Cereri. Decizia nr. 57/2013. Tribunalul GALAŢI
Comentarii |
|
Decizia nr. 57/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 31-01-2013 în dosarul nr. 263/838/2010*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
DECIZIE Nr. 57/2013
Ședința publică de la 31 Ianuarie 2013
PREȘEDINTE D. B.
Judecător C. R. M.
Judecător E. M.
Grefier L. T.
Pe rol fiind soluționarea recursului promovat de recurenta – pârâtă P. C. T. V., cu sediul în .. G., în contradictoriu cu intimații C. L. AL C. T. V., cu sediul în .. G., și C. M., cu domiciliul în .. G., împotriva Încheierii din data de 21.03.2012 a Judecătoriei Liești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns, pentru recurenți avocat C. M., prezent intimatul C. M., asistat de avocat I. S..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că s-a atașat dosarul nr._ al Judecătoriei Liești, după care;
Întrebat fiind, apărătorul recurenților arată că grajdul nr.4 aparține la doi proprietari, o parte aparține lui C. M., cealaltă parte aparținând unei alte persoane ( vezi filele 13-14, 59-61). Padocul este o suprafață de teren în fața grajdului, o amenajare, o anexă a grajdului. Padocul e o amenajare alăturată grajdului, îngrădită, locul unde se adapă animalele, are acoperiș de azbest și nu are pereți. Fiecare jumătate din grajdul efectiv are o amenajare de acest gen ( vezi filele 59 – 61). În anul 2003 când s-a dat în folosință ambele părți au avut acc1es și la padoc și la grajd. Această situație confirmată și de apărătorul intimatului.
Apărătorul recurenților procedează la semnarea recursului și la ștampilarea acestuia.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat Tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:
Apărătorul recurenților solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. După pronunțarea hotărârii părțile nu s-au înțeles și s-a formulat cerere de lămurire dispozitiv. Apreciază că nu sunt incidente dip.art.281 indice 1 C.pr.civ. privind lămurirea dispozitivului, consideră că se impune completarea acestuia. Solicită admiterea recursului și casarea Încheierii din 21.03.2012 ca fiind nelegală.
Apărătorul intimatului solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei Liești Jud. G. reclamantul C. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele comunei T. V., jud. G., și C. L. al comunei T. V., jud. G., lămurirea sentinței civile nr.457/06.05.2010 pronunțată de Judecătoria Liești în dosarul nr. R/_, în sensul ca dispozitivul acestei hotărâri să precizeze că obligația pârâților de a încheia contractul de vânzare – cumpărare cu reclamantul să privească atât cota de ½ din dreptul de proprietate privind construcția zootehnică – grajdul nr.4, cât și terenul aferent și padocul – anexă la grajd.
În motivarea în fapt a cererii reclamantul a arătat că prin sentința civilă nr.457/2010 a Judecătoriei Liești, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.736/2010 a Tribunalului G. pârâții au fost obligați să încheie cu reclamantul un contract de vânzare – cumpărare privind cota de ½ din grajdul nr.4 identificat pe raza .. G., atribuit în folosință gratuită conform O.U.G. nr.168/2001, act translativ de proprietate ce trebuie să privească atât grajdul, cât și padocul anexă la grajd și terenul pe care sunt identificate construcțiile.
A mai susținut că pârâtele au refuzat să-i vândă și padocul și terenul de sub construcții pe motiv că titlul executoriu cu face referire decât la grajd, deși obiectul folosinței gratuite și cel al vânzării ar trebui să prevadă toate construcțiile și terenul aferent ca un tot unitar.
A mai arătat că în procesul verbal din data de 17.02.2012 întocmit de B. Coțac D. – C. G. în dosarul de executare silită inițiat la cererea creditorului – reclamant reprezentanții pârâților au precizat că sunt de acord să-i vândă și padocul și terenul de sub toate construcțiile doar dacă se precizează expres și în sentința civilă nr.457/2010 a Judecătoriei Liești, ceea ce a și determinat promovarea cererii de lămurire dispozitiv.
În dovedirea cererii reclamantul a solicitat administrarea probei cu acte.
În drept a invocat disp.art.2811 Cod procedură civilă.
Prin concluziile formulate pârâtele au solicitat respingerea cererii ca nefondată deoarece în contractul de atribuire în folosință gratuită nr.1879/2003 nu se face trimitere și la padoc – anexă la grajd și nici la terenul aferent acestora construcții, motiv pentru care titlul executoriu nici nu putea prevedea ca vânzarea să aibă și aceste mijloace fixe.
Au mai susținut că cererea ar trebui calificată ca o completare dispozitiv iar nu o lămurire a dispozitivului.
În dovedirea acestei poziții pârâtele au solicitat administrarea probei cu acte.
În drept au invocat disp.art.2812 Cod procedură civilă.
