Fond funciar. Decizia nr. 1498/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1498/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 30-09-2015 în dosarul nr. 1498/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 1498
Ședința publică de la 30 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. B. - judecător
Judecător A. C. Tițoiu
Grefier A. B.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în data de 17.09.2015, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în cauza privind judecarea apelului declarat de apelanta reclamantă B. B., împotriva sentinței civile nr. 492/12.02.2015, pronunțată de Judecătoria Băilești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți D. C., C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA COMUNEI P., C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA D., B. A., M. C. I., M. C. Neluțu, M. C. S. D., M. C. Ș. A., având ca obiect fond funciar anulare T.P.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la 30.01.2014 reclamantul M. M. a chemat în judecată C. L. de aplicare a legii fondului funciar de pe lângă Primăria . de aplicare a legii fondului funciar de pe lângă Prefectura D., M. C., M. C. și B. A., solicitând să se constate nulitatea parțială absolută a titlului de proprietate nr.1221-2191 din 8.10. 1997, având în vedere că după urma defunctului M. S., doar el are calitatea de moștenitor.
A motivat că eredele renunțător nu poate beneficia de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii, de constituirea dreptului de proprietate, deoarece eredele care renunță devine persoană străină de succesiune și că potrivit certificatului de moștenitor nr.513/1971 eliberat în urma dezbaterii succesiunii defunctului M. Ș. pentru suprafața de 800 m.p.teren intravilan celelalte persoane au renunțat la succesiune,el fiind singurul moștenitor.
A susținut că potrivit recursului în interesul legii –Decizia nr.XII/2007 a ICCJ s-a stabilit că beneficiază de dreptul de moștenire a proprietății,în temeiul art.13 alin.2 din legea 18/1991 în sensul repunerii în termenul de acceptare a succesiunii numai moștenitorii care nu au acceptat-o în termenul prevăzut de lege și nu cei care au renunțat la succesiune și că renunțarea vizează atât bunurile existente în succesiune la data decesului defunctului, cât și cele care,eventual,ar intra în succesiunea respectivă.
În drept, a invocat prevederile legii 18/1991.
A depus la dosar certificatul de moștenitor nr.513/3.07.1971 eliberat de notariatul de Stat Local Băilești,actul său de identitate și titlu de proprietate nr. 1221-2191 din 8.10.1997,iar la 6.03.2014 Primăria . cererea privind reconstituirea dreptului de proprietate formulată de reclamant și pârâți la 13.03.1991 și filă din registrul agricol pe anii 1959-1963.
În cauză părțile au fost legal citate și având în vedere că dovezile de citare cu pârâții M. C. și M. C. au fost restituite la dosar cu mențiunea "destinatar decedat "s-a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor acestora, respectiv a numiților M. C.I., M. Neluțu, D. D., M. S. D. și M. Ș. A., pentru care s-au depus acte de stare civilă și acte de identitate.
Prin sentința civilă nr.492/12.02.2015 pronunțată de Judecătoria Băilești a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul M. M., în prezent decedat și continuată de moștenitoarea acestuia B. B. împotriva pârâților C. L. de aplicare a legii fondului funciar de pe lângă Primăria . de aplicare a legii fondului funciar de pe lângă Prefectura D., M. C. și M. C., în prezent decedați, B. A., M. C.I., M. C.Neluțu, M. S. D. și M. Ș. A..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Din examinarea cererii înregistrate la Primăria P. sub numărul 5571/13 martie 1991 rezultă că de pe urma autorului M. Ș. a formulat cerere numai fiul M. C. întrucât cererea poartă numai semnătura acestuia, indiferent de faptul că pe cerere sunt menționați și ceilalți moștenitori. Cu alte cuvinte, reclamantului din cererea de față i s-a reconstitui dreptul de proprietate numai ca urmare a depunerii cererii de către fratele său, context în care reconstituirea dreptului de proprietate reclamantului apare ca nelegală întrucât, potrivit art. 8 alin. 3 din legea 18/1991 reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut numai la cererea celui îndreptățit.
