Contestaţie la executare. Decizia nr. 191/2015. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 191/2015 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 09-04-2015 în dosarul nr. 191/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
Dosar nr._
operator de date cu caracter personal-2949
DECIZIA CIVILĂ Nr. 191/2015
Ședința publică de la 09 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. G. F.
Judecător M. A.
Judecător M. M.
Grefier L. L.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de către recurenta K. C. prin SCPA IGOR ONUTA SI ASOCIATII în contradictoriu cu intimatul M. G., împotriva sentinței civile nr. 9720/03.10.2014 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr_, având ca obiect contestație la executare.
Din actele și lucrările dosarului, precum și din susținerile părților consemnate în încheierea de ședință din data de 26.03.2015 care face parte integrantă din prezenta, Tribunalul în urma deliberării avute la data de 09.04.2015 a pronunțat următoarea decizie:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 23.06.2014 sub nr._, contestatoarea M. G. a formulat în contradictoriu cu intimata K. C. contestație la executare împotriva actelor de executare prin care a solicitat anularea tuturor actelor de executare întocmite începând cu data de 02.06.2014 în dosarul execuțional nr. 134/VVI/2009 al B. T. Ș. și V. I V. și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că prin titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 132/R/13.04.2006 și încheierea de îndreptare eroare din 13.04.2006 pronunțată de Curtea de Apel G. în dosarul nr._ s-a admis recursul declarat de intimată împotriva sentinței civile nr. 1184/19.12.2005 și în rejudecare a admis acțiunea reclamantei, s-a dispus anularea autorizației nr. 769/6.06.2005 eliberată de Primarul Municipiului G. și eliberarea terenului de construcțiile edificate de intervenientă, pe cheltuiala pârâtului, de către reclamantă.
S-a mai susținut că intimata a înaintat contestatoarei proiectul tehnic de demolare întocmit de . și devizul privind contravaloarea lucrărilor de demolare efectuate de executant în sumă de 128.786,84 lei fără TVA, iar serviciul de specialitate a stabilit că suma solicitată este corectă, precum și faptul că urmează a fi achitate intimatei și suma de 5.322,96 lei reprezentând documentație DTAD și suma de 901,5 lei reprezentând taxe la Inspectoratul de Stat în Construcții.
Contestatoarea a menționat că la data de 04.06.2014 a fost somată de B. T. Ș. și V. V. să achite intimatei suma de 54.693,68 lei reprezentând diferența pentru aducerea la îndeplinire a titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 132/R/13.04.2006 pronunțată de Curtea de Apel G.. S-a apreciat că executarea pentru suma menționată anterior este nelegală deoarece suma executată cuprinde cheltuieli ce nu au fost utile și necesare pentru demolarea imobilului. Astfel, s-a menționat contractul de prestări servicii pază nr. 04/19.07.2013 pentru asigurarea pazei și obiectivului din .. 189 A-189 B pentru care s-a achitat suma de 30.206,4 lei.
De asemenea, contestatoarea a învederat instanței și cheltuielile efectuate de intimată cu tăierea unei țevi de gaz în valoare de 5000 lei precum și onorariul avocatului intimatei în cuantum de 5000 lei.
S-a mai criticat și procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din 02.06.2014 cu referire la onorariul executorului judecătoresc, arătând că acesta nu a fost corelat cu diligențele depuse pentru realizarea executării silite pe de o parte, iar pe de altă parte a apreciat că până la momentul procedural al comunicării somației nu se poate stabili onorariul maxim permis de lege executorului judecătoresc.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 399 și urm. C.pr.civ.
P. cererea depusă la termenul de judecată din data de 04.07.2014, contestatoarea a solicitat suspendarea executării silite având în vedere că executarea silită pornită împotriva sa este nelegală și de natură a produce prejudicii grave și ireparabile.
Legal citată, intimata K. C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.
În motivarea cererii, intimata a arătat că prin decizia civilă nr. 132/R/2006 modificată prin încheierea de îndreptare din data de 13.04.2006 instanța a dispus anularea autorizației de construire nr. 769/6.06.2005 eliberată de Primarul municipiului G. și eliberarea terenului de construcțiile edificate de . pe cheltuiala pârâtului de către reclamanta K. C.. A mai arătat că a pus în executare titlul executoriu și a procedat la demararea lucrărilor de demolare, iar cheltuielile privind paza obiectivului sunt pe deplin justificate și trebuie să fie achitate de către contestatoare.
Intimata a precizat că devizul general întocmit de . fost doar un deviz estimativ, iar demolarea efectivă a construcțiilor a fost realizată de către Întreprinderea individuală V. T. în temeiul contractului nr. 04/21.11.2014 și devizul estimativ întocmit la data de 11.11._ a fost în sumă de 177.144,32 lei +TVA.
Cu referire la suma de 500 lei reprezentând contravaloare factură nr._, intimata a arătat că această sumă este justificată având în vedere că pentru demolare era necesară tăierea țevilor de gaze, iar cu privire la suma de 5000 lei reprezentând serviciile de asistență juridică, a apreciat că și această sumă este justificată raportat la faptul că pentru a efectua procedura de demolare a fost nevoită să apeleze la serviciile unui avocat.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 C.pr.civ.
Instanța a încuviințat și a administrat în cauză proba cu înscrisuri, fiind depus, în copie, dosarul de executare nr. 134/VVI/2009 al B. T. Ș. și V. I V..
