Acţiune în constatare. Hotărâre din 24-04-2015, Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 24-04-2015 în dosarul nr. 736/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 736/2015
Ședința publică de la data de 24 Aprilie 2015
Completul de judecată este constituit din:
Președinte - D. O. - judecător
Judecător V. F.
Grefier L. E. C.
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamantul P. F. împotriva sentinței civile nr. 2606/20.10.2014, pronunțată de Judecătoria Băilești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți B. C. și B. A., având ca obiect hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că apelul este declarat în termen, motivat, timbrat, precum și faptul că apelantul a depus la dosar cerere de judecare în lipsă și declarația autentică nr. 302/09.02.2015, după care:
Având în vedere că se solicită judecarea cauzei în lipsă, instanța, în temeiul art. 238 alin. 1 N.C.P.C., estimează durata necesară cercetării procesului ca fiind la un singur termen de judecată, respectiv cel de azi și, în temeiul art. 255 alin. 1 N.C.P.C. coroborat cu art. 258 alin. 1 N.C.P.C., apreciind ca fiind utilă soluționării cauzei, încuviințează pentru apelantul proba cu înscrisul depus la dosar, respectiv declarația autentificată sub nr. 302 din 09.02.2015, aflată la fila 27 dosar apel.
Constatând dosarul în stare de judecată, instanța declară încheiată cercetarea judecătorească și deschide dezbaterile asupra fondului, motiv pentru care reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
La 10.04.2014 prin actiunea înregistrată sub nr._, reclamantul P. F. a chemat în judecată pe pârâtul B. C. solicitand sa se constate valabilitatea conventiei de vanzare cumparare încheiată la 10.03.2010 și să pronunțe o hotarare care să țină loc de act autentic de vanzare cumparare, pentru această conventie, încheiată între reclamant în calitate de cumpărător și pârât în calitate de vanzator, cu pretul de 4335 lei, achitat integral de cumparator, pentru următoarele suprafețe de teren extravilan situate pe raza ., astfel:
-4.227 m.p teren situat in T 37, P 187 cu vecinii conform TDP nr. 913-9651/23.10.1995 ;
-5.900 m.p teren situat in T 56, P 62 cu vecinii conform TDP nr. 867-9689/23.03.1995:
-3.398 m.p teren situat in T 56, P 41, cu vecinii conform TDP nr. 1019-_/7.07.1996;
-6.651 m.p teren situat in T 37, P 197, cu vecinii conform TDP nr. 1991/13.02.2003 ;
-400 m.p teren situat in T 37, P 179/1, cu vecinii conform TDP nr. 1991/13.02.2003.
In motivarea acțiunii a arătat ca la 10.03.2010 printr-un înscris sub semnătură privată a cumpărat de la pârât suprafețele de teren mai sus mentionate pentru care a achitat prețul de 4335 lei.
A precizat că, din momentul înțelegerii, respectiv din momentul achitării prețului terenul se afla în posesia sa și că au stabilit să se prezinte la notar, pentru a încheia actul in forma autentică, însă nu s-a putut realiza perfectarea actelor din cauza faptului ca pârâtul refuză să se prezinte la notar.
In drept a invocat dispozițiile art. 1669 Cod civ. si art. 35 Cod pr. civ.
In dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosarul cauzei contractele de vânzare-cumpărare autentificate cu nr. 689/12.03.2009, nr. 695/12.03.2009, nr. 687/12.03.2009 si nr. 692/12.03.2009.
La 6.06.2014 reclamantul a depus precizare la cererea introductiva in sensul chemării în judecată alături de B. C. si a numitei B. A.. A mai depus titlurile de proprietate nr. 867-9689/23.03.1995, nr. 1019-_/7.07.1996, nr. 913-9651/23.10.95 și nr. 913-9651/23.10.95, antecontractul de vânzare-cumpărare din 10.03.2010, certificat de legatar nr. 39/26.05.2008, actul de identitate, certificatele de sarcini nr._/28.05.2014, nr._/ 28.05.2014, nr._/28.05.2014, nr._/8.05.2014, certificat de atestare fiscală și chitanța de plată a taxei de timbru .
In cauză a fost audiat martorul D. L. M., iar pârâții B. C. si B. A. deși legal citați la interogatoriu, nu s-au prezentat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Pentru a pronunța o hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare, instanța trebuie să verifice, în afara de refuzul pârâtului de a se prezenta la notar în vederea încheierii actului în forma autentică, existența condițiilor de validitate ale actului de vânzare cumpărare.
In speță, instanța a constatat că promisiunea de vânzare a fost făcută de pârâtul B. C. care, potrivit mențiunilor din contractele de vânzare comparare prin care a dobândit proprietatea terenurilor, este căsătorit cu B. A..
