Contestaţie la executare. Decizia nr. 95/2015. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 95/2015 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 02-03-2015 în dosarul nr. 95/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 95/2015
Ședința publică de la 02 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. B.
Judecător D. G. N.
Judecător A. F.
Grefier A. P.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de recurenta G. V. în contradictoriu cu intimatul C. E., împotriva sentinței civile nr._/24.10.2014 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 23.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, când Tribunalul a avut nevoie de timp pentru deliberare și a amânat pronunțarea la data de 02.03.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G., în data de 05.06.2014, sub nr._, contestatoarea G. V. a formulat în contradictoriu cu intimatul C. E. contestație la executare împotriva somației nr. 705/23.05.2014, emise în dosarul de executare nr. 705/CMC/2012 aflat pe rolul B. C. Miștoi C., solicitând anularea formelor de executare.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat în esență că anterior formulării cererii de executare din 26.07.2012 a efectuat nu numai reparația la zidul despărțitor dintre imobile, ci o amplă lucrare de renovare a imobilului.
A apreciat contestatoarea că executarea silită a început după ce litigiul a rămas fără obiect, deoarece și-a îndeplinit de bunăvoie obligațiile stabilite prin sentința civilă nr._/02.12.2010 a Judecătoriei G., imobilul a fost renovat, inclusiv acoperișul, astfel încât cheltuielile de judecată s-au compensat conform înțelegerii cu intimatul C. E. cu contravaloarea reparațiilor efectuate la acoperiș, care trebuie suportate de toți coproprietarii.
În drept, contestatoarea a invocat art. 399, art. 403 și art. 3715 C.pr.civ..
În susținerea cererii, contestatoarea s-a folosit de proba cu înscrisuri (filele 7-13 d.f.).
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare.
Prin întâmpinare, intimatul a invocat excepția tardivității formulării contestației la executare motivat de faptul că aceasta a fost introdusă după mai muți ani de la data începerii executării silite. Pe fond s-a arătat că nu s-a făcut dovada executării de bunăvoie a obligațiilor stabilite prin titlul executoriu.
La solicitarea instanței, executorul judecătoresc a depus o copie certificată a dosarului de executare (filele 21-50 d.f.).
Prin sentința civilă nr._/24.10.2014, Judecătoria G. a admis excepția tardivității introducerii contestației la executare și a respins contestația la executare ca tardiv introdusă. A fost obligată contestatoarea la plata către intimat a sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art. 401 C.pr.civ. contestația la executare se poate face în termen de 15 zile de la data când:
a) contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare;
b) cel interesat a primit, după caz, comunicarea ori înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit;
c) debitorul care contestă executarea însăși a primit somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somația sau executarea se face fără somație.
În cauză, la cererea intimatului din 26.07.2012 (fila 45 d.f.), împotriva contestatoarei a început executarea silită în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr._/02.02.2010 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._/233/2009 (filele 11-13 d.f.).
Executarea silită, încuviințată prin încheierea nr. 4814/22.08.2012 (fila 42 d.f.), a fost începută prin emiterea somației din 30.08.2012 (fila 38 d.f.). Acest act de executare a fost comunicat contestatoarei la adresa din G., ., ., însă dovada de comunicare s-a întors cu mențiunea destinatar necunoscut (fila 37 d.f.), întrucât adresa la care s-a comunicat somația nu aparținea contestatoarei, ci procuristului acesteia din dosarul în care s-a pronunțat titlul executoriu.
În aceste condiții, executorul judecătoresc a făcut demersuri pentru aflarea domiciliului contestatoarei, emițând în acest sens o adresă către Serviciul Public Comunitar pentru Evidența Persoanelor G. (fila 36 d.f.), care a comunicat că domiciliul contestatoarei este în G., ., având reședința până la data de 24.07.2013 în mun. C., ., ., . d.f.).
