Daune cominatorii. Decizia nr. 313/2013. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 313/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 14-11-2013 în dosarul nr. 4920/324/2012
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2949
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ NR. 313
Ședința publică de la 14.11.2013
Completul constituit din:
Președinte: M. A.
Judecător: R.-G. F.
Grefier: V. B.
La ordine fiind soluționarea apelului formulat de apelanta-reclamantă . B., în contradictoriu cu intimata-pârâtă U. A. TERITORIALĂ GHIDIGENI - prin PRIMAR, împotriva sentinței civile nr. 1103/14.05.2013 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apărătorul apelantei-reclamante, avocat C. S., în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosar (fila 22) și apărătorul intimatei-pârâte, avocat Stavire L., în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, conform art. 104 alin.10 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, care învederează stadiul pricinii, cauza a fost amânată pentru studiul înscrisurilor depuse, după care;
Reprezentantul apelantei-reclamante depune, la dosarul cauzei, adresa formulată de către apelantă Prefecturii Județului G.. Înmânează un exemplar și către partea adversă.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de apel.
Reprezentantul apelantei-reclamante solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea efectuării raportului de expertiză, care să ateste dacă într-adevăr există o suprapunere de teren. Numai o probă științifică, în acest sens, poate lămuri dacă există o suprapunere de terenuri, probă ce nu a fost administrată la instanța de fond. Pentru aceste motive, în principal, solicită admiterea apelului, trimiterea spre rejudecare cu aceste indicații. În cazul în care instanța nu va îmbrățișa acest prim aspect, solicită instanței admiterea apelului, modificarea sentinței atacate și în rejudecare, să se constate potrivit actelor depuse la dosarul cauzei, că într-adevăr în tarlaua și . deține o suprafață de teren în baza contractelor de arendă. În momentul în care apelantul a mers pentru a le lua în folosință și a le utiliza conform contractului, a stabilit că pe această suprafață de teren sunt cu totul alte persoane. În acest sens, a făcut nenumărate adrese către Primăria Comunei Ghidigeni, însă întotdeauna s-a lovit de răspunsul negativ al Comunei. Pe fondul cauzei, solicită admiterea apelului, modificarea sentinței, în sensul admiterii acțiunii principale, obligarea Comisiei Locale de pe lângă Primăria Comunei Ghidigeni de a acorda suprafața de 4,3 ha teren arabil din rezerva Comunei, întrucât există acest teren la nivelul Comunei Ghidigeni. Fără plata cheltuielilor de judecată.
Apărătorul intimatei-pârâte solicită respingerea apelului declarat. Solicită constatarea faptului că instanța de fond, în mod corect, a pronunțat soluția prin respingerea acțiunii principale. La instanța de fond reclamantei i s-a pus în vedere de nenumărate ori să precizeze concret care sunt suprafețele pe care le consideră că se suprapun și dacă aceste suprafețe de teren fac parte din proprietatea Comunei. Consideră că instanța de fond, analizând toate documentele care au fost depuse la dosarul cauzei, a constatat în mod corect că terenurile proprietarilor au fost date înainte de semnarea contractelor de arendă, iar titlurile de proprietate erau înainte de a se încheia aceste contracte. Consideră că intimata nu are nicio culpă că suprafețele de teren nu sunt acelea pe care le invocă apelanta și ar fi trebuit să facă verificări, în acest sens, încă din momentul încheierii acestor contracte. Cu privire la adresa depusă la acest termen de judecată, arată că nu are legătură, în mod strict. Nu există un răspuns concret pentru a stabili dacă apelanta a avut sau nu dreptate cu privire la cele sesizate. Solicită amânarea pronunțării pentru depunerea concluziilor scrise. Solicită plata cheltuielilor de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea înregistrată pe roul Judecatoriei T. sub nr._, reclamanta . în contradictoriu cu pârâta U. A. Teritorială Ghidigeni a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta să-i pună la dispoziție suprafața de 5,4 ha teren arabil din rezerva unității administrativ teritoriale a . fie obligată pârâta la plata de daune cominatorii în cuantum de 500 lei pe zi până la punerea efectivă în aplicare a obligației.
In fapt, în motivarea acțiunii reclamanta a arătat că, deține pe raza . de teren arabil în baza mai multor contracte de arendă, contracte ce au fost vizate de Primăria . class="NoSpacing"> A mai arătat reclamanta că, din măsurătorile efectuate în T21 (B. Sud) și tarlaua 15 (Erbicidare) s-a constatat că lipsește o suprafață de 2,68 ha în T21 și 2,72 ha în T15, suprafețe de teren care au fost arendate de la persoane ce dețin titluri de proprietate.
Reclamanta a arătat că există suprapuneri de teren pentru cele 5,4 ha și culpa aparține UAT Ghidigeni, care deși a fost notificată în mai multe rânduri în sensul de a-i pune la dispoziție această suprafață de teren, a refuzat în mod nelegal, motiv pentru care a solicitat să fie obligată la plata de daune cominatorii de 500 lei pe zi întârziere.
