Pretenţii. Decizia nr. 93/2015. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 93/2015 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 26-02-2015 în dosarul nr. 93/2015
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2949
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 93/2015
Ședința publică din data de 26.02.2015
Completul constituit din:
Președinte: L. B.
Judecător: D. G. N.
Judecător: N. D. B.
Grefier: I. A. T.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea recursului declarat de recurenții – reclamanți B. F. și L. N., cu domiciliul în ., în contradictoriu cu intimata – pârâtă S.C. R. S.A., cu sediul în G., ., jud. G., împotriva sentinței civile nr. 4084/23.04.2014, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 19.02.2015, iar ulterior la data de 26.02.2015, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului G. sub nr._, reclamanții B. F. și L. N. au solicitat obligarea pârâtei S.C. R. S.A. la plata contravalorii chiriei pentru suprafața de teren pe care sunt amplasați un număr de 5 stâlpi de transport și furnizare a energiei electrice, instalați pe terenul proprietatea acestora, începând cu anul 2009. Totodată au solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.
În fapt au susținut că, în calitate de adjudecatari, au dobândit în anul 2005 dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 5.216 m.p. teren situat în extravilanul ., zonă unde pârâta are în exploatare un releu împreună cu clădirea aferentă și unde sunt amplasați cei 5 stâlpi de furnizare a energiei electrice.
În drept, au invocat art. 1075 și 1077 V.C.civ.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prematurității și a lipsei calității procesuale pasive. Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În susținerea poziției sale a susținut că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile de fond și formă prevăzute de art. 7201 C.proc.civ. pentru desfășurarea procedurii concilierii prealabile. Pe de altă parte S.C. R. S.A. are numai calitatea de consumator, nefiind proprietara niciunei rețele electrice.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanții au solicitat respingerea excepțiilor.
Prin sentința comercială nr. 757/2012 pronunțată de Tribunalul G., s-a admis excepția necompetenței materiale, cauza fiind trimisă spre competentă soluționare la Judecătoria G..
Pe rolul Judecătoriei G., cauza a primit nr._ .
La data de 14.04.2014 s-au pus concluzii pe excepțiile prematurității și a lipsei calității procesuale pasive a S.C. R. S.A.
Prin sentința civilă nr. 4084/23.04.2014 pronunțată de Judecătoria G., s-a respins excepția prematurității acțiunii, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive formulată de pârâta S.C. R. S.A și s-a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, în urma licitației din data de 29.03.2005 reclamantul B. F., în calitate de adjudecatar, a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 5.216 m.p. situat în extravilanul ., T26 P438/1.
Prin actul de dezmembrare și contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 338/12.08.2008, reclamantul L. N. a devenit proprietar pe suprafața din 2119 mp teren(parte din trupul de 5.216 m.p. situat în extravilanul ., T26 P438/1).
Prin cererea de chemare în judecată reclamanții solicită obligarea pârâtei la plata contravalorii chiriei pentru suprafața pe care sunt amplasați 5 stâlpi de transport și furnizare a energiei electrice precum și pentru terenul care nu poate fi exploatat agricol, justificând calitatea procesuală a S.C. R. S.A. prin faptul exploatării unui releu și a clădirii aferente, edificate pe terenul proprietatea comună a celor doi reclamanți, pentru care prin sentința civilă nr._ pronunțată de Tribunalul G. aceasta a fost obligată la încheierea unui contract de închiriere până la încetarea exploatării instalațiilor de telecomunicații.
Potrivit art. 3 pct. 5 din Legea nr. 13/2007, capacitatea energetică este reprezentată de instalațiile de producere a energiei electrice, rețele electrice și alte echipamente electroenergetice.
Consumatorul de energie electrică este reprezentat de acel client final, persoană fizică sau juridică, ce cumpără energie electrică pentru consumul propriu.
În ceea ce privește transportul și distribuția energiei electrice, potrivit dispozițiilor art. 35 și 41 din Legea nr. 13/2007 acestea se realizează de operatorul, persoană juridică, titular de licență, în cadrul rețelei electrice de transport al energiei electrice care este proprietatea publică a statului. În condițiile legii, terenurile pe care se situează rețelele electrice de transport și de distribuție, sunt și rămân în proprietatea publică a statului pe durata de existență a rețelei.
Rețelele electrice de distribuție se delimitează față de instalațiile de producere sau de rețelele electrice de transport și de cele ale consumatorilor în punctele de delimitare patrimonială.
În speță, reclamanții nu au făcut dovada încadrării S.C. R. S.A. în categoria operatorilor de transport sau distribuție a energiei electrice pentru a-i fi aplicabil regimul juridic stabilit prin Legea nr. 13/2007.
Activitatea pârâtei este reglementată de dispozițiile OUG nr. 79/2002, în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată. Potrivit dispozițiilor art. 22 din același act, furnizorii de rețele de comunicații electronice autorizați pot, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, să instaleze, să întrețină, să înlocuiască sau să mute orice elemente ale rețelelor de comunicații electronice, inclusiv suporturile și celelalte facilități necesare pentru susținerea acestora, precum și punctele terminale utilizate pentru furnizarea de servicii de comunicații electronice, pe, deasupra, în sau sub imobile aflate în proprietate publică sau privată, după caz.