P. sentința civilă nr. 9720/03.10.2014 pronunțată de Judecătoria G. s-a admis în parte contestația la executare, s-a respins capătul de cerere privind suspendarea executării silite ca fiind rămas fără obiect, s-a anulat în parte procesul verbal de stabile a cheltuielilor de executare încheiat la data de 02.06.2014 și somația emisă la data de 02.06.2014 în cadrul dosarului execuțional nr. 134/VVI/2009 al B. T. Ș. și V. V. în ceea ce privește suma de 29.611,92 lei, sumă ce excede creanței decurgând din titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 132/R/13.04.2006 pronunțată de Curtea de Apel G..
De asemenea, s-a anulat în parte procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare încheiat la data de 02.06.2014 în cadrul dosarului execuțional nr. 134/VVI/2009 al B. T. Ș. și V. V. și s-a redus onorariul executorului judecătoresc la suma de 2.508,176+TVA lei raportat la valoarea creanței urmăribile.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că prin cererea de executare silită formulată la data de 01.04.2009, creditoarea K. C. a solicitat B. V. D. punerea în executare silită a deciziei civile nr. 132/R din 13.04.2006 împotriva debitorului M. G., întocmindu-se astfel dosarul execuțional nr. 134/2009.
La data de 02.06.2014 creditoarea a formulat cerere de continuare a executării pentru suma de 54.693,68 lei, având în vedere că debitorul a achitat suma de 165.990,13 lei, fiind anexate actele doveditoare cu privire la cheltuielile de demolare efectuate.
P. somația emisă la data de 02.06.2014, debitorul a fost somat ca în baza titlului executoriu decizia civilă nr. 132/R/13.04.2006 pronunțată de Curtea de Apel G. să achite creditoarei K. C. în termen de 24 ore suma de 54.693,68 lei, reprezentând diferență cheltuieli efectuate pentru aducerea la îndeplinire a titlului executoriu și suma de 6.588 lei reprezentând cheltuieli de executare(onorariu executor).
P. procesul verbal din data de 02.06.2014 B. T. Ș. și V. V. a stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 3717 C.pr.civ. cheltuieli de executare în cuantum total de 6.819 lei, din care suma de 164 lei cheltuieli de executare, 49 lei taxe poștale și 6.606 lei onorariu executare silită.
P. adresa nr. 134/2009 din data de 04.07.2014 emisă de B. T. Ș. și V. V. s-a dispus înființarea popririi asupra tuturor conturilor în lei și valută pe care debitorul le are deschise până la concurența sumei totale de 61.281,68 lei, din care suma de 6.588 lei onorariu executor și suma de 54.693,68 lei diferență cheltuieli efectuate pentru aducerea la îndeplinire a titlului executoriu.
S-au reținut dispozițiile art. 399 C.pr.civ., potrivit cărora împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
P. contestația la executare, debitorul M. G. a solicitat anularea tuturor actelor de executare întocmite începând cu data de 02.06.2014 în dosarul execuțional nr. 134/VVI/2009, arătând că suma solicitată cuprinde și cheltuieli ce nu au fost necesare pentru demolarea imobilului.
Cu privire la criticile formulate de contestatorul M. G. cu referire la suma de 30.206,4 lei reprezentând contravaloare servicii pază, instanța a reținut că autorizația de desființare pentru imobilul situat în G. .. 189A-189B a fost emisă la data de 16.09.2013, iar contractul de prestări servicii pază pentru imobilul arătat a fost încheiat de intimată la data de 21.07.2013, serviciile fiind facturate începând cu data de 01.08.2013 până la data 12.12.2013.
Conform procesului verbal încheiat de către executorul judecătoresc la data de 22.11.2013 imobilul situat în G. .. 189 A-B a fost predat către ÎI T. Ghe. V. pentru începerea lucrărilor de demolare, iar la data de 12.12.2013 creditoarea K. C. a semnat procesul verbal de recepție finală a lucrărilor de demolare a imobilului din .. 189 A-189B executate de II T. GHE V.. Astfel, având în vedere că autorizația de desființare a imobilului a fost obținută la data de 16.09.2013, că imobilul a fost predat în vederea demolării la data de 22.11.2013 și că lucrările au fost recepționate la data de 12.12.2013, instanța a apreciat că sunt justificate doar cheltuielile cu paza imobilului efectuate de la data predării imobilului în vederea demolării și până la data recepției finale a lucrărilor( 12.12.2013), respectiv suma în cuantum de_,64 lei aferentă facturilor nr._/29.11.2013 și nr._/17.12.2013.
În ceea ce privește suma de 500 lei achitată de intimată pentru tăierea țevilor de gaz, instanța a reținut că aceasta nu este o cheltuială utilă pentru demolarea imobilului, din moment ce factura fiscală . nr._/25.09.2013 a fost emisă pentru servicii constând în modificare instalație gaze fără a se consemna cărui imobil îi este aferentă această instalație de gaze pe de o parte iar pe de altă parte intimata nu a prezentat nicio probă din care să reiasă faptul că aceasta ar fi fost efectuată la imobilul în cauză.
Cu referire la onorariul avocatului din etapa executării silite în cuantum de 5000 lei instanța a reținut că acesta este justificat prin factura nr. 255/17.07.2013 și foaia de vărsământ, fiind proporțional cu munca depusă de avocat și cu obiectul executării silite.
În ceea ce privește onorariul executorului judecătoresc, având în vedere că instanța a constatat că doar o parte din cheltuielile