După aflarea domiciliului contestatoarei, executorul judecătoresc a recomunicat somația din 30.08.2012, atât la domiciliul contestatoarei, la data de 26.11.2012 (fila 26 d.f.), cât și la reședința acesteia la data de 21.12.2012 (fila 25 d.f.).
Având în vedere că s-a formulat contestație la executare în data de 04.06.2014, instanța a constată că aceasta a fost depusă după termenul de 15 zile prevăzut de art. 401 C.pr.civ. astfel încât a admis excepția tardivității și a respins contestația la executare ca tardiv formulată.
Văzând și art. 274 C.pr.civ., instanța a obligat-o pe contestatoare la plata către intimat a sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea G. V., apreciind-o netemeinică și nelegală. A solicitat modificarea sentinței și admiterea contestației la executare, desființarea titlului executoriu și anularea formelor de executare.
A învederat că în data de 03.06.2014 a formulat contestația la executare împotriva somației nr. 705/22.05.2014, cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 401 lit. a C.pr.civ.
A mai invocat că procesul verbal ce ar fi întrerupt termenul de prescripție (f. 29-30 d.f.) este fictiv și nul întrucât nu este semnat, astfel încât în privința actelor de executare anterioare datei de 22.05.2014 a intervenit perimarea.
În drept a invocat disp. art. 304 și art. 401 C.pr.civ., solicitând judecata și în lipsă.
Recursul a fost legal timbrat cu taxă judiciară de timbru de 50 lei.
Verificând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu disp. art. 3041 C.proc.civ., Tribunalul constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
În mod corect a reținut instanța de fond că potrivit art. 401 alin. 1 lit. a C.pr.civ. contestația la executare se poate face în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare.
Totuși, instanța de fond a făcut o aplicare greșită a acestui text de lege atunci când a admis excepția tardivității. Astfel, contestatoarea a precizat în mod expres în cuprinsul cererii de chemare în judecată că a formulat contestație la executare împotriva somației nr. 705/23.05.2014, emise în dosarul de executare nr. 705/CMC/2012 aflat pe rolul B. C. Miștoi C.. Somația i-a fost comunicată contestatoarei în data de 26.05.2014, conform dovezii de primire depuse în copie la f. 21 d.f. Prin urmare, termenul de 15 zile a început să curgă în 27.05.2014 și s-a împlinit pe 11.06.2014. Or, contestația la executare a fost înregistrată la Judecătoria G. în 05.06.2015, fiind expediată prin curier în 04.06.2014, în interiorul termenului prevăzut de lege.
Instanța de recurs mai reține că dacă instanța de fond ar fi avut în vedere că motivele invocate în contestația la executare nu erau motive de nelegalitate sau netemeinicie a somației nr. 705/22.05.2014, ci vizau executarea silită însăși, față de mențiunea expresă că se contestă actul de executare somația nr. 705/22.05.2014, nu ar fi putut respinge contestația ca tardivă, ci ar fi putut constata că aceste motive nu puteau fi invocate decât în termen de 15 zile de la data primirii primei somații ori de la data când contestatoarea a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu s-a primit somația sau executarea se face fără somație, consecința fiind că motivele ce priveau contestația la executarea silită însăși nu mai puteau fi analizate, iar contestația se impunea a fi respinsă ca nefondată.
Cum instanța a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, se impune casarea sentinței recurate, conform art. 312 alin.3 C.pr.civ., și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, potrivit art. 312 alin.5 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de contestatoarea G. V., domiciliată în G., ., în contradictoriu cu intimatul C. E., cu același domiciliu, împotriva sentinței civile nr._/24.10.2014 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare.
Casează sentința civilă nr._/24.10.2014 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._ și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Martie 2015.
Președinte, L. B. | Judecător, D. G. N. | Judecător, A. F. |
Grefier, A. P. |
Red. D.G.N./17.04.2015
Tehn. P.A./2 ex./17.04.2015
Fond: R. D.
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 268/2015. Tribunalul GALAŢI | Pretenţii. Decizia nr. 99/2015. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
