Obligaţie de a face. Decizia nr. 1506/2015. Tribunalul DOLJ

Decizia nr. 1506/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 30-09-2015 în dosarul nr. 1506/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1506/2015

Ședința publică de la 30 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. F. S.

Judecător S. L. M.

Grefier E. B.

Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor care au avut loc în ședința publică de la 23 septembrie 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la aceeași dată care face parte integrantă din prezenta decizie, privind judecarea apelului declarat de apelanta reclamantă POLIȚIA L. MUNICIPIUL C., împotriva sentinței civile nr. 1735 din 11 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât B. L., având ca obiect obligație de a face .

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față:

Prin cererea înregistrată la data de 09.10.2014 reclamanta Poliția L. a Municipiului C. a chemat în judecată pe pârâtul B. L., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la executarea obligației dispusă prin sentința civilă nr. 5627/05.04.2013, irevocabilă, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2012, precum și la plata penalităților stabilite de către instanța de judecată pe zi de întârziere, până la executarea obligației.

În fapt, s-a arătat că prin sentința civilă nr. 5627/05.04.2013, irevocabilă, pronunțată în dosarul nr._/215/2012, Judecătoria C. a admis acțiunea formulată de către reclamanta Poliția L. a Municipiului C. împotriva pârâtului B. L. și a obligat pârâtul să încadreze lucrările executate în prevederile autorizației de construire nr. 278/20.03.2001 și prelungirea acesteia nr. 735/31.05.2007.

În urma verificărilor efectuate la data de 24.09.2014 pe ., polițiștii locali din cadrul Poliției Locale a Municipiului C. – Serviciul Disciplină în Construcții, au constatat că pârâtul nu a executat obligația dispusă de către instanța de judecată prin sentința civilă nr. 5627/05.04.2013, irevocabilă, în sensul că nu a adus construcția la forma prevăzută în autorizația de construire nr. 278/20.03.2001 și prelungirea acesteia nr. 735/31.05.2007, deși i s-a pus în vedere încă din data de 11.03.2014 prin Notificarea nr. 8 A, 3980 să execute obligația stabilită de către instanța de judecată.

Mai mult decât atât, deși pârâtul a solicitat și a obținut certificatul de urbanism nr. 157/25.01.2012 în vederea intrării în legalitate prin obținerea autorizației de construire pentru modificările aduse spațiului de locuit, până în prezent acesta nu a obținut autorizarea necesară conform legii.

În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispoz. art. 1516 N.C. Civ.

Anexat cererii de chemare în judecată a depus înscrisuri doveditoare.

La data de 12.11.2014, pârâtul B. L. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.

Pe cale de excepție a invocat inadmisibilitatea primului capăt de cerere privind executarea obligației dispuse prin sentința civilă 5627/05.04.2013, în sensul extinderii spațiului de locuit în partea de sud vest, conform autorizației de construire 278/20.03.2001 și prelungirea acesteia cu nr. 735 din 31.05.2017, deoarece această lucrare era deja executată cu 5 ani înainte, astfel că este inadmisibilă promovarea unei sentințe care să cuprindă o obligație de a executa dispozitivul unei sentințe deja existente.

A mai precizat că acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr._/215/2012 au existat două capete de cerere, inclusiv subsidiarul de desființare a construcțiilor, acțiunea fiind admisă în parte, intrând sub puterea lucrului judecat în ceea ce privește subsidiarul de desființare a construcțiilor.

În ceea ce privește petitul legat de obligația la plata penalităților pe zi de întârziere a invocat dispoz. art. 1516 NCC coroborat cu art. 1527 art. 128, art. 1529 din Lg. 287/2009 privind noul C. Civ.

Cu privire la sfera de aplicabilitate a instituției daunelor cominatorii, din jurisprudența cristalizată în domeniu, rezultă fără posibilitate de tăgadă, că acestea sunt incidente numai în cazul obligațiilor de a face sau de a nu face, pentru executarea obligației de a da, debitorul putând declanșa nemijlocit, executarea silită directă sau indirectă prev. de reptul comun. O a doua condiție obligatorie este ca aceste obligații să aibă caracterul intuitu personae, ele putând fi duse la îndeplinire numai prin persoana debitorului.

Pentru celelalte tipuri de obligații, creditorul poate obține autorizarea instanței de executare să îndeplinească el însuși obligația sau prin intermediul altor persoane, pe cheltuiala debitorului, conform art. 580 ind. 2 C.p.c., iar în prezenta cauză nu mai este posibil deoarece sentința nr. 5627/05.04.2013 are putere de lucru judecat în ceea ce privește desființarea construcțiilor.