Titularii își pot exercita dreptul numai după încheierea unui contract în formă autentică cu titularul dreptului de proprietate asupra imobilului respectiv, prin care se stabilesc condițiile de exercitare a acestui drept.
Prin sentința civilă nr. 397/2011 pronunțată de Tribunalul G., pârâta, S.C. R. S.A. a fost obligată la încheierea unui astfel de contract.
Față de situația de fapt reținută și de dispozițiile legale aplicabile pârâtei, instanța a reținut că pârâtei nu îi este aplicabil regimul juridic instituit de Legea nr. 13/2007 neavând calitatea de proprietar al rețelei de transport a energiei electrice, nici de operator licențiat.
În aceste condiții, instanța a constatat că reclamanții nu au făcut dovada existența unei identități între persoana celui chemat în judecată și persoana obligată în cadrul raportului juridic dedus judecății, motiv pentru care a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală.
Împotriva sentinței civile nr. 4084/23.04.2014 pronunțată de Judecătoria G. au declarat recurs reclamanții B. F. și L. N..
Cauza a fost repartizată aleatoriu ca apel, dar calea de atac s-a discutat și clarificat la data de 12.02.2015.
Prin motivele de recurs, în esență, au invocat următoarele:
Deși excepțiile de prematuritate și excepția lipsei calității procesuale pasive au fost dezbătute și soluționate încă din data de 13.12.2011, instanța(al patrulea complet de judecată) s-a dezinvestit încă odată și în mod intempestiv, pe excepția lipsei calității procesuale pasive.
În opinia lor, instanța a repus în discuția părților în mod nelegal, a doua oară aceste excepții, motiv pentru care a pronunțat o soluție nelegală.
Au invocat încălcarea dreptului la apărare și la un proces echitabil, deoarece instanța nu le-a permis să-și argumenteze susținerile.
Instanța a pronunțat o soluție cu încălcarea autorității de lucru judecat care rezultă din sentința civilă nr. 397/2011 pronunțată de Tribunalul G., prin care pârâta, S.C. R. S.A., a fost obligată la încheierea unui contract de închiriere cu reclamanții, pentru suprafețele ocupate din proprietatea recurenților.
Instanța a interpretat selectiv unele prevederi din Legea 13/2007 și din OUG 79/2002, dar concluzionează că pârâtei nu-i este aplicabilă Legea 13/2007.
Prin soluția pronunțată, instanța a încălcat dreptul de proprietate privată astfel cum este ocrotit prin art.44 și 136 din Constituția României dar și prin art.1 din Primul Protocol anexă la CEDO.
Pe fond au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiași instanță, cu plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.
Intimata-pârâtă nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare.
Prin cererea nr.201/01/04/399/09.02.2015, a precizat că cei 5 stâlpi electrici deservesc consumatorii riverani ai proprietăților celor doi reclamanți.
Analizând actele și lucrările dosarului, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
1. Acțiunea a fost depusă la data de 21.09.2011, iar la data de 20.02.2012, reclamanții au precizat că pretind de la pârâtă suma de 20.645 lei, aspect în raport de care se constată că în cauză se aplică vechile dispoziții de drept material și procesual, iar calea de atac este cea prevăzută de art. 282 indice 1 V.C.proc.civ., respectiv recursul.
2. În sinteză, din punct de vedere procedural, cursul dosarului a fost următorul:
Prin întâmpinarea depusă de pârâtă la data de 14.10.2011, aceasta a invocat excepția de prematuritate și excepția lipsei calității procesuale pasive.
În dosarul nr._, aceste excepții nu au fost dezbătute sau soluționate, iar termenul din 13.12.2011 invocat de recurenți(la care instanța s-ar fi pronunțat pe aceste excepții) nu a fost niciodată acordat.
În dosarul nr._, la data de 08.04.2013 s-a pus în discuția părților excepția prescripției dreptului material la acțiune, excepție unită cu fondul, după care s-a procedat la administrarea probei cu expertiză.
La data de 14.04.2014, după depunerea raportului de expertiză, instanța constatând că părțile nu au obiecțiuni la raport, a pus în discuția părților cele două excepții de prematuritate și lipsă calitate procesuală pasivă.
La dezbateri, părțile au fost reprezentate, recurenții prin avocatul ales.
3. În cauză prezintă relevanță modul de soluționare al excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.
În concret, față de modul în care s-a desfășurat procedura la instanța de fond, motivele de recurs sunt vădit nefondate, pentru următoarele considerente:
a) Instanța nu încălcat disp. art.268 alin.3 V.C.proc.civ. referitor la efectele încheierilor interlocutorii, deoarece până la data de 23.04.2014, nu s-a mai pronunțat pe această excepție.
b)Instanța nu s-a pronunțat intempestiv pe această excepție, deoarece aceasta a fost dezbătută în mod public, la data de 14.04.2014, ocazie cu care reclamanții prin avocatul ales, și-au expus opinia, situație care exclude încălcarea dreptului la apărare și la un proces echitabil, astfel cum invocă recurenții.
c)În raport de excepțiile și apărările invocate, instanța era obligată să se pronunțe mai întâi pe excepția lipsei calității procesuale a pârâtei, astfel cum prevede imperativ art. 248 V.C.proc.civ.
