Completare/lămurire dispozitiv. Hotărâre din 14-05-2015, Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 14-05-2015 în dosarul nr. 388/230/2014/a1
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 858/2015
Ședința publică de la 14 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C. Tițoiu
Judecător M. E. N.
Grefier G. D.
Pe rol judecarea apelului formulat de pârâtele C. A., I. M. împotriva sentinței civile nr. 78/05.02.2015 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosar nr._, în contradictoriu cu reclamantul V. P. și cu pârâtul V. I., C. M., V. P., având ca obiect completare/lămurire dispozitiv lămurire dispozitiv.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că a fost depusă cerere de renunțare la judecata apelului.
Instanța apreciază că deși nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, nu este o lipsă nejustificată, având în vedere că raportat la cererea formulată, apelantele și-au justificat lipsa pt. acest termen de judecată, după care rămâne în pronunțare asupra cererii de renunțare la judecata apelului depusă la dosar.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, reține următoarele.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiași la data de 26.01.2015 în dosarul numărul_ 14, reclamantul V. P., prin reprezentant convențional, avocat V. M., a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții: C. A.; I. M.; V. I. și C. M., completarea sentinței civile nr. 42 pronunțată de Judecătoria Filiași la data de 22 ianuarie 2015 în dosarul nr._ 14, întrucât prin hotărârea dată, instanța a omis să se pronunțe asupra unei cereri conexe, în sensul că, deși a constatat culpa procesuală a pârâților, a omis să se pronunțe și asupra cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciară de timbru, onorariu avocat și alte cheltuieli pe care reclamantul le-a justificat prin înscrisuri, respectiv chitanțele depuse, în original, la dosarul cauzei.
În drept, cererea de completare a sentinței civile sus - arătate a fost întemeiată pe dispozițiile art. 444 din codul de procedură civilă republicat (art. 281 indice 2 din Codul de procedură civilă), fiind scutită în opinia reclamantului de plata taxei judiciare de timbru conform dispozițiilor art. 29 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și prevederilor articolului 14 din Ordinul Ministrului Justiției nr. 760 din data de 10.08.1999.
În dovedirea cererii, reclamantul V. P. a depus la dosar, în fotocopie, cererea depusă de acesta la dosar la data de 28.10.2014 prin care a solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr.78/05.02.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ 14, în temeiul dispozițiilor art. 444 alin. 1 și alin. 2 din Codul de procedură civilă republicat, a fost admisă cererea de completare a sentinței civile nr. 42 pronunțată de Judecătoria Filiași la data de 22 ianuarie 2015 în dosarul nr._ 14, cerere formulată de reclamantul V. P., j, împotriva pârâților C. A., I. M., V. I. și C. M..
A fost completată sentința civilă nr. 42 pronunțată de Judecătoria Filiași la data de 22 ianuarie 2015 în dosarul nr._ 14, în sensul că,
A fost obligat în solidar pârâții la plata către reclamant a sumei de 852,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
S-a luat act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința civilă numărul 42 pronunțată la data de 22 ianuarie 2015 de Judecătoria Filiași în dosarul nr._ 14, instanța a admis cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată la data de 07 octombrie 2014, a constatat că moștenitori ai defunctului V. M. M. au rămas descendenții direcți: reclamantul V. P., în calitate de fiu; pârâta C. A., în calitate de fiică; pârâta I. M., în calitate de fiică și pârâții: V. I. și C. M., ambii în calitate de nepoți de fiu pe nume V. P., decedat la data de 14 februarie 2004 în .; a constatat că moștenitoarele defunctului V. M. M., respectiv descendentele directe: pârâta C. A., în calitate de fiică și pârâta I. M., în calitate de fiică, sunt străine de succesiunea defunctului V. M. M., prin neacceptare expresă sau tacită în sensul prevederilor art. 689 din Codul civil, astfel cum rezultă din declarațiile de neacceptare autentificate de B.N.P. D. F. prin Încheierile de Autentificare: nr. 1118 din data de 09.11.2011 și nr. 1120 din data de 09.11.2011; a constatat că sunt străini de succesiunea defunctului V. M. M., prin neacceptare expresă sau tacită în sensul prevederilor articolului 689 din Codul civil, pârâții – descendenți direcți: V. I. și C. M., ambii în calitate de nepoți de fiu pe nume