Contestaţie la executare. Hotărâre din 30-06-2015, Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 30-06-2015 în dosarul nr. 1213/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1213/2015
Ședința publică de la 30 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. C. C.
Judecător G. C. F.
Grefier F. C. C.
Pe rol, pronunțarea asupra apelului declarat de apelanta C.N.A.D.N.R. SA - DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI C. împotriva sentinței civile nr. 506/20.01.2015, pronunțate de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-contestator C. N. și intimatele-terț poprit B. - G. SOCIETE GENERALE și P. B., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 22.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 29.06.2015, când având nevoie în continuare de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi 30.06.2015, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C., la data de 18.09.2014 sub nr. nr._, contestatorul C. N. a solicitat în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri C. si tertii popriti P. B. SA si B. G. Societe Generale, anularea formelor de executare intocmite in dosarul de executare nr.1434/D/2014 al B. M. si Asociatii prin executor Budara A. respectiv impotriva somatiei nr. 1434/D/2014 emisa la data de 10.07.2014, a incheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, a caror executare a fost incuviintata in dosarul nr._/215/2014 si impotriva adresei de infiintare a popririi nr.1434/D/2014 emisa la data de 10.07.2014.
In principal a solicitat admiterea exceptiei prematuritatii emiterii actelor de executare silita intrucat procesul verbal . 11 nr._ din data de 5.12.2011 nu i-a fost comunicat potrivit art. 25, art. 26 alin.3 si art. 27 din OG 2/2001 astfel incat nu a avut posibilitatea sa conteste procesul verbal de contraventie.
Pe de alta parte a solicitat admiterea exceptiei prescriptiei executarii sanctiunii contraventionale intrucat acesta nu a fost comunicat in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii conform art. 14 din OG 2/2001.
De asemenea, a solicitat suspendarea executarii silite.
În motivare, a arătat ca la data de 12.09.2014 a primit prin posta somatia, adresa de infiintare a popririi si incheierea de stabilire a executarii silite, precum si procesul verbal . 11 nr._ din 5.12.2011 precum si incheierea nr. 9073 a Judecatoriei C..
Or, procesul verbal de contraventie nu i-a fost comunicat de catre C. SA conform art. 26 alin. 3 si art. 27 din OG 2/2001, astfel ca actele de executare ulterioare au fost intocmite abuziv, executarea silita putand fi pornita numai daca procesul verbal nu ar fi fost atacat in termenul prevazut de prevederile art.31 din OG 2/2001.
In consecinta solicita anularea somatiei nr.1434/D/2014 emisa la data de 10.07.2014, anularea incheierii de stabilire a cheltuielilor de executare nr.1434/D/2014 precum si anularea incheierii nr. 9073.
În drept, s-au indicat dispozițiile art. 711 – 719 CPCiv, art. 14 alin. 1 si 2, art. 25, art. 26 alin. 3 si art. 27 din OG 2/2001.
A depus in dovedire inscrisuri respectiv somatia, incheierea de stabilire a cheltuielilor, procesul verbal de contraventie, incheierea nr. 9073 din 22.05.2014, adresa de infiintare a popririi din data de 26.08.2014.
La data de 20.10.2014 instanta a dispus comunicarea cererii catre intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri C., care la data de 11.11.2014 a depus intampinare la dosar prin care a solicitat respingerea contestației la executare.
În motivare a arătat că, contestatorul a fost sancționat contravențional pentru faptul că a circulat în data de 6.06.2011, cu autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, fără a deține rovinieta valabilă, emitandu-se procesul verbal . nr._ din 5.12.2011, conform caruia contestatorul avea de achitat tariful de despagubire de 28 euro.
Intimata a indeplinit procedura legala de comunicare a procesului verbal prin afisarea procesului verbal la domiciliul contravenientului, in prezenta unui martor.
A precizat că debitorul cu rea credință nu a achitat contravaloarea tarifului de despăgubire, motiv pentru care C. prin DRDP C. s-a adresat B. M..
A aratat că debitul pe care contestatorul îl are față de C. nu este stins până la recuperarea tuturor cheltuielilor de executare.
A mai arătat că procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare a fost întocmit în mod legal, respectând prevederile Ordinului nr. 2550/C/14.11.2006.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 205-208 CPciv.
La solicitarea instanței, B. M. a înaintat la data de 5.01.2015 dosarul de executare nr. 1434/D/2014.
Cu privire la cererea de executare silita a executarii intrucat la acest termen de judecata contestatia poate fi solutionata pe fondul cauzei instanta va constata ca aceasta a ramas fara obiect si o va respinge ca atare.
Prin sentința civilă nr.506/20.01.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost respinsă cererea de suspendare a executării silite ca ramasa fără obiect.