Așadar, numai în ipoteza în care reclamantul ar face dovada existenței la momentul depunerii cererii de către fratele său M. C. a unui mandat expres pentru a depune cerere pentru el, pentru reclamant, s-ar putea pune problema incidenței deciziei XII/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție; altfel, reclamantul nu are interes să invoce neîndreptățirea celorlalți moștenitori câtă vreme lui însuși i s-a reconstitui un drept fără a fi solicitat reconstituirea acestuia.
Cu alte cuvinte, în contextul dat, singura concluzie la care se poate ajunge este că întreaga reconstituire este nulă iar instanța nu poate constata nul dreptul reclamantului în propriul demers la instanță după cum nici reclamantul nu poate invoca nulitatea reconstituirii dreptului celorlalți,atât din considerente juridice dar, mai ales, morale.
Pentru aceste motive, instanța a respins cererea.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta B. M.B., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
Arată că din adresa formulată către Primăria P. prin care s-a cerut copie după actele care au stat la baza eliberării titlului de roprietate și copia după cererile de reconstituire se observă clar din cuprinsul acesteia și din actele depuse odată cu aceasta că eredele care a depus cererea a fost mandatat de ceilalți frați ai săi să depună cererea de reconstituire în numele tuturor chiar dacă este semnată doar de unui dintre ei, respectiv M. C. și nu M. C., cum eronat a reținut instanța de fond întrucât acesta a fost primul trecut pe cerere fiind fratele cel mai vârstnic.
Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlului de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, promulgat prin Hotărârea nr.131/27.02.1991.
Instanța de fond a ignorat faptul că prin excepție este posibilă existența unui mandat tacit în cazul în care un comoștenitor îndreptățit a fost trecut în cererea de reconstituire de către un al comoștenitor fără ca primul să îi fi dat un mandat expres, chiar verbal, dacă acesta a acceptat consecințele juridice ce decurg din formularea cererii respective.
Formularea unei cereri scrise de reconstituire, prin mandatar, există în situația în care cuprinsul cererii este menționat și numele unei persoane, în calitate de beneficiar al reconstituirii.
Cum în această materie este posibilă existența unui mandat tacit între comoștenitori în cazul în care cererea de reconstituire a fost formulată de unul dintre aceștia, iar în cuprinsul acesteia sunt menționați și ceilalți comoștenitori.
Referitor la dezbaterea succesiunii lui M. Ș., arată că în ce privește actul de opțiune succesorală al renunțării făcut de frații autorului său M. M., acesta este indivizibil și irevocabil și vizează atât bunurile existente în succesiune la data decesului, cât și pe cele care, eventual, ar intra în succesiunea respectivă în viitor.
Faptul că cererea de reconstituire este întocmită și depusă de M. C. care ulterior s-a dovedit că nu are calitate de moștenitor fiind străin prin renunțare de succesiunea autorului său M. Ș., aceasta nu impietează cu nimic cererea de reconstituire făcută de mandatar al autorului M. M., întrucât mandatul poate fi încredințat în aceleași condiții unui terț oarecare, iar autorul său era îndreptățit să solicite reconstituirea dreptului de proprietate al tatălui decedat, fiind singurul acceptant al succesiunii.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței prin prisma criticilor formulate se contată că apelul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 11 din H.G. nr. 890/2005, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptățită, personal sau prin mandatar, mai mulți moștenitori putând să formuleze cererea în comun, însă trebuie semnată de fiecare dintre ei.
Mandatul este un contract consensual, care ia naștere prin simplul acord de voință al părților, nefiind necesar a fi supus vreunei forme speciale.
Potrivit art. 1533 C.civ de la 1864 mandatul poate fi expres sau tacit, dar și primirea unui mandat poate fi tacită, însă în acest din urmă caz dovada primirii trebuind să rezulte din executarea lui.
În cauza de față, toți cei patru fii au autorului M. Ș. sunt menționați în cererea de reconstituire nr. 5577/13.03.1991, cererea fiind formulată de M. C., care a și semnat-o și care a înțeles să se comporte ca un mandatar al celorlalți frați ai săi, atașând la cerea formulată și actele de stare civilă ale acestora.
