Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 4686/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4686/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 18-06-2013 în dosarul nr. 33833/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1157/2013
Ședința publică de la 18 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. O.
Judecător J. S.
Judecător M. R. H.
Grefier L. E. C.
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamantul D. D. L. împotriva sentinței civile nr. 4686 din 22.03.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă D. I., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul reclamant asistat de av. M. M., lipsă fiind intimata pârâtă.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Av. M. M., pentru recurentul reclamant, depune o precizare cu privire la valoarea tuturor bunurilor a căror restituire o solicită, care este în sumă de 1220 lei și, față de această precizare depune, în completare, două chitanțe de plată a taxei judiciare de timbru, fiecare în cuantum de 60 lei, atât pentru fond, cât și pentru recurs.
Mai depune o adeverință din data de 17.06.2013 eliberată de UM_ și, solicită încuviințarea probei cu acest înscris.
Instanța, în temeiul art. 305 c.p.civ., încuviințează, pentru recurentul reclamant, proba cu înscrisul depus în ședința publică de la acest termen.
Av. M. M., pentru recurentul reclamant, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și constatând dosarul în stare de judecată se acordă cuvântul asupra recursului.
Av. M. M., pentru recurentul reclamant, având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței civile atacate în sensul admiterii ordonanței președințiale și obligarea pârâtei să restituie reclamantului toate bunurile solicitate, întrucât reclamantul a continuat să conviețuiască împreună cu pârâta până la sfârșitul anului 2011, deși divorțul s-a pronunțat în anul 2008, astfel că reclamantul nu a dat dovadă de pasivitate. Cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariile de avocat și taxele de timbru achitate pentru fond și recurs.
Depune concluzii scrise.
La interpelarea instanței, recurentul reclamant, personal, arată că a părăsit domiciliu comun încă din noiembrie 2011 și de atunci bunurile, care se solicită a fi restituire, au rămas la intimată.
INSTANȚA
Prin sent.civ. nr. 4686/22.03.2013, Judecatoria C. a respins cererea având ca obiect ordonanță președințială formulată de D. D. L. în contradictoriu cu pârâta D. I..
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecatoriei C. la data de 17.12.2012 sub nr._ reclamantul D. D. L. a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta D. I. ca pe cale de ordonanță președințială să fie obligată pârâta la restituirea bunurilor proprii, de strictă necesitate, care au rămas la domiciliul pârâtei, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că la data de 28.05.1994 s-a căsătorit cu pârâta iar prin sentința civilă 220/10.01.2008 s-a dispus desfacerea căsătoriei. Prin sentința civilă 2507/2008 a Judecătoriei C. a încheiat o tranzacție cu pârâta în urma căreia imobilul apartament cu două camere a fost dobândit de către aceasta, iar reclamantul a primit autoturismul cu număr de înmatriculare_ . Reclamantul a mai arătat că i s-a interzis accesul în domiciliul conjugal iar o parte din bunuri au rămas la domiciliul pârâtei.
Reclamantul a mai arătat că următoarele bunuri au rămas la domiciliul pârâtei: 2 uniforme militare, 1 trening de culoare neagra, lenjerie intimă, 2 perechi pantofi, un costum stofă neagră, un scaun directorial din piele, masina de cusut Casnica, telefon mobil Samsung S 3500, o trusă de curățat autoturismul, caiete personale.
În drept au fost invocate prevederile art.581 C., art.340 alin.a și c, 342, 343 alin.2 din Noul Cod Civil.
În dovedire, reclamantul a depus în copie la dosar: extras de pe Portalul Instanțelor cu privire la dosarul_/215/2012, facturi, declarație, adeverință, fișa privind asigurarea cu echipament, declarație.
La data de 07.01.2013 pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În apărare, pârâta a arătat că deși procesul de divorțul și cel de partaj dintre părți s-au finalizat în anul 2008, reclamantul a continuat să locuiască în apartamentul din . la data de 28.08.2011, când s-a mutat cu concubina. Bunurile mobile au fost ridicate de reclamant din apartamentul comun la data de 28.08.2011. De asemenea a mai arătat că cererea reclamantului este inadmisibilă întrucât restituirea unor bunuri mobile se poate solicita doar pe calea dreptului comun.
La data de 08.01.2013 reclamantul a depus la dosarul cauzei o cerere de completare a celei formulate inițial prin care a solicitat si restituirea următoarelor bunuri: 1 pătură albastră din lână, 1 lenjerie pat culoare albă, 1 sapcă kaki, 1 aspirator marca Elite, 2 casate video, 1 album foto cu fotografii personale.
La data de 01.03.2013 reclamantul a depus la dosarul cauzei un înscris intitulat note de ședință prin care a solicitat respingerea întâmpinării ca neîntemeiată. A mai arătat că solicită pe lângă restituirea bunurilor proprii și daune morale în valoare de 7.000 lei întrucât nu s-a putut folosi de bunurile necesare exercitării profesiei.
Instanța a administrat în cauză proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtei și proba testimonială fiind audiați martorii G. L. F., Voichiță U. T..
Analizând cererea de ordonanță președințială dedusă judecății, în raport de probele administrate în cauză și de dispozițiile art. 581 C.p.civ., instanța de fond a constatat următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 581 C.p.civ., pe cale de ordonanță președințială vor putea fi dispuse măsuri vremelnice, în cazuri urgente, pentru păstrarea unui drept ce s-ar putea păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și ce nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar putea ivi cu prilejul unei executări.