A fost respinsă excepția prematuritatii executarii silite.
A fost admisă contestatia la executare formulata de contestatorul C. N., in contradictoriu cu intimata C. SA și tertii popriti P. B. si B. - G. Societe Generale.
S-a constatat prescrisa executarea sanctiunilor contraventionale aplicate prin procesul verbal de contraventie nr._ din data de 5.12.2011.
A fost anulată executarea silita pornita in dosarul nr. 1434/D/2014 al B. M. si asociatii in baza procesului verbal de contraventie nr._ din data de 5.12.2011.
Au fost anulate actele de executare emise in dosarul de executare respectiv somatia nr. 1434 din data de 10.07.2014 si încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 10.07.2014.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/5.12.2011 întocmit de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri C., contestatorul a fost sancționat contravențional și obligat la plata sumei de 28 Euro, reprezentând 121,79 lei contravaloarea tarifului de despăgubire.
Procesul verbal de contravenție a fost comunicat contestatorului conform procesului verbal de indeplinire a procedurii de afisare a procesului verbal de constatare a contraventiei la domiciliul contravenientului, la data de 05.12.2011.
La data de 13.05.2014, C. SA prin DRDP C. a formulat cerere de executare silită a titlului executoriu, reprezentat de procesul verbal de contravenție, întocmindu-se dosarul de executare silită nr. 1434/D/2014 al B. M. si asociatii.
Prin incheierea nr.9073 din data de 22.05.2014 pronuntata in dosarul nr._/215/2014 instanta a incuviintat executarea silita a titlului executoriu mai sus.
La data de 10.07.2014, contestatorul a fost somat să se conformeze titlului executoriu. Prin incheierea din data de 10.07.2017 au fost stabilite cheltuielile de executare in cuantum de 411,87 lei.
Ulterior au fost emise adrese de infiintare a popririi pentru suma totala de 539,87 lei.
In ceea ce priveste exceptia prematuritatii invocate de contestator instanta apreciaza ca aceasta nu reprezinta o veritabila exceptia ci o aparare de fond, care insa nu poate fi primita intrucat executarea silita a fost inceputa ca urmare a faptului ca procesul verbal de contraventie nu a fost contestat de catre contravenient in termenul legal. Astfel, nu se poate vorbi despre prematuritatea executarii silite ci este necesar a se analiza daca s-a facut in mod legal comunicarea procesului verbal catre acesta.
Impotriva executarii silite pornite in dosarul de executare nr. 1434/D/2014 al B. M. precum si impotriva titlului executoriu a fost formulata prezenta contestatie invocandu-se faptul ca a intervenit prescriptia executarii sanctiunilor contraventionale.
In drept, instanța a reținut ca potrivit prevederilor art. 14 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 executarea sancțiunii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
Dispozițiile art. 27 teza I din același act normativ prevăd: "Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului".
Instanța a constatat ca procedura de comunicare a procesului verbal de contraventie nu a fost respectata in totalitate, astfel cum impun prevederile art. 27 din OG 2/2001 in sensul ca afișarea ca variantă de comunicare a procesului-verbal este subsidiară comunicării prin poștă cu scrisoare recomandata.
Astfel, contravenientul trebuie să aibă posibilitatea de a cunoaște efectiv actul încheiat, precum și data comunicării acestuia, pentru a-și exercita dreptul de a-l contesta, procedura afișării urmând a fi utilizată numai în situația în care nu s-a reușit,din diverse motive, comunicarea prin poștă, cu aviz de primire.
De altfel, prin Decizia nr. 10/10.06.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost admis recursul în interesul legii, stabilindu-se că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. 1, art. 25 alin. 2 și art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.
Or, în cauză, instanța a constatat că procesul-verbal de contraventie nu a fost comunicat prin poștă contestatorului C. N., agentul constatator procedand direct la comunicarea prin afișare conform procesului verbal de afisare din data de 5.12.2011 (f 33).
În aceste condiții, afișarea procesului-verbal nu poate fi considerată ca o comunicare valabilă, de natură a asigura contravenientului posibilitatea cunoașterii efective a actului încheiat.
În consecință, instanța a constatat că în cauză devin aplicabile prevederile art. 14 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, executarea sancțiunii contravenționale fiind prescrisă.