Admiterea probei cu expertiză și schimbarea compunerii completelor de judecată, nu exclude îndeplinirea obligației procesuale menționată de art. 248 V.C.proc.civ. în condițiile în care completele anterioare nu s-au pronunțat pe această excepție.
d) Au susținut că instanța a pronunțat o soluție cu încălcarea autorității de lucru judecat care rezultă din sentința civilă nr. 397/2011 pronunțată de Tribunalul G., prin care pârâta, S.C. R. S.A., a fost obligată la încheierea unui contract de închiriere cu reclamanții, pentru suprafețele ocupate din proprietatea recurenților.
În sensul art. 163 V.C.proc.civ., pentru a exista autoritate de lucru judecat trebuie să fie îndeplinită condiția triplei identități de părți, obiect și cauză. În cauză obiectul dosarelor nr._ și_ (în raport de care se invocă autoritatea de lucru judecat) diferă. Primul are ca obiect pretenții al doilea a avut ca obiect o obligație de a face. În al doilea dosar se face referire la releul și construcțiile proprietatea pârâtei în timp ce în prezenta cauză se solicită despăgubiri pentru lipsa de folosință generată de existența pe proprietatea reclamanților a 5 stâlpi electrici.
Ca urmare, prin soluția dată, instanța de fond nu a încălcat principiul autorității de lucru judecat.
e) S-a susținut că instanța a interpretat selectiv unele prevederi din Legea 13/2007 și din OUG 79/2002 și a concluzionat greșit că pârâtei nu-i este aplicabilă Legea 13/2007, însă reclamanții fac o confuzie între calitatea de proprietar a celor 5 stâlpi de transport și furnizare a electrice, între calitatea de operator de transport sau distribuție a energiei electrice și cea de consumator.
Pentru a obține condamnarea pârâtei, actual Telekom Romania Communications SA, reclamanții trebuia să facă dovada că aceasta este proprietarul/operatorul de transport sau distribuție a energiei electrice aferentă celor 5 stâlpi electrici, aspect nedovedit în cauză.
f) Recurenții au invocat încălcarea dreptului de proprietate privată astfel cum este ocrotit prin art.44 și 136 din Constituția României dar și prin art.1 din Primul Protocol anexă la CEDO.
Prin soluția pronunțată, instanța nu a soluționat cauza pe fond, iar reclamanții au acces la instanță pentru valorificarea pretențiilor lor, în raport de acea parte față de care vor justifica calitatea procesuală pasivă.
g) Soluția dispusă de instanță nu se impune a fi modificată, pentru următoarele motive:
Reclamanții B. F. și L. N. au solicitat obligarea pârâtei S.C. R. S.A. la plata contravalorii chiriei pentru suprafața de teren pe care sunt amplasați un număr de 5 stâlpi de transport și furnizare a energiei electrice, instalați pe terenul proprietatea acestora.
Pentru a obține condamnarea pârâtei, actual Telekom Romania Communications SA, reclamanții trebuia să facă dovada că aceasta este proprietarul/operatorul de transport sau distribuție a energiei electrice aferentă celor 5 stâlpi electrici, astfel cum prevede art. 3 pct.5, 35 și 41 din Legea 13/2007, aspect nedovedit în cauză.
Calitatea pârâtei de consumator de energie electrică, în baza disp. Legii 13/2007, nu echivalează cu calitatea de proprietar/operator de transport sau distribuție a energiei electrice și în consecință nu antrenează răspunderea materială a pârâtei în modalitatea solicitată de reclamanți.
Calitatea procesuală pasivă presupune identitate între cel chemat în judecată și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.
În cauză pretenția concretă a reclamanților poate fi satisfăcută în raport de o altă persoană, respectiv în raport de proprietarul/operatorul de transport sau distribuție a energiei electrice aferentă celor 5 stâlpi electrici.
h) În consecință, pentru considerentele arătate și față de prev. art.109 în ref. la art. 304 pct.9 și 312 alin 1 V.C.proc.civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenții – reclamanți B. F. și L. N., cu domiciliul în ., în contradictoriu cu intimata – pârâtă S.C. R. S.A., cu sediul în G., ., jud. G., împotriva sentinței civile nr. 4084/23.04.2014, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 26.02.2015.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
L. B. D. G. N. N. D. B. I. A. T.
Pt. jud. aflat în C.O., cf. art. 426 alin. 4 C. pr. civ.
semnează președintele completului de judecată,
jud. L. B.
Red. L.B. 02.04.2015 /Tehnored. I.A.T./ 2 ex./06.04.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 173/2015. Tribunalul GALAŢI | Acţiune în constatare. Sentința nr. 268/2015. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
