Partaj judiciar. Decizia nr. 1422/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1422/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 11-09-2013 în dosarul nr. 4093/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1422/2013
Ședința publică de la 11 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. E. N.
Judecător R. L. Z.
Judecător G. C. F.
Grefier C. C. S.
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții P. V. M., P. V. C. în contradictoriu cu pârâții P. I. M., A. A. G., S. R. M., B. M., împotriva sentinței civile nr._ din 06 septembrie 2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant P. V. M. lipsind celelalte părți
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a admis cererea de ajutor public judiciar, după care;
Recurentul reclamant P. V. M. depune la dosar procesul - verbal incheiat la 07.05.2012 de Comisia Local Cosoveni si solicită emiterea unei adrese către Primăria . prezenta anexa cu moștenitorii după defunctul P. V..
Instanța, după deliberare, respinge cererea de probatoriu privind emiterea unei adrese către Primăria . nu este utila cauzei fata de motivele de recurs și considerentele sentinței atacate, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar și procesul verbal depus la termenul de astăzi.
La interpelarea instanței, recurentul reclamant învederează că nu a atacat propunerea de despăgubiri de care se face vorbire în procesul - verbal incheiat la 07.05.2012 de Comisia Local Cosoveni.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, probe de administrat, instanța a acordat cuvântul pe recurs.
Recurentul reclamant P. V. M. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței civile în sensul de a se constata că cei 3000 mp din cei 5000 lei le aparțin, cu cheltuieli de judecată, depune concluzii scrise.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 23.02.2012, reclamanții P. M. și P. C-ța în contradictoriu cu pârâții P. M., A. A. G., S. R. M., B. M., au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună partajarea terenului intravilan în suprafață de 5000 mp la care sunt îndreptățite părțile și cu privire la care au fost obligate intimatele Comisia Locală de fond funciar a comunei Coșoveni și Comisia Județeană dol de fond funciar să le atribuie părților pe raza comunei Coșoveni, ..c.nr._/17.11.2010 a Judecătoriei C., dată în dosarul nr._/215/2010.
În dovedire, reclamanții au depus la dosarul cauzei, în copii xerox, s.c.nr._/17.12.2010 a Judecătoriei C. dată în dosarul nr._/215/2010, dec.nr. 2400/08.12.2011 a Tribunalului D. dată în același dosar, iar la solicitarea expresă a reclamantului, P. M., nemijlocit în fața instanței, care a refuzat categoric proba testimonială cu martori și proba cu expertiză tehnică specialitatea topografie, s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Prin sentința civilă nr._/06.09.2012 a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții P. V. M., P. V. C., în contradictoriu cu pârâții P. I. M., A. A. G., S. R. M. și B. M..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că prin s.c. nr._/17.12.2010 a Judecătoriei C. pronunțată în dosarul nr._/215/2010 s-a admis plângerea formulată de reclamantul P. V. M. și au fost obligate pârâtele Comisia Locală de fond funciar a comunei Coșoveni și Comisia Județeană D. de fond funciar să atribuie reclamantului și celorlalți moștenitori titulari ai TDP retractat cu nr. 1672-_ din 16.10.1995 o suprafață de teren de 5000 mp, categoria intravilan sau extravilan, sau să le acorde despăgubiri bănești conform procedurilor legale pentru a le compensa în mod echivalent pentru suprafața de 5000 mp pentru care li s-a constituit dreptul de proprietate, conform TDP precizat și care a fost radiată ca urmare a anulării parțiale a titlului dispusă prin s.c. nr. 4610 din 22.03.2001 a Judecătoriei C. în dosarul nr. 4861/2000.
Prin decizia nr. 2400/08.12.2009 a Tribunalului D., au fost respinse recursurile declarate de părți reținându-se, în considerente că, în mod corect, instanța de fond a reținut că în baza disp. art. 24 al. 2 Legea 18/1991 "foștii proprietari vor fi compensați cu o suprafață de teren echivalentă în intravilan sau în lipsă, în extravilan, iar dacă nu mai există teren se vor acorda despăgubiri" în condițiile în care prin s.c. nr. 4610/22.03.2001 s-a reținut în baza prevederilor art. 24 și art. 23 Legea 18/1991, îndreptățirea la constituirea dreptului de proprietate pentru această suprafață de teren în favoarea persoanei căreia îi fusese atribuită această suprafață de C.A.P. în vederea construirii de locuință și anexe.