A mai precizat că a încercat și . a obținut certificatele de urbanism nr. 2200/24.10.2011 și nr. 157/25.01.2012, iar conform ultimului răspuns nr. A18-3012/16.01.2013 lucrarea este deja executată și nu poate intra în legalitate deoarece POT-ul este de 30%, mai mare decât cel propus.

Anexat întâmpinării a depus înscrisuri doveditoare.

În scop probator, instanța a încuviințat pentru pârât proba cu înscrisuri.

Prin sentința civilă nr.1735/11.02.2015 pronunțată de Judecătoria C. a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta Poliția L. a Municipiului C., în contradictoriu cu pârâtul B. L..

S-a luat act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

S-a reținut că prin sentința civilă nr. 5627/05.04.2013 a Judecătoriei C. Județul D., definitivă și irevocabilă, pronunțată în dosarul nr._/215/2012, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta Poliția L. a Municipiului C., împotriva pârâtului B. Leonica, a fost obligat pârâtul să efectueze extinderea spațiului de locuit în partea de sud și vest, conform autorizației de construire nr. 270/20.03.2001 și prelungirea acesteia nr. 735/21.05.2007.

Această sentință civilă, definitivă și irevocabilă, reprezintă titlu executoriu, conform art. 632 alin.2 NCPC.

Potrivit art. 622 alin.1 NCPC, obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe se aduce la îndeplinire de bunăvoie.

Potrivit art. 622 alin.2 NCPC, în cazul în care debitorul nu execută de bună voie obligația sa aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozițiilor codului de procedură civilă.

Potrivit art. 623 NCPC, executarea silită a oricărui titlu executoriu, se realizează numai de către executorul judecătoresc .

În speță, reclamanta solicită ca instanța să oblige pârâtul la executarea obligației cuprinse în titlul executoriu. Raportat la temeiurile juridice prevăzute de dispozițiile art.622, 623 NCPC, instanța constată și reține că cererea reclamantei este inadmisibilă.

În ceea ce privește, penalități pe zi de întârziere pentru neexecutarea obligației, instanța a reținut că dispozițiile art. 1516 NCC, prevăd următoarele: creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației. Atunci când, fără justificare, debitorul nu își execută obligația și se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa și fără a pierde dreptul la daune interese, dacă i se cuvin: 1. să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligației ; 2. să obțină, dacă obligația este contractuală, rezoluțiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligații corelative; 3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului.

Așadar, instanța a reținut că art. 1516 NCC invocat de reclamantă nu prevede posibilitatea penalităților pe zi de întârziere solicitate .

Din aceste considerente, instanța a respins cererea de executare a titlului executoriu, ca inadmisibilă, și cererea de penalități pe zi de întârziere, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta Poliția L. a Municipiului C.

Motivele de apel constituie o eroare a motivelor de fapt și de drept expuse în cererea de chemare în judecată.

Intimatul B. I. a formulat întâmpinare, solicitând menținerea sentinței apelate, arătând că este inadmisibilă pronunțarea unei sentințe care să cuprindă o obligație de a executa dispozitivul unei sentințe deja existente.

Apelul este nefondat.

În primul rând, Tribunalul constată că apelul nu conține critici concrete prin care să se combată raționamentul expus în considerentele sentinței recurate și să se aducă argumente contrare cu privire la statuările de fapt și de drept ale primei instanțe. În acest context, în speță sunt incidente dispozițiile art. 476 alin.2 C.proc.civ., care dispun că "în cazul în care apelul nu se motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanța de apel se va pronunța, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanță".

În calea de atac a apelului nu există temeiuri pentru a se proceda la reformarea sentinței atacate și la reconsiderarea dezlegărilor date prin aceasta; față de obiectul cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită, formulat conform principiului disponibilității, prima instanță a constatat în mod corect că reclamanta are un titlu executoriu și că aducerea la îndeplinire a obligației prevăzute în acesta se putea face prin mijloacele execuționale specifice.

În raport de aceste considerente, Tribunalul, în baza art.480 alin.1 C.proc.civ., va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelanta-reclamantă POLIȚIA L. MUNICIPIUL C., cu sediul în C., .. 22, jud. D., împotriva sentinței civile nr. 1735 din 11 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât B. L., cu domiciliul în C., ., jud. D..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 30 Septembrie 2015.

Președinte,

D. F. S.

Judecător,

S. L. M.

Grefier,

E. B.

Red.jud.S.L.M.

Tehn.S.V./4 ex.

Jud.fond-A.G.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 1506/2015. Tribunalul DOLJ