Conform art. 346 din N.C.C., "actele de înstrăinare sau de grevare cu drepturi reale având ca obiect bunurile comune nu pot fi încheiate decât cu acordul ambilor soți.", iar art. 347 din N.C.C. stabilește că "actul încheiat fără consimțământul expres al celuilalt soț, atunci când el este necesar potrivit legii, este anulabil."
Cum antecontractul de vânzare cumpărare nu a fost semnat de ambii soți, iar pârâta B. A. nu și-a exprimat acordul expres pentru vânzarea bunurilor imobile ce fac obiectul acțiunii, instanța nu a putut valida un act de înstrăinare lovit de nulitate relativă.
Față de aceste considerente, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul P. F., arătând că instanța de fond, în mod greșit, a interpretat probele și a făcut aplicarea greșită a legii, întrucât înscrisul sub semnătură privată denumit chitanță, cuprinde două semnături, atât a pârâtului B. C., cât și a pârâtei B. A.. Faptul că a semnat înscrisul și pârâta B. A., este afirmat și de martorul D. L.. Semnătura acesteia poate fi comparată cu cea de pe actele de procedură, pe citațiile pe care aceasta le-a primit personal.
Apelantul înțelege să se folosească de proba cu acte, va depune un înscris autentic prin care pârâta își exprimă expres acordul cu privire la admiterea apelului, cât și o recunoaștere a înscrisului pe care l-a semnat.
Apelul este fondat, pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Prima instanță a respins cererea de chemare în judecată, reținând exclusiv incidența unui motiv de nevalabilitate/nelegalitate a promisiunii de vânzare-cumpărare, chestiune care nu vizează fondul raportului juridic litigios, respectiv acela că antecontractul nu a fost semnat de ambii soți, iar pârâta B. A. nu și-a exprimat acordul expres pentru vânzarea bunurilor imobile ce fac obiectul acțiunii, instanța apreciind că nu poate valida un act de înstrăinare lovit de nulitate relativă, conform art. 346 și art. 347 din Noul Cod Civil.
În prezenta cale de atac, apelantul-reclamant P. F. a dovedit că, pe parcursul litigiului, mai precis după pronunțarea sentinței atacate, pârâta B. A. a ratificat toate convențiile încheiate între soțul său, B. C. (promitent-vânzător) și reclamantul din cauză (promitent-cumpărător), astfel cum rezultă din declarația autentificată sub nr. 302/09.02.2015 de B.N.P. Z. A. P., deci, se înțelege că și promisiunea de vânzare-cumpărare constatată prin înscrisul sub semnătură privată încheiat la data de 10.03.2010 și denumit impropriu "Contract de vânzare-cumpărare".
Așadar, se constată că pârâta B. A., cotitular al dreptului de proprietate comună în devălmășie asupra bunurilor ce au făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare, ratificând acest act juridic, consimte și la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor în litigiu, motiv pentru care nu se mai pune problema existenței impedimentului reținut de către prima instanță în pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract încheiat între părți.
De aceea, văzând că instanța ierarhic inferioară nu a intrat efectiv în cercetarea fondului și nu a analizat celelalte condiții legale privind admisibilitatea sau temeinicia cererii de chemare în judecată, cum sunt condițiile generale de exercitare a acțiunii civile pe care trebuie să le îndeplinească, ca orice cerere adresată instanței, dar și cele particulare, speciale, impuse de legiuitor pentru stabilirea valabilă a unui raport juridic cum este cel dedus judecății, urmează ca, în baza art. 480 alin. 3 N.C.P.C., să admită apelul, să anuleze sentința și să rețină cauza spre rejudecare, observând că prin cererea de apel nu s-a solicitat în mod expres trimiterea cauzei primei instanțe în vederea rejudecării.
Se va stabili termen de judecată și se va dispune citarea părților potrivit art. 229 alin. 2 pct. 5 din noul C.p.civ., fiind necesar a se verifica îndeplinirea celorlalte condiții legale, în acord cu cele statuate prin considerentele de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite cererea de apel formulată de apelantul-reclamant P. F., CNP -_, domiciliat în com. Radovan, .. 78, jud. D., prin reprezentant convențional, avocat I. R.-V., cu sediul profesional în orașul S., ., jud. D., împotriva sentinței civile nr. 2606 din 20.10.2014, pronunțată de Judecătoria Băilești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți B. C., CNP -_ și B. A., CNP –_, ambii domiciliați în ., ., jud. D..
Anulează sentința civilă atacată și reține cauza spre rejudecare pe fond.
Stabilește termen de judecată la data de 05.06.2015.
Se citează părțile.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la data de 24 Aprilie 2015, la sediul Tribunalului D. - Secția I Civilă.
Președinte, D. O. | Judecător, V. F. | |
Grefier, L. E. C. |
Red. jud. D. O.
Tehnored. S.V./5 ex.
Data redactării: 13.05.2015
Jud. fond P. C.
| ← Obligaţie de a face. Hotărâre din 15-10-2015, Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Sentința nr. 578/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