Din aceste hotărâri judecătorești, a rezultat că reclamantului i s-a recunoscut dreptul sau vocația sa la atribuirea, în indiviziune, cu ceilalți moștenitori, a unei suprafețe de teren, intravilan sau extravilan, sau la despăgubiri în echivalentul unei suprafețe de teren de 5000 mp ce le-a fost radiată din TDP nr. 1672-_ din 16.10.1995 emis pe numele acestora și care a fost parțial anulat în privința acestui teren prin s.c. nr. 4610/22.03.2001 a Judecătoriei C., însă reclamanții nu au făcut dovada că acest teren le-a fost atribuit, în fapt și efectiv, de către pârâtele Comisia Locală de fond funciar a comunei Coșoveni și Comisia Județeană D., de fond funciar astfel cum au fost obligate prin s.c. nr._/17.12.2010 a Judecătoriei C. în dosarul nr._/215/2010, hotărâri care nu au atribuit părților și reclamanților în concret, în fapt, acest teren de 5000 mp, ci doar le-a recunoscut un drept și o vocație la atribuirea unei alte suprafețe de teren sau unor despăgubiri în echivalentul terenului de 5000 mp pentru care fusese constituit dreptul de proprietate al părților prin TDP nr. 1672/1995 anulat parțial și retractat așa cum am arătat mai sus.
Reclamantul P. M. a refuzat categoric să facă dovada cu înscrisuri a faptului că s-ar fi dezbătut succesiunea autorului comun P. I., solicitând pronunțarea unei hotărâri în partaj judiciar doar în baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile cu nr._/17.12.2010 a Judecătoriei C. depusă la dosar.
Pentru a se pronunța asupra unei cereri de partaj judiciar, se impune ca partea solicitantă (reclamantul), în temeiul disp. art. 1169 C.CIV., să facă dovada prin orice mijloc de probă a calității sale de comoștenitor sau coproprietar, respectiv să facă dovada stării de indiviziune a părților (reclamanți și pârâți) asupra unui bun, în cazul de speță, asupra unei suprafețe de 5000 mp pentru care să facă dovada existenței în fapt, prin amplasament și vecinătăți rezultate din măsurători la fața locului și schițe sau hărți sau planuri cadastrale, astfel cum se prevede prin disp. art. 673 ind. 1 – 673 ind 6 C.P.CIV.
Cum reclamanții, la prima zi de înfățișare, în procedura prevăzută de art. 673 ind. 3 C.P.CIV. a arătat verbal că bunul partajabil constând în terenul de 5000 mp nu există în materialitatea lui, întrucât acest imobil nu le-a fost atribuit părților până în prezent, în natură, pe raza comunei Coșoveni de către Comisiile de fond funciar rezultă că acțiunea formulată este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
Văzând și disp. art. 274 C.P.CIV., a fost respinsă, ca neîntemeiată și cererea formulată de reclamant privind acordarea cheltuielilor de judecată, întrucât acesta a căzut în pretențiile sale.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții P. V. M. si P. V. C., arătând că instanța de fond nu a ținut seama de faptul că reclamanții au solicitat împărțirea terenului de 5000 mp din decizia nr.2400/08.12.2011 a Tribunalului D. și nu s-a pronunțat cu privire la acest aspect.
Prin decizia mai sus menționată, Tribunalul a reținut că recursul declarat împotriva sentinței civile nr._/17.11.2010 reprezintă o nouă cerere, astfel ca prin prezenta cerere reclamantii au solicitat să se constate că moștenitorilor defunctului P. I.V. decedat în 1989, respectiv B. N.M., P. V.M. și P. V.C. le revin 3000 mp din cei 5000 mp. și că bunicul lor P. N.I. i-a donat tatălui lor, P. I.V. 2000 mp, astfel că cei 3000 mp se împart între verișorii recurenților, A. A. G. și S. R. M., copii mătușii lor, A. L., decedată în 2009 și P. M-S., fiul unchiului lor, P. I.M., decedat în 2012.
Recurentii au mai sustinut ca hotararea instantei de fond este nelegala si pentru motivatia ca reclamantul nu a fost de acord cu expertiza si doi martori, recurentii apreciind ca aceste probe nu erau de natura sa ajute la solutionarea cauzei, martorii neavand cunostinta despre despagubirile acordate si expertul neputand masura despagubirile acordate reclamantilor in baza sentintei nr._/17.11.2010.spune
Recurenții solicită ca Primăria . obligată a le înainta anexa cu moștenitorii tatălui lor P. I.V..