Pentru aceste considerente, instanta a constatat prescrisa executarea sanctiunilor contraventionale aplicate prin procesul verbal de contraventie . nr._ din 5.12.2011 intocmit de C. SA – CESTRIN si in consecinta a anulat executarea silita pornita in dosarul de executare nr. 1434/D/2014 al B. M. si asociatii si in consecinta toate actele de executare emise in cauza respectiv somatia din data de 10.07.2014, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din aceeași data si adresele de înființare a popririi emise in acest dosar de executare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata C.N.A.D.N.R. SA, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Solicită admiterea apelului si modificarea sentinței civile nr. 1081 din in sensul respingerii contestației la executare formulata de C. N., menținerea formelor de executare emise in dosarul nr. 1434/D/2014 de către B. M. & Asociații, pentru următoarele motive:
In fapt, cu cererea de executare silita s-a adresat M. &ASOCIATII, solicitând prin aceasta executarea silita a debitorului C. N. pentru recuperarea debitului in cuantum de 28 euro, reprezentând contravaloarea tarifului de despăgubire așa cum prevede art. 8 alin. 3 din O.G. nr 15/2002 completata si modificata prin actele ulterioare, constituind venit propriu al C.N.AD.N.R. S.A -D.R.D.P. C., stabilit prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ emis de către C.E.S.T.R.I.N - București in 05.12.2011.
Titlului executoriu PVCC . nr._/ 05.12.2011, nu-i sunt aplicabile prevederile art. 14 alin. 1 din OG nr. 2/2001, conform cărora executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicării sancțiunii, întrucât acestea vizează executarea sancțiunilor contravenționale.
Or, in cauza, s-a procedat la executarea silita a tarifului de despăgubire, stabilit in conformitate cu prevederile art. 23 alin. 1 din OG nr. 2/2001, potrivit cărora, in cazul in care prin săvârșirea contravenției s-a cauzat o paguba si exista tarife de evaluare a acesteia, persoana împuternicita sa aplice sancțiunea stabilește si despăgubirea, cu acordul expres al persoanei vătămate, făcând mențiunea corespunzătoare in procesul-verbal, si a dispozițiilor art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002.
Totodată, se tine seama si de prevederile art. 42 din OG nr. 2/2001, conform cărora, in scopul executării despăgubirii stabilite pe baza de tarif, actele prevăzute la art. 39 alin. (2) se comunica si pârtii vătămate, care va proceda potrivit dispozițiilor legate referitoare la executarea silita a creanțelor.
Prin urmare, nefiind vorba despre executarea unei sancțiuni contravenționale, ci despre executarea unei despăgubiri, considera ca excepția prescripției executării tarifului de despăgubire, ca neîntemeiata, nefiind împlinit termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silita de 3 ani prevăzut de art. 705 alin. 1 C. Proc. Civ.
Potrivit art. 712 alin. 2 C.proc.civ, in cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătoreasca, se pot invoca in contestația la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, numai daca legea nu prevede in legătura cu acel titlu executoriu o cale procesuala specifica pentru desființarea lui.
In consecința, pentru a se putea invoca pe calea contestației la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu este necesara întrunirea cumulativa a doua condiții: in primul rând, titlul executoriu să nu fie o hotărâre judecătoreasca, iar in al doilea rând, legea sa nu prevadă o alta cale de atac pentru invocarea apărărilor de fond.
Daca prima condiție este îndeplinita in cauza, referitor la cea de a doua condiție, se constata ca, potrivit art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției si de aplicare a sancțiunii se poate face plângere in termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, neputând fi invocate apărări de fond pe calea contestației la executare.
Astfel, pe calea contestației la executare se poate invoca nelegalitatea unor acte de executare, însă nu prin invocarea unor apărări de fond împotriva titlului executoriu, ci prin invocarea unor eventuale încălcări ale normelor care reglementează executarea silita.
In ceea ce privește interpretarea instanței potrivit căreia procesul verbal trebuia comunicat in conformitate cu dispozițiile Deciziei nr. 10 din 10 iunie 2013, este falsa, deoarece comunicarea PVCC a fost anterioara publicării in M.O. a Deciziei nr. 10/2013 a ÎCCJ, moment in care aceasta devine obligatorie pentru toate instanțele de judecata. Conform principiului neretroactivității prevăzut de Codul Civil " Legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactivă", rezultând fără echivoc că, principiul neretroactivității este regula juridică potrivit căreia o lege civilă se aplică numai situațiilor ce se ivesc după adoptarea ei, iar nu și situațiilor anterioare, trecute.
Cu privire la cheltuielile de executare, arată că procesul-verbal de cheltuieli a fost încheiat in mod legal de către executorul judecătoresc, respectând prevederile Ordinului nr 2550/C/14.11.2006.
De asemenea, conform art 39 alin 1 din Legea 188/2000 „executorii judecătorești au dreptul pentru serviciul prestat, la onorarii minimale si maximale stabilite de ministrul justiției cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești."