Prin precizările depuse ulterior la dosar, reclamanta a arătat că s-a ajuns la această situație datorită faptului că Primăria Ghidigeni a emis titluri de proprietate pe respectivele tarlale pentru suprafețe mai mari de teren decât există în realitate.
De asemenea, reclamanta a mai menționat că în respectivele tarlale proprietarii de teren, arendatorii nu au fost puși în posesie printr-o parcelare și bornare a respectivelor suprafețe de teren de către o societate de cadastru pentru a se identifica proprietatea fiecăruia și a se putea ști a cărui arendator conform titlurilor de proprietate societatea nu lucrează respectiva suprafață de teren, ci pur și simplu titlurile au fost emise scriptic fără o măsurare și punere în posesie.
La termenul din 29.01.2013 reclamanta prin apărător a declarat că își întemeiază acțiunea pe disp. art. 1286 C.civ.
La termenul din 07.05.2013 reclamanta prin apărător a declarat că nu mai are alte probe, singura probă pe care reclamanta a înțeles deci să o administreze fiind proba cu înscrisuri.
A depus astfel la dosar contractele de arendă încheiate cu diferite persoane ce dețin terenuri în extravilanul ., precum și titlurile de proprietate ale acestora, adresa nr. 181/16.05.2012 emisă de reclamantă și comunicată Primăriei Ghidigeni, situația terenurilor din tarlalele 21 și 15, un tabel centralizator al contractelor de arendă, situația terenurilor arendate, o lisă cu terenurile ce nu pot fi folosite.
Pârâta nu a formulat întâmpinare și nu a solicitat probe în combaterea acțiunii, însă poziția acesteia prin apărător a fost în sensul de a se respinge acțiunea.
La termenul din 29.01.2013 instanța a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a UAT Ghidigeni.
Prin sentinta civila nr.1103/14.05.2013, Judecatoria T. a respins excepția lipsei calității procesuale pasive ca neîntemeiată si a respins acțiunea cu ambele capete de cerere, promovată de reclamanta . B., în contradictoriu cu pârâta U. A. Teritorială Ghidigeni pentru obligația de a face, daune cominatorii, ca nefondată.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanța de fond a reținut următoarele:
In ceea ce priveste exceptia invocata din oficiu, față de precizările făcute de reclamantă prin apărător la termenul din 20.11.2012 și anume că obiectul acțiunii îl reprezintă „obligația de a face” și anume de a pune la dispoziția reclamantei o suprafață de teren din rezerva unității administrativ teritoriale Ghidigeni, instanța a apreciat că aceasta are calitatea de a sta în proces a pârâtă și ca atare a respins excepția.
Pe fondul cauzei a retinut ca reclamanta deține în arendă suprafață foarte mare de teren situată în extravilanul . având mai multe contracte de arendă încheiate în perioada 2007 - mai 2011 cu diferite persoane, depunând la dosar și titlurile de proprietate ale acestora.
Deși prin acțiune și prin precizările ulterioare a arătat că îi lipsesc suprafețele de 2,68 ha din T21 și 2,72 ha din T15, a depus la dosar o listă cu suprafețele ce nu pot fi folosite din care rezultă o suprafață mult mai mare de teren, din care unele suprafețe sunt situate și în alte tarlale.
Instanta a constatat ca este evident că de fapt litigiul există în primul rând între reclamantă în calitate de arendaș și persoanele respective în calitate de arendatori care dețin acte de proprietate, fapt care presupune că acestea au fost puse în posesie înainte de încheierea contractelor de arendă.
Instanța a avut în vedere și faptul că, reclamanta nici nu a fost în măsură să indice căror persoane aparțin suprafețele de teren pretinse inițial și, mai mult, ulterior așa cum s-a arătat, reclamanta a indicat că lipsesc și alte suprafețe de teren.
Pe de altă parte, instanța a avut în vedere că pentru majoritatea suprafețelor de teren arendate din T21 și T15, arendatorii au titluri de proprietate, ceea ce înseamnă că aceștia au fost puși în posesie de Comisia locală pentru aplicarea Legii 18/1991 a . posesie fiind un atribut al comisiei și nicidecum a Unității A. Teritorială Ghidigeni.
Așadar, atâta timp cât U. A. Teritorială Ghidigeni nu are nicio culpă în cauză, chiar dacă s-ar admite că s-au comis unele erori la punerea în posesie a unora dintre arendatori, aceasta nu are nicio obligație față de reclamantă și cu atât mai mult, nu poate fi obligată să-i pună la dispoziție reclamantei teren din rezerva unității administrativ teritoriale Ghidigeni.
Instanța a considerat că reclamanta nu a fost suficient de diligentă la momentul încheierii contractelor de arendă în ceea ce privește identificarea suprafețelor de teren și amplasamentul acestora, având în vedere că una din obligațiile arendatorului înserată în contract este aceea de a-i preda arendașului terenul agricol.
In concluzie, instanța a apreciat că nu se poate imputa Unității A. Teritoriale Ghidigeni, suprapunerile de teren pretinse și că aceasta în mod neîntemeiat a fost chemată în judecată pentru a fi obligată să acopere lipsa suprafețelor de teren la care se referă reclamanta prin punerea la dispoziția acesteia a unei suprafețe de teren din rezerva unității administrativ teritoriale.