Prin Încheierea din data de 21.03.2011 Judecătoria Liești a admis cererea și a lămurit dispozitivul sentinței civile nr.457/2010 a acestei instanțe în sensul că a dispus obligarea pârâtelor să încheie cu reclamantul un contract de vânzare – cumpărare pentru cota de ½ din dreptul de proprietate privind grajdul nr.4 și, respectiv, padocul și terenul de sub aceste construcții, ce au format obiectul contractului de atribuire în folosință gratuită nr.1879/2003.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a avut în vedere că prin contractul de atribuire în folosință gratuită nr.1879/2003 reclamantul a primit dreptul de a folosi respectivul grajd, dar în mod natural și dreptul de a folosi padocul anexă la grajd și terenul de sub aceste construcții, chiar dacă în respectivul contract bunurile nu au fost corespunzător identificate.
A mai arătat că grajdul nu poate fi folosit fără teren și fără padocul – spațiul exterior anexă la grajd, concluzia contrară lăsând practic fără efecte contractul de atribuire în folosință gratuită și conducând la imposibilitatea desfășurării activității zootehnice în sine.
A mai apreciat că opoziția pârâtelor de a-i vinde reclamantului și padocul și terenul în discuție se datorează unor neregularități tot ale pârâtelor, ceea ce ar conduce la posibilitatea acestora de a-și invoca propria culpă.
Față de planul de amplasament și de limitare a imobilului în litigiu, plan avizat și de pârâte și O.C.P.I. G., și făcând aplicarea disp.art.1 pct.4 din H.G. nr.216/2002 Judecătoria Lișeti a apreciat că se impune lămurirea dispozitivului hotărârii judecătorești în discuție în sensul că obiectul vânzării îl reprezintă și padocul și terenul aferent construcțiilor.
Împotriva acestei hotărâi în termen legal au declarat și motivat recurs pârâtele P. și C. L. al comunei T. V., jud. G., care au solicitat respingerea cererii de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr.457/2010 a Judecătoriei Liești, apreciind că vânzarea – cumpărarea trebuie să prevadă strict cota de ½ din dreptul de proprietate privind grajdul, iar nu si padocul anexă la grajd și terenul de sub aceste construcții.
În motivarea în fapt a recursului au arătat că de fapt cererea reclamantului ar fi trebuit interpretată ca fiind o completare a hotărârii, iar nu o lămurire a acesteia, iar respectiva completare oricum ar fi trebuit respinsă ca nefondată deoarece padocul și terenul de sub construcții nu au făcut obiectul contractului de atribuire în folosință gratuită nr.1879/2003.
În dovedirea recursului recurenții nu au solicitat administrarea de noi probatorii.
În drept au invocat disp.art.299 – 316 și disp.art.2811 Cod procedură civilă și disp.art.2812 Cod procedură civilă.
Intimatul nu a formulat întâmpinare, dar a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că Încheierea recurată este temeinică și legală.
La termenul de judecată din data de 31.01.2013, la solicitarea Tribunalului, apărătorul recurenților a precizat că padocul este o amenajare – anexă a grajdului, respectiv, o suprafață de teren împrejmuită, fără pereți și doar cu acoperiș de azbest, unde se adapă animalele adăpostite în grajdul nr.4.
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză Tribunalul apreciază că recursul nu este fondat, având în vedere următoarele considerente:
Din contractul de atribuire în folosință gratuită nr.1879/2003 și procesul – verbal de predare - primire, precum și din planul de amplasament și delimitare al imobilului și fotografiile bunului în discuție depuse la dosar rezultă că intenția părților a fost aceea ca intimatul să preia în folosință gratuită în conformitatea cu dispozițiile O.U.G. nr.168/2001 cota de ½ din dreptul de proprietate asupra grajdului nr.4 de pe raza fostului Complex Zootehnic T. V. în vederea creșterii animalelor.
Pentru realizarea acestui scop considerăm, ca și prima instanță, că obiectul contractului l-a format și terenul și padocul anexă la grajd, în caz contrar neputându-se realiza activitatea de creștere a animalelor.
În mod corect prima instanță a constatat că la încheierea contractului nu au fost respectate prevederile H.G. nr.216/2002, în sensul că nu a fost identificat corespunzător obiectul atribuirii în folosință, respectiv grajdul, anexele absolut necesare exploatării acestuia și terenul de sub construcții, culpa pârâtelor neputând constitui motiv de nerespectare a obligațiilor contractuale.
Și Tribunalul consideră că cererea de față nu reprezintă o completarea a dispozitivului hotărârii judecătorești, ci o lămurire a acesteia, motiv pentru care sunt aplicabile disp.art.2811 Cod procedură civilă.
Față de toate aceste aspecte Tribunalul consideră că prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, care nu se impune a fi reformată, cu consecința respingerii recursului ca nefondat în temeiul disp.art.312 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul, promovat de recurenta – pârâtă P. C. T. V., cu sediul în .. G., în contradictoriu cu intimații C. L. AL C. T. V., cu sediul în .. G., și C. M., cu domiciliul în .. G., împotriva Încheierii din data de 21.03.2012 a Judecătoriei Liești, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31.01.2013.
Președinte, D. B. | Judecător, C. R. M. | Judecător, E. M. |
Grefier, L. Talpes |
Red. Jud. D.B./18.03.2013
Tehnored. Gref. L.T./18.03.2013
Ex.2
Fond judecător F. B.
← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Încheierea nr.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 509/2013. Tribunalul... → |
---|