Contestaţie la executare. Sentința nr. 4/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 18-01-2013 în dosarul nr. 21208/63/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4/2013
Ședința publică de la 18 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. L. M.
Grefier C. C. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul N. H. DANși pe pârâții ., S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C., DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE D., T. MITIȚĂ D., R. V., S. M., A.V.A.S BUCUREȘTI, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pârâții S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C., DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE D., rep. de cons. jr. F. C. lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-au depus note de ședință de către reclamant, după care;
Instanța pune în discuție excepția de necompetență materială, în raport de dispozițiile art. 159 alin. 4 C.p.civ. și față de obiectul acțiunii – contestație la executare .
Cons. jr. F. C., pentru pârâți învederează instanței că tribunalul nu este competent în soluționarea cauzei, este o contestație la executare, Judecătoria C. este competentă, ca și instanță de drept comun, solicită admiterea excepției.
Instanța reține cauza în pronunțare pe excepția de necompetență materială.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față;
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 29.05.2012 sub nr._/215/2012 contestatorul N. H. D., a chemat în judecată pe intimații S.C. M. S. S.A. C., S. R. – prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, Administrația Finanțelor Publice C., Direcția G. a Finanțelor Publice D., T. Mitiță D., R. V., S. M. și A.V.A.S. București, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a procesului verbal de sechestru nr._/14.10.2008. cu privire ia sechestrul, imobilului moară din .; procesului verbal de adjudecare pentru bunuri imobile sau pentru ansamblul de bunuri nr. 7518/ 28.08.2009; procesului verbal de licitație pentru bunuri imobile sau pentru ansamblul de bunuri nr._/24.08.2009; facturii fiscale de executare silita, ., nr._/28.08.2009 si să se dispună radierea bunului moară din registrul de Transcripțiuni și inscripțiuni; să se constate nulitatea tuturor actelor din dosarul de executare nr. 365/18.08.2006, in care . avut calitatea de creditoare iar DGFP-AFP D. de debitoare.
În motivarea acțiunii, contestatorul a arătat că, în fapt, este moștenitor al autorului și tatălui său N. H., care a fost proprietarul morii din ..
Prin sentința civilă nr._/10.10.2012 a Judecătoriei C. s-a admis excepția de necompetență materială invocată de contestator și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului D. – Secția Civilă.
S-a reținut că reclamantul a indicat dispozițiile Legii nr.10/2001 în cadrul motivării în drept a acțiunii sale, conform art.112 pct.4 C.pr.civ, astfel încât instanța este învestită, conform principiului disponibilității, cu o cerere întemeiată pe Legea nr.10/2001, fiind incidente dispozițiile art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001 republicată, text de lege care stabilește competența materială și teritorială absolută a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării.
Ca urmare a declinării de competență cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului D. – Secția I Civilă sub nr._ .
La data de 05.12.2012, reclamantul a depus la dosar o notă de ședință intitulată "precizare de acțiune", prin care reiterează susținerile din acțiunea introductivă.
La termenul de astăzi, instanța a procedat la verificarea competenței sale din oficiu, conform dispozițiilor art.159 1 alin.4 C.proc.civ.
Se constată că pricina supusă soluționării nu este de competența tribunalului în primă instanță, ci a judecătoriei, căreia îi revine plenitudinea de jurisdicție în materia cauzelor civile, conform art.1 pct.1 C.pr.civ.
Tribunalul are în vedere obiectul capetelor de cerere formulate în cadrul acțiunii reclamantului, care vizează nulitatea unui proces-verbal de sechestru, a unui proces-verbal de adjudecare, a unui proces-verbal de licitație și a actelor de executare silită întocmite de Administrația Finanțelor Publice C. în baza prevederilor OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Așa fiind, indiferent de modul în care s-ar califica prezenta acțiune, drept o contestație la executare în integralitatea sa ori drept o contestație la executare însoțită de niște capete de cerere privind constatarea nulității unor acte juridice, competența materială aparține judecătoriei, și nu tribunalului, întrucât nu este vorba de un litigiu izvorât din aplicarea propriu-zisă a prevederilor Legii nr.10/2001.
Reclamantul este un terț față de actele efectuate în cadrul executării respective iar faptul că el a invocat drepturi ce își au izvorul în dispozițiile Legii nr.10/2001 nu antrenează aplicarea 26 alin.3 din acest act normativ, instanța fiind datoare să analizeze doar (în măsura în care se realizează o judecată pe fond) legalitatea actelor respective prin raportare la drepturile invocate de reclamant.
Competența specială și derogatorie a tribunalului conferită de art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001 republicată vizează doar contestațiile formulate împotriva dispozițiilor sau deciziilor emise în cadrul procedurii administrative de soluționare a notificării, nu și litigiile de drept comun ce s-ar putea ivi între titularii acestor notificări și alte subiecte de drept, în cadrul altor proceduri reglementate de acte normative speciale, așa cum este procedura execuțională de față.
În consecință, se reține incidența art.159 alin.1 pct.2 C.proc.civ, procesul fiind de competența unei instanțe de alt grad, Tribunalul urmând a face aplicarea art.158 alin.3 C.proc.civ. și a-și declina competența către Judecătorie.
Se va constata și incidența art.20 pct.2 c.proc.civ, existând un conflict negativ de competență între Judecătorie și Tribunal, iar în baza art.21 și 22 alin.2 C.proc.civ se va dispune înaintarea dosarului la Curtea de Apel C., spre competentă soluționare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Declină competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamantul N. H.D., împotriva pârâților ., S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C., DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE D., T. MITIȚĂ D., R. V., S. M., A.V.A.S BUCUREȘTI, în favoarea Judecătoriei C., jud. D..
Constată conflict negativ de competență și dispune înaintarea dosarului la Curtea de Apel C., spre competentă soluționare.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Ianuarie 2013.
Președinte, S. L. M. | ||
Grefier, C. C. S. |
Tehn.S.V./2 ex.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 10/2013. Tribunalul DOLJ | Contestaţie la executare. Hotărâre din 02-12-2013, Tribunalul... → |
|---|