Intrucât, pârâta nu are nicio obligație față de reclamantă, instanța a constatat pe cale de consecință că nici nu datorează daune cominatorii.
Impotriva acestei hotarari a formulat apel reclamanta . B., aratand ca instanta de fond in mod gresit a retinut ca parata nu are nicio culpa in cauza, intrucat instanta de fond nu a avut nicio proba care sa ateste punerea efectiva in posesia a arendatorilor cu suprafetele de teren din titlurile de proprietate.
Arata ca a depus diligente dupa incheierea contractelor de arenda, cand sesizand suprapunerile a solicitat paratei atribuirea unei suprafete de 5,4 ha teren, care nu se regaseste faptic, desi exista in titlurile de proprietate ale arendatorilor.
Arata de asemenea ca in virtutea rolului activ, chiar daca reclamanta nu a solicitat, ar fi trebuit sa ordone efectuarea unei expertize topometrice care sa ateste cele aratate de catre reclamanta.
Mai arata ca odata respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei instanta de fond a retinut ca aceasta a produs o suprapunere de terenuri insa prin respingerea actiunii retine ca parata nu are culpa, ceea ce este contradictoriu.
Legal citata, parata nu a formulat intampinare insa a solicitat prin aparator ales respingerea apelului ca nefondat. A solicitat obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata.
Tribunalul a incuviintat proba cu acte.
Reclamanta a incheiat o . contracte de arenda in perioada august 2008 – iunie 2009. In noiembrie 2012 formuleaza prezenta actiune, prin care solicita UAT Ghidigeni sa puna la dispozitia sa o suprafata de 5,4 ha din rezerva unitatii administrativ teritoriale sub sanctiunea de daune cominatorii, motivat de faptul ca suprafetele masurate ale terenurilor luate in arenda ar fi mai mici decat cele inscrise pe titlurile de proprietate ale arendatorilor ar fi mai mici decat cele real masurate.
Tribunalul constata ca timp de aproximativ patru ani reclamanta nu a sesizat o asemenea discrepanta, cu toate ca la momentul arendarii trebuia sa primeasca terenul si putea sa il masoare.
Insa chiar daca ar fi sesizat acest lucru la momentul preluarii terenurilor arendate, reclamanta nu ar fi avut nici un temei in baza caruia sa ceara obligarea unitatii administrativ teritoriale de a-i pune la dispozitie diferenta sesizata. Intre reclamanta si UAT Ghidigeni nu exista nici un raport juridic care sa poata conduce la o asemenea cerere. D. titularii dreptului de proprietate, la momentul punerii in posesie, daca sesizau diferente intre suprafetele trecute in titlu si cele existente in fapt, aveau la indemana actiuni in baza Legii nr. 18/1991. Or, acest lucru nu s-a intamplat iar reclamanta nici nu si-a intemeiat actiunea pe disp. Legii nr. 18/1991, intrucat nu ar fi avut calitate procesuala activa.
Contractele de arenda respective creaza raporturi juridice doar intre parti iar parata este doar un tert in raport cu aceste contracte.
Reclamanta poate doar, in contradictoriu cu arendatorii, sa solicite fie rezilierea contractelor de arenda fie modificarea acestora functie de suprafetele efective de teren pe care arendatorii le-au pus la dispozitia reclamantei.
Insa reclamanta nu poate cere sub nicio forma ca parata sa-i puna la dispozitie vreo suprafata de teren in baza unor contracte de arenda fata de care este tert, aceste contracte de arenda creând drepturi si obligatii doar intre partile contractante.
Tribunalul constata ca, in cauza, nu are nicio relevanta daca parata a avut sau nu vreo culpa la momentul punerii in posesie a arendatorilor cu suprafetele de teren, intrucat reclamanta fata de raportul juridic dintre titularii dreptului de proprietate si parata este un tert, asa cum s-a aratat mai sus.
F. de aceste considerente, tribunalul constata ca instanta de fond a pronuntat o hotarare legala si temeinica si pe cale de consecinta urmeaza sa respinga apelul ca nefondat.
In ceea ce priveste cererea intimatei de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecata, tribunalul constata ca intimata nu a facut dovada acestor cheltuieli, drept pentru care urmeaza sa respinga aceasta cerere ca nefondata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de către apelanta-reclamantă . B., cu sediul în Comuna Gohor, .. 152, jud. G., în contradictoriu cu intimata-pârâtă U. A. TERITORIALĂ GHIDIGENI-prin PRIMAR, cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr. 1103/14.05.2013 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, ca nefondat.
Respinge cererea de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.11.2013.
Președinte, Judecător, Grefier,
M. A. R.-G. F. B. V.
Red.Jud. R.G.F../20.03.2014
Tehnored. Gref. B.V./ 4ex/20.03.2014
Comunicat 2ex..
Jud. fond. L. V.-G.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 166/2013. Tribunalul GALAŢI | Fond funciar. Decizia nr. 214/2013. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
