapt contestatoarea-debitoare sau dacă ea este cea obligată sau Consiliul Local al . de a se pune în executare apoi în mod separat și cealaltă hotărâre judecătoreasca sentința nr.778/02.12.2010, conduce la concluzia ca motivele de nelegalitate a executării invocate de contestatoare în acțiune sunt întemeiate.
In ceea ce privește faptul că prin sentința nr.7652/19.09.2012 a Judecătoriei Slatina,definitivă și irevocabilă, pronuntata în dosarul disjuns, s-a respins contestația la titlul reprezentat de sentința nr.747 /04.07.2011 deoarece s-a apreciat ca dispozitivul acesteia este suficient de clar, nu prezintă relevanță în cauză deoarece nu se schimbă situația neclară a debitului contestatoarei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata ., criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivarea cererii de recurs se arată că instanța de fond s-a aflat . apreciind în mod greșitca in cauza nu s-ar fi clarificat situația debitului exact, real la care a fost obligată contestatoarea, apreciindu-se gresit ca există riscul pentru debitoare de a fi executată de două ori deoarece nu s-a lămurit dacă debitor este . Local așa cum apare în sentința nr.778/01.12.2010. Recurenta a sustinut ca in speta confuzia a făcut-o însăși debitoarea, care s-a adresat instanței odată cu calitatea de comună și altă dată ca și consiliu local reprezentat prin primar.
S-a sustinut ca prin sentința 778/2011 invocata de instanta de fond nu s-a modificat debitul principal pe care de altfel contestatoarea l-a recunoscut și achitat.
Recurenta susține că, în cauza de față, titlul executoriu este însă sentința civilă nt.747/04.07.2011 pronunțată de Judecătoria Slatina, sentință prin care s-a lămurit dispozitivul sentinței nr.361/04.06.2010, care a admis în parte acțiunea, în sensul că a dispus obligarea debitoarei unitatea administrativă a comunei Ț. prin primar la plata către creditoare a sumei de 51.765 lei reprezentând penalități aferente debitului de 51.765 lei, calculate pentru perioada 10.04.2009 – 10.04.2010.
Examinand sentinta civila atacata, prin prisma motivelor de recurs si a dispoz. art. 304 indice 1 C.pr.civ., tribunalul constata ca recursul este nefondat.
Astfel, se constata ca instanta de fond a interpretat in mod corect actele depuse la dosar si a aplicat in mod corespunzator dispozitiile legale privitoare la executarea silita, instanta de fond retinand in mod justificat ca se impune anularea actelor de executare silita intocmite in dosarul nr. 194/E/2011 al B. N. I., in vederea executarii silite a sentintei nr. 747/04.07.2011 a judecatoriei Slatine, atata timp cat aceasta hotarare judecatoreasca nu poate constitui un titlu executoriu de sine statator care sa stea la baza unei executari silite, nefiind vorba de o hotarare care sa constate creanta invocata de creditoarea intimata, ci fiind o hotarare care a lamurit doar intelesul si intinderea sentintei nr.361/04.06.2010 a Judecatoriei Slatina.
Tribunalul are in vedere ca din actele depuse la dosar, in fata instantei de fond si in recurs, rezulta fara dubiu ca in speta creanta invocata de creditoarea intimata . - contestatoare U. administrativă a comunei Ț., creanta constand in penalitatile de intarziere in cuantum de 51.765 lei pentru perioada 10.04.2009 – 10.04.2010, a fost stabilita prin sentinta nr. 361/04.06.2010 a Judecatoriei Slatina, asa cum a fost modificata prin sentinta nr. 778/02.12.2010 si ulterior lamurita prin sentinta 747/04.07.2011 ale aceleiasi instante, astfel incat titlul executoriu in baza caruia poate fi pornita executarea silita pentru penalitatile in cuantum de 51.765 lei il constituie sentinta nr. 361/04.06.2010 a Judecatoriei Slatina - asa cum a fost modificata prin sentinta nr. 778/02.12.2010 si ulterior lamurita prin sentinta 747/04.07.2011 -, din acest punct de vedere aceasta ultima hotarare judecatoreasa neputand sta in mod singular la baza unei executari silite, asa cum corect a apreciat si instanta de fond.
Potrivit art. 372 C.pr.civ., executarea silita se va efectua numai in temeiul unei hotarari judecatoresti ori al unui inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Titlul executoriu este deci inscrisul care, alcatuit in conformitate cu prevederile legii de catre organul competent, permite punerea in executare silita a creantei pe care o constata, executarea silita nefiind posibila decat in raport cu obiectul pe care titlul executoriu l-a determinat.
