Pretenţii. Sentința nr. 9402/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9402/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 28-02-2013 în dosarul nr. 9173/215/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 326/2013
Ședința publică de la 28 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. G.
Judecător L. M.
Judecător L. L. B.
Grefier G. D.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenții-pârâți D. M., D. E. împotriva sentinței civile nr. 9402/24.05.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._ în contradictoriu cu intimatul-reclamant S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul a fost înaintat cu referat pt. constatarea perimării din partea Serviciului arhivă al instanței.
Întrucât recurentul a solicitat apelarea cauzei la amânări fără discuții, instanța lasă cauza la ordine.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul, lipsind celelalte părți.
Instanța, în baza art. 252 alin. 1 și 2 C.p.c. și art. 137 alin. 1 C.p.c., pune în discuție excepția perimării cauzei.
Recurentul solicită respingerea excepției.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
La data de 24.03.2011, reclamantul S. C. Judetean de Urgentă C. a chemat în judecată pârâții D. M. si D. E., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați la plata sumei de 969,25 lei, reprezentând contravaloarea zilelor de spitalizare ocazionate de spital cu acordarea serviciilor medicale.
In motivarea acțiunii a arătat că numitul D. M. C. a fost internat la S. C. Județean de Urgentă C. în perioada 02.04.-07.04.2008, iar c/val zilelor de spitalizare a fost de 969,25 lei,ce nu a fost achitată până în prezent ,fiind astfel întrunite condițiile răspunderii civile delictuale prev de art.1000 alin.1 cod civil și art.313 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
A mai arătat că, conform art.313 din legea 95/2006”pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate si dobândesc calitatea procesuală a acestora”, iar spitalul, în calitate de furnizor de servicii medicale, are obligația de a recupera prejudiciul cauzat, reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicală acordată .
A mai arătat că pârâtul a fost victima unui agresiuni săvârșite ,iar sumele suportate de spital nu sunt asigurate din fondul național de asigurări de sănătate.
A precizat că sumele ocazionate de unitățile sanitare cu servicii medicale acordate pacienților victime ale agresiunilor - accidentelor rutiere, trebuie recuperate de furnizorii de servicii medicale, în speța de față S. C. Județean de Urgență C. și restituite către Casa de Asigurări de Sănătate D., de la persoanele care datorează debitul.
A mai precizat că având în vedere că . a fost săvârșită asupra numitului face parte din categoria infracțiunilor prevăzute de Codul penal pentru care plângerea prealabilă se exercită de către persoana vătămată, și că aceasta nu a formulat plângere prealabilă în termenul legal prevăzut de lege în vederea identificării și tragerii la răspundere a făptuitorului, reclamantul se află în imposibilitatea legală și materială de a recupera prejudiciul în conformitate cu art. 313 din Legea nr. 95/2006.
A menționat că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența raportului de cauzalitate între fapta săvârșită și prejudiciul produs și vinovăția făptuitorului .
Prin sentința civilă nr.9402/24.05.2011, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea formulata de reclamantul S. C. Județean de Urgență C. cu, în contradictoriu cu pârâții D. M. și D. E. ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a se pronunța, instanța a constatat excepția ca fiind întemeiată, pentru următoarele motive.
Conform susținerilor reclamantului, fiul pârâților, numitul D. M. C., născut la data de 08.07.1997, CNP_, a fost victima unei agresiuni, fiind internat la S. C. Judetean de Urgentă C. în perioada 02.04.-07.04.2008, unde i s-au acordat îngrijiri medicale, iar sumele ocazionate de unitățile sanitare cu serviciile medicale acordate pacienților victime ale agresiunilor trebuie recuperate.
În calitate de furnizor de servicii medicale, spitalul are dreptul legal de a se subroga în drepturile C.A.S. D., dobândind calitatea procesuală a acestora, pentru recuperarea cheltuielilor efectuate cu îngrijirile medicale, astfel cum prevede art. 313 alin.1 din Legea nr. 95/2006.
Potrivit art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, „persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată”
Conform art. 998-999 alin. 1 și alin. 2 Cod civil, „orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara”, iar „omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, ci și de acela ce a cauzat prin neglijența sau imprudența sa”.
În raport de aceste dispoziții legale, instanța constată că, în speță, răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie revine persoanei care, prin agresiune, i-a cauzat altei persoane daune sănătății, iar nu persoanei care este victima accidentului .
Cum numitul D. M. C., fiul lui D. M. și D. E. nu este persoana vinovată de producerea agresiunii, ci chiar victima acesteia, potrivit art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, părinții acestuia nu răspund delictual pentru prejudiciul produs reclamantului ce a acordat îngrijiri medicale fiului lor minor, instanța a apreciat că aceștia nu au calitate procesuală pasivă.
Reclamantul, fiind cel ce pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a pârâtului, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material. Or, în prezenta acțiune, reclamantul nu a justificat calitatea procesuală pasivă a numiților D. M. și D. E., părinții numitului D. M. C. - minor, ci chiar a precizat că acesta este victima unei agresiuni.
Împotriva acestei sentinței au declarat recurs pârâții D. M. și D. E.
Prin încheierea de ședință de la 6 octombrie 2011 instanța a dispus suspendarea judecății în temeiul dispozițiilor art. 242 alin.1 pct.2 C.pr.civ., constatând lipsa nejustificată a părților.
Cauza a rămas în nelucrare mai mult de un an și a fost repusă pe rol din oficiu pentru constatarea perimării .
Potrivit art.248 C.pr.civ., „ orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare, din vina părții, mai mult de un an „.
În speță, se constată că termenul de perimare a început să curgă la data pronunțării încheierii de suspendare a judecății, cauza rămânând în nelucrare mai mult de un an, din culpa părții.
Culpa părții s-a apreciat prin prisma faptului că în tot acest timp, nu a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei.
Pentru aceste considerente, se va constata perimat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite excepția perimării cauzei.
Constată perimată cererea de recurs formulată de recurenții-pârâți D. M., D. E. împotriva sentinței civile nr. 9402/24.05.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._ în contradictoriu cu intimatul-reclamant S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Februarie 2013.
Președinte, D. G. | Judecător, L. M. | Judecător, L. L. B. |
Grefier, G. D. |
Red.jud.L.M.
Tehn.F.M./2 ex.
Jud.fond: S.M.B.
| ← Evacuare. Decizia nr. 1262/2013. Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Decizia nr. 1199/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