Este vorba de un mandat tacit în sensul celor arătate mai sus, mandat a cărui dovadă rezultă din executarea lui, adică formularea cererii de reconstituire în numele tuturor presupușilor moștenitorilor.
Faptul că fratele mandatar nu avea calitatea de moștenitor al autorului comun, fiind renunțător la succesiune așa cum reiese din certificatul de moștenitor nr. 513/03.07.1971 (fila 5 dosar fond), nu anulează dreptul fratelui M. M., singurul acceptant al succesiunii, la reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autorului comun, întrucât un astfel de mandat tacit putea fi dat și unui terț.
Prin urmare, în mod greșit instanța de fond a apreciat că este necesar a se face dovada existenței unui mandat expres la data depunerii cererii de reconstituire și că numai în aceste condiții s-ar putea pune problema incidenței Deciziei nr. XI /2007 a Inaltei Curți de Casație și Justiție.
Ori, așa cum s-a arătat mai sus, din modul în care a fost formulată cererea de reconstituire, fratele M. C. a primit un mandat tacit din partea celorlalți frați ai săi, de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în numele lor, cerere pe care a și formulat-o, executând astfel mandatul încredințat.
Ca atare, dispozițiile Deciziei nr. XI/1997 a Inaltei Curți de Casație și Justiție își găsesc pe deplin incidența în această cauză, în sensul că eredele care renunță la succesiune este considerat că nu a avut niciodată această calitate, titlul de moștenitor fiind desființat cu efect retroactiv, moștenitorul fiind considerat ca o persoană străină de moștenire.
De asemenea, potrivit art. III alin. 1 lit. a pct.i din Legea nr. 169/1995 sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate sau care nu au moștenit asemenea terenuri.
Așadar, cum B. A., M. C. și M. C. au renunțat la succesiunea autorului lor, fiind străini de succesiune, ei nu pot beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au aparținut autorului lor, fiind în mod greșit menționați în titlul de proprietate nr. 1221-2191/08.10.1997 eliberat pe numele autorului M. Ș..
În consecință, față considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 480 alin. 2 NCPC va fi admis apelul, va fi schimbată sentința și va fi admisă acțiunea, dispunându-se radierea din titlul de proprietate nr. 1221-2191/08.10.1997 a numiților B. A., M. C. și M. C. și eliberarea unui nou titlu de proprietate pe numele autorului M. Ș., cu moștenitor M. Șt. M., singurul acceptant al succesiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelanta B. B., cu domiciliul în mun.C., ., ..1, apt.10, jud.D., împotriva sentinței civile nr. 492/12.02.2014 pronunțată de Judecătoria Băilești în dosarul nr._ în contradictoriu cu pârâții C. L. de aplicare a legii fondului funciar de pe lângă Primăria . de aplicare a legii fondului funciar de pe lângă Prefectura D., B. A., cu domiciliul în ., M. C. I., cu domiciliul în .,jud.D., M. C. Neluțu, cu domiciliul în Băilești, ., ., ., jud. D., M. S. D., domiciliul în mun.C.,..38, .,apt.2,jud.D. și M. Ș. A., cu domiciliul în mun. C., .,.,.,jud.D..
Schimbă sentința în sensul că admite acțiunea formulată de reclamantul M. M., decedat, și continuată de moștenitoarea acestuia, B. B..
Dispune radierea din titlul de proprietate nr. 1221-2191 eliberat la data de 08.09.1997 de C. Județeană D. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a numiților B. Șt.A., M. Șt.C. și M. Șt. C. și eliberarea unui nou titlu de proprietate pe numele autorului M. I. Ș., cu moștenitor M. Șt. M..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Septembrie 2015.
Președinte, A. B. | Judecător, A. C. Tițoiu | |
Grefier, A. B. |
Red. A.B./Tehn. S.V./Ex.10
Jud fond M.P.
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 1379/2015. Tribunalul DOLJ | Partaj judiciar. Decizia nr. 558/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