Aceste prevederi legale stabilesc trei condiții esențiale de admisibilitate ale cererii de ordonanță președințială, și anume, urgența, caracterul vremelnic al masurii ce se solicita a se lua pe aceasta cale și neprejudecarea fondului prin măsura solicitată.
Principial este admisibila cererea de ordonanta presedintiala pentru a se obtine restituirea bunurilor personale sau destinate exercitării profesiei, ale unuia dintre soti, detinute de celalalt sot, bineînteles daca sunt indeplinite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale. Restituirea altor bunuri care nu au acest caracter, precum obiecte electrocasnice, de mobilier, daune morale, nu poate fi solicitata pe calea exceptionala a ordonantei presedintiale, deoarece masura nu are caracter vremelnic si nu justifica urgenta.
In cazul acestei proceduri speciale, instanța nu poate cerceta fondul dreptului disputat între părți, fiind învestită să cerceteze doar aparența acestui drept.
Justificarea aparentei dreptului reprezinta o conditie esentiala pentru ca orice masura provizorie dispusa pe cale de ordonanata presedintiala sa fie conforma cu dispozitiile legale.
De asemenea, urgența trebuie să rezulte din fapte concrete, specifice fiecărui caz in parte, ea indică situațiile în care este necesară intervenția justiției pentru prevenirea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara ulterior.
În acest sens instanța a reținut că, deși reclamantul a plecat din imobilul atribuit pârâtei în urma procesului având ca obiect partaj bunuri comune, la data de 28.08.2011, cererea având ca obiect ordonanță președințială a fost formulată la data de 17.12.2012, astfel că deși în speță este vorba despre bunuri destinate exercitării profesiei sau uzului personal, reclamantul nu a dovedit urgența restituirii acestor bunuri întrucât o perioada de peste un an a rămas în pasivitate, ceea ce denotă că aceste bunuri nu-i sunt strict necesare.
Pentru aceste considerente, instanța a respins cererea formulată de reclamant, având ca obiect ordonanță președințială.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul, criticand solutia pentru nelegalitate si netemeinicie.
Din dezvoltarea motivelor de recurs a reiesit ca recurentul a inteles sa critice faptul ca instanta a apreciat ca nu este dovedita conditia urgentei, aspectele mentionate vizand exclusiv solutia instantei in ceea ce priveste restituirea bunurilor personale (fara a fi criticata solutia asupra capatului referitor la acordarea daunelor morale).
Recurentul a aratata ca a solicitat instantei, pe calea ordonantei presedintiale, restituirea bunurilor personale strict necesare desfasurarii profesiei sale (cadru militar), celelalte bunuri solicitate pe aceeasi cale – scaun directorial, masina de cusut, telefon mobil, aspirator, trening, sapca, lenjerie intima si de pat, trusa de curat auto – fiind de stricat necesitate.
Cererea de recurs a fost intemeiata pe dispozitiile art. 299 C..
Recursul declarat este nefondat .
Din cuprinsul art.581 alin.1 Cod procedura civila rezulta ca una din conditiile imperative admiterii unei actiuni pe calea ordonantei presedintiale îl constituie urgenta luarii unor masuri pentru pastrarea unui drept sau pentru prevenirea producerii unei pagube iminente si care altfel nu ar mai putea fi reparata .
În cauza, potrivit probelor administrate, dar si sustinerilor recurentului, prezent in instanta, rezulta ca între reclamant si pârâta a intervenit încetarea raporturilor de casatorie prin divort în anul 2008, convietuirea efectiva a partilor incetand in luna noiembrie 2011, cand reclamantul a parasit domiciliul comun.
Faptul ca dupa 13 luni de la intervenirea acestui incident aceasta solicita anumitor bunuri, referitor la care sustine ca sunt bunuri peronale, denota ca în cauza nu este îndeplinita conditia urgentei luarii acestei masuri, motiv pentru care în mod corect instanta de fond a respins cererea reclamantului, ceea ce face ca si recursul sa apara ca nefondat .
Totodata, Tribunalul retine ca în materie de bunuri mobile se poate solicita pe această cale numai restituirea celor de uz personal, de strictă necesitate, restituirea altor bunuri care nu au acest caracter nu poate fi solicitată decât pe calea acțiunii de drept comun.
In speta, recurentul a solicitat o . bunuri care nu sunt de stricta necesitate: scaun directorial, masina de cusut, telefon mobil, aspirator, trening, sapca, lenjerie intima si de pat, trusa de curatat auto, telefon mobil, caiete personale, patura de lana, costum stofa neagra, 2 perechi pantofi, 2 casete video si 1 album fotografii personale, astfel ca aceste bunuri nu pot face obiectul restituirii pe calea aleasa de reclamantul-recurent.
In plus, acesta nu a facut dovada faptului ca lipsa echipamentelor militare ramase in domiciliul comun i-ar fi impiedicat in vreun fel desfasurarea activitatii curente, nefiind astfel facuta dovada urgentei – conditie de admisibilitate a cererii formulata pe calea ordonantei presedintiale.
F. de toate aceste considerente, recursul urmeaza a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
Respinge recursul formulat de reclamantul D. D. L. împotriva sentinței civile nr. 4686 din 22.03.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă D. I., având ca obiect ordonanță președințială, ca nefondat.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica azi, 18.06.2013.
P., Judecator, Judecator,
D. O. J. S. M. R. H.
LC 19.06.2013
Red. RH 19.06.2013
Jud. fond E. Stanga
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 1703/2013. Tribunalul DOLJ | Fond funciar. Decizia nr. 1654/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