Dealtfel, in cadrul motivelor de recurs, recurentii reclamanti nu au inteles sa formuleze vreun motiv concret de nelegalitate sau netemeinicie, raportat la argumentele de fapt si de drept retinute de instanta de fond si inscrisurile avute in vedere de prima instanta in analizarea motivelor actiunii cu care a fost investita, recurenta relevand doar continutul sentintelor mentionate mai sus si necesitatea lamuririi intelesului si intinderii sentintei nr.361/04.06.2010 a Judecatoriei Slatina, ori esentiala in cauza era imprejurarea daca hotararea judecatoreasca ce a sta la baza actelor de executare din dosarul nr. 194/E/2011 al B. N. I. avea caracter de titlu executoriu, in sensul de a constata o creanta in favoarea creditoarei, intrucat numai o asemenea hotarare putea sa constituie titlu executoriu in baza caruia sa se porneasca executarea silita.
In plus, se constata ca recurenta a invocat caracterul de titlu executoriu al sentintei de lamurire nr. 747/2011, fara a aduce vreun argument juridic in sprijinul caracterului de titlu executoriu, recurenta recunoscand dealtfel ca aceasta hotarare nu face decat sa lamureasca intinderea si intelesul sentintei nr. 361/2010.
In ceea ce priveste sustinerile recurentei creditoare in sensul ca in sentinta nr. 778/2010 se face referire la Consiliul Local Tuglui ca debitor si parte in proces, desi prin sentinta nr. 361/2010 a fost admisa actiunea fata de debitoarea ., tribunalul constata ca acestea nu sunt de natura a afecta temeinicia si legalitatea hotararii pronuntate de instanta de fond in prezenta contestatie la executare, neavand legatura cu motivele de fapt si de drept ce au facut obiectul cercetarii si dezbaterii judiciare, respectiv caracterul de titlu executoriu de sine statator al sentintei nr. 747/2011 pentru creanta constand in penalitatile de intarziere in cuantum de 51.765 lei pentru perioada 10.04.2009 – 10.04.2010. Dealtfel, prin sentinta nr. 747/2011 s-a lamurit ca debitoare in cauza este U. administrativă a comunei Ț..
Pentru considerentele expuse, Tribunalul urmează ca, în temeiul art.312 C.pr.civ, să respinga ca nefondat recursul declarat de intimata ..
In baza art. 274 c.pr.civ., fata de solutia pronuntata asupra recursului – respingere ca nefondat – se va respinge ca neintemeiata cererea recurentei de acordare a cheltuielilor de judecată.
În temeiul art.274 C.pr.civ., fiind în culpă procesuală, va fi obligata recurenta la plata către intimata contestatoare a sumei de 700 lei cheltuieli de judecată în recurs.
La stabilirea cuantumului cheltuielilor de judecată ce se impun a fi acordate intimatei în temeiul culpei procesuale, Tribunalul a avut în vedere că art. 274 alineat 3 Cod de procedură civilă prevede că judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
Așa cum a statuat pe acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa (Hotărârea din 26 mai 2005, definitivă la 26 august 2005, în Cauza C. împotriva României, publicată în M. Of. nr. 367 din 27 aprilie 2006, Hotărârea din 21 iulie 2005, definitivă la 30 noiembrie 2005, în Cauza S. și alții împotriva României, publicată în M. Of. nr. 99 din 2 februarie 2006, Hotărârea din 23 februarie 2006 în Cauza S. și alții împotriva României, publicată în M. Of. nr. 600 din 30 august 2007, Hotărârea din 19 octombrie 2006 în Cauza R. împotriva României, publicată în M. Of. nr. 597 din 29 august 2007, Hotărârea din 27 iunie 2006 în Cauza P. împotriva României, publicată în M. Of. nr. 591 din 28 august 2007 etc), se poate afirma că și în dreptul intern partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli (în temeiul art. 274 C.pr.civ.) decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil. Așadar, se poate spune că în cheltuielile de judecată se cuprind acele sume de bani care în mod real, necesar și rezonabil au fost plătite de partea care a câștigat procesul în timpul și în legătură litigiul.
Prin urmare, instanței îi revine îndatorirea de a acorda doar cheltuielile efectiv alocate pentru susținerea acelui proces, având în vedere aceste cheltuieli au caracter de despăgubire pentru partea îndreptățită a le primi, nefiind posibil să se transforme într-un izvor de îmbogățire fără justă cauză pentru parte, chiar prin mijlocirea instanței.
În cauză se constată că față de activitatea depusa de avocatul contestatoarei in recurs – prezenta la un singur termen de judecata si aspectul ca nu s-a formulat intampinare in faza recursului, în baza criteriilor sus enunțate, urmeaza a diminua onorariul atestat prin chitanta nr. 6/2013 la suma de 700 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Resping,e ca nefondat, recursul declarat de intimata . în contradictoriu cu contestatoarea U. A. TERITORIALĂ Ț., împotriva sentinței civile nr. 2874 din 22 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Admite în parte cererea intimatei privind cheltuielile de judecată.
Obligă recurenta la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimatei ( onorariu avocat redus).
Respinge cererea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Septembrie 2013.
Președinte, M. E. N. | Judecător, R. L. Z. | Judecător, G. C. F. |
Grefier, C. C. S. |
Red.jud.M.E.N.
Tehn.S.V./2 ex.
20.10.2013
Jud.fond-C.M.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1349/2013. Tribunalul DOLJ | Întoarcere executare. Decizia nr. 646/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