In faza recursului, recurentul reclamant P. V. M. a depus la dosar procesul - verbal incheiat la 07.05.2012 de Comisia Local Cosoveni si a solicitat emiterea unei adrese către Primăria . prezenta anexa cu moștenitorii după defunctul P. V., iar instanța arespins cererea de probatoriu privind emiterea unei adrese către Primăria . nu este utila cauzei fata de motivele de recurs și considerentele sentinței atacate si a incuviitnat proba cu inscrisurile depuse la dosar.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 ind.1 C.pr.civ., Tribunalul constată că recursul este nefondat.
Astfel, se constata in primul rand ca instanta de fond s-a pronuntat in limitele investirii si cu respectarea dispoz. art. 129 alin. ultim C.pr.civ., fiind nefondate sustinerile recurentilor reclamanti in sensul ca ar fi invesitit instanta cu o cerere in constatare si ca aceasta nu s-ar fi pronuntat motivat asupra acesteia. Sub acest aspect, tribunalul constata ca prin cererea dedusa judecatii, asa cum a fost precizata ulterior ( V. precizarea de la fila 23), reclamantii au inteles sa solicite partajarea terenului in supraf. de 5000 mp, la care se face referire in s.c. nr._/17.12.2010 a Judecătoriei C. pronunțată în dosarul nr._/215/2010, iar nu constatarea unui drept in contradictoriu cu paratii, asa cum sustin in cadrul cererii de recurs.
In plus, se constata ca instanta de fond a interpretat in mod corect actele depuse la dosar si a aplicat in mod corespunzator dispazitiile legale privitoare la partajul bunurilor indivize, instanta de fond retinand in mod justificat ca se impune respingerea cererii formulate de reclamanti atat timp cat bunul partajabil constând în terenul de 5000 mp nu există în materialitatea lui, întrucât acest imobil nu le-a fost atribuit părților până în prezent, în natură, pe raza comunei Coșoveni de către Comisiile de fond funciar. Dealtfel, in cadrul motivelor de recurs, recurentii reclamanti nu au inteles sa formuleze vreun motiv concret de nelegalitate sau netemeinicie, raportat la argumentele de fapt si de drept retinute de instanta de fond si inscrisuile avute in vedere de prima instanta in analizarea motivelor actiunii cu care a fost investita.
In ceea ce priveste sustinerile recurentilor reclamanti legate de utilitatea probei cu martori sau expertiza ori obligarea Primăriei . înainta anexa cu moștenitorii tatălui lor P. I.V., tribunalul constata ca acestea nu sunt de natura a afecta temeinicia si legalitatea hotararii pronuntate de instanta de fond, neavand legatura cu motivele de fapt si de drept ce au facut obiectul cercetarii si dezbaterii judiciare, recurentii neaducand vreun contraargument juridic fata de motivele de fapt si de drept pentru care instanta de fond a respins actiunea de partaj, argumente care sa faca obiectul analizei instantei de control judiciar.
Pentru considerentele expuse, constatand ca nu se poate retine vreun motiv de casare sau modificare a sentintei pronuntate de instanta de fond, in raport de motivele de recurs invocate de recurenti, si nici nu este incident vreun motiv de ordine publica, Tribunalul urmează ca, în temeiul art.312 C.pr.civ, să respinga ca nefondat recursul declarat de reclamanții P. V. M. si P. V. C..
In baza art. 274 c.pr.civ., fata de solutia pronuntata asupra recursului – respingere ca nefondat – se va respinge ca neintemeiata cererea recurentului reclamant de acordare a cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții P. V. M., P. V. C. în contradictoriu cu pârâții P. I. M., A. A. G., S. R. M., B. M., împotriva sentinței civile nr._ din 06 septembrie 2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Respinge cererea recurentului reclamant de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Septembrie 2013.
Președinte, M. E. N. | Judecător, R. L. Z. | Judecător, G. C. F. |
Grefier, C. C. S. |
Red.jud.M.E.N.
Tehn.S.V./2 ex.
26.09.2013
Jud.fond-M.V.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1260/2013. Tribunalul DOLJ | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 191/2013.... → |
|---|