V. P., decedat la data de 14 februarie 2004 în .; a constatat că are calitatea de unic moștenitor acceptant al defunctului V. M. M., reclamantul V. P., fiu, cu o cotă parte de 1/1 din moștenire, în calitate de descendent direct; a constatat că masa partajabilă, rămasă la decesul autorului V. M. M. era compusă din suprafața totală de teren de 3 ha. și 600 m.p. de diferite categorii de folosință, situată pe raza comunei S., ., pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate autorului V. M. M. prin Titlul de Proprietate nr. 544 –_ eliberat la data de 30.07.2002 de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor D.; a atribuit în proprietate exclusivă reclamantului V. P., în întregime, suprafața totală de teren de 3 ha. și 600 m.p. de diferite categorii de folosință, situată pe raza comunei S., ., pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate autorului succesiunii V. M. M. prin Titlul de Proprietate nr. 544 –_ eliberat la data de 30.07.2002 de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor D. și a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Raportat la actele și lucrările dosarului nr._ 14 al Judecătoriei Filiași, s-a reținut faptul că cererea reclamantului V. P. de completare a sentinței civile numărul 42 pronunțată la data de 22 ianuarie 2015 de Judecătoria Filiași în dosarul nr._ 14, având ca obiect "partaj succesoral", este întemeiată, întrucât instanța, prin hotărârea judecătorească sus – menționată a omis să se pronunțe asupra capătului de cerere privind obligarea pârâților la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată.
Potrivit dispozițiilor art. 444 alin. 1 din Codul de procedură civilă republicat, "dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare".
Instanța a reținut faptul că, pârâții se află în culpă procesuală din moment ce nu a fost posibil partajul voluntar în fața notarului sau depunerea unei tranzacții în fața instanței, ori soluționarea ieșirii din indiviziune prin procedura medierii.
Chiar dacă pârâtele: C. A. și I. M. au recunoscut pretențiile reclamantului V. P. înaintea primului termen de judecată la care au fost legal citate, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 454 din Codul de procedură civilă republicat, deoarece textul poate fi aplicat numai în acele litigii în care pârâtul poate să recunoască în mod valabil pretențiile reclamantului și în principiu numai în cazul litigiilor susceptibile de procedura punerii în întârziere, cum sunt cele de natură contractuală. În speța de față, este vorba de o acțiune simplă de partaj succesoral potrivit regulilor devoluțiunii legale, iar poziția pârâtelor: C. A. și I. M. de a fi de acord cu masa partajabilă și cu atribuirea acesteia în proprietatea exclusivă a reclamantului V. P., nu reprezintă o recunoaștere în sensul prevederilor art. 454 din Codul de procedură civilă republicat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâtele C. A. și I. M..
La data de 29.04.2015, pârâtele au depus cerere de renunțare la judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține următoarele:
Potrivit art.406 NCPC, reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședința de judecată, fie prin cerere scrisă.
Renunțarea constituie un act de dispoziție al părții care a declanșat litigiul.
Cererea de renunțare s-a formulat la data de 29.04.2015.
Așadar, având în vedere cererea apelantelor, faptul că susținerile lor se înscriu în limitele principiului disponibilității în procesul civil și a actelor de dispoziție permise părților pe parcursul judecării unei cauze, tribunalul, în baza art.406 alin.1 NCPC, va lua act de renunțare pârâtelor la judecarea apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act că apelantele- pârâte C. A., domiciliată în ., .. 154, județul D. și I. M., domiciliată în .; renunță la judecarea apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 78/05.02.2015 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosar nr._, în contradictoriu cu reclamantul V. P.; CNP_, cu domiciliul în comuna S., . și cu domiciliul procesual ales la T. C., cu domiciliul în C., ., ., ., și cu pârâtul V. I., domiciliat în comuna Argetoaia, ., C. M., domiciliată în comuna D., . M..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Mai 2015.
Președinte, A. C. Tițoiu | Judecător, M. E. N. | |
Grefier, G. D. |
Red.jud.A.c.Tițoiu
Tehn.F.M./7 ex.
Jud.fond. E.D.S.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 10/2015. Tribunalul DOLJ | Obligaţie de a face. Sentința nr. 271/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