Mai arată că, controlul judiciar efectuat de către Instanța de judecata in ceea ce privește onorariul executorului judecătoresc este limitat doar la verificarea încadrării acestuia in limitele prevăzute de legiuitor, iar nu de aprecierea asupra concordantei acestuia cu valoarea pricinii si munca îndeplinita de executor- dispoziție legala prevăzuta de art 274 alin 3 Cod Proc Civ - ce reglementează dreptul judecătorului de a reduce onorariul avocatului, in situația in care acesta este excesiv de mare in raport cu munca îndeplinită, neputând fii extinsă la mai multe situații, aceasta norma fiind de stricta aplicare.
În drept, apelul este întemeiat pe dispozițiile art. 466 - 482 C.Proc Civ.
Analizand apelul prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor legale incidente, Tribunalul constata si retine urmatoarele:
Apelanta a pus in executare un proces-verbal de contraventie incheiat la data de 05.12.2011, pentru recuperarea tarifului de despagubire in cuantum de 28 de euro pe care contestatorul contravenient il datora ca urmare a depistarii sale in trafic fara a detine o rovigneta valabila, obligatia de plata fiind consemnata in cuprinsul procesului-verbal de contraventie . nr._/05.12.2011.
Este pertinenta critica apelantei referitor la mentiunile sentintei care sunt in sensul ca tariful de despagubire are caracterul unei sanctiuni contraventionale si in considerarea dispozitiilor art. 14 din OG nr. 2/2001, executarea acestora s-a prescris. . despagubire stabilit la valoarea de 28 de euro nu este o sanctiune de natura contraventionala si in consecinta, nu sunt incidente prevederile legale ale art. 14 din OG 2/2001, acesta avand natura unei despagubiri civile, consfiintita doar . sorginte administrativa.
Insa criticile care se refera la aptitudinea procesului verbal de contraventie de a constitui titlu executoriu, sunt nefondate.
Astfel, titlul de creanta este reprezentat de procesul-verbal de contraventie in care, in instiintarea de plata se arata ca N. C. are obligatia de a plati, pe langa amenda contraventionala si contravaloarea tarifului de despagubire.
In principiu, titlul de creanta devine titlu executoriu la data expirarii termenului de plata; dar pentru a se putea efectua plata, este imperios ca titlul de creanta sa ii fie adus la cunostinta debitorului ca eventual, acesta sa aiba si posibilitatea formularii unei contestatii.
In ceea ce priveste comunicarea procesului-verbal de contraventie catre intimatul C. N., apelanta sustine ca acest fapt s-a intamplat in mod valabil, prin procesul-verbal de la fila nr. 33 a dosarului de fond.
Se constata ca acesta este un proces-verbal intocmit de un sef de district, deci de catre un delegat al apelantei in prezenta unui martor, comunicarea realizandu-se prin afisare.
Or, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit fara echivoc in cuprinsul Deciziei nr. 10/2013 pronuntata . interesul legii, ca în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. 1, art. 25 alin. 2 și art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
Apelanta sustine in mod neintemeiat ca decizia in interesul legii nu este aplicabila fiind ulterioara datei la care s-a procedat la comunicarea actului in maniera la care ne-am referit mai sus. Se ignora insa ca scopul recursului in interesul legii este acela de a unifica practica judiciara, prin asigurarea interpretarii si aplicarii unitare a legii pe intreg teritoriul tarii.
Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante incepand cu data pronuntarii deciziei in Monitorul oficial al Romaniei, astfel ca singurele litigii care ies din sfera de aplicabilitate a unui recurs in interesul legii, sunt cele deja solutionate.
Prin urmare, in acest caz, nu este aplicabil principiul neretroactivitatii amintit de catre apelanta in motivele de apel si care se refera la legi sau acte normative, in general.
Asadar, nefiind comunicat dupa toate rigorile legale, contraveniantul nu a avut posibilitatea de a contesta procesul-verbal si instiintarea de plata, ceea ce inseamna ca acestea nu au devenit titluri executorii si in consecita, nu puteau fi puse in executare.
F. de considerentele expuse, instanta va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta C.N.A.D.N.R. SA - DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI C., cu sediul în C., Calea Severinului nr. 17, județul D., cont bancar nr. 26 RNCB_0001 deschis la BCR C., având CUI_ si J40/552/15.01.2004, împotriva sentinței civile nr. 506/20.01.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-contestator C. N., cu domiciliul în D., .. 4, județul D., și intimatele-terț poprit B. - G. SOCIETE GENERALE, cu sediul în București, . B. nr. 1-7, SECTOR 1,_, cod Swift Brderobu, și P. B., cu sediul în București, .-64, . 4, sector 1, CUI RO14622194, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.06.2015.
Președinte, L. C. C. | Judecător, G. C. F. | |
Grefier, F. C. C. |
Red.jud.L.C.C.
Tehn.F.M./6 ex.23.07.2015
Jud.fond.C.G.B.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 307/2015.... | Pretenţii. Hotărâre din 04-11-2015, Tribunalul DOLJ → |
|---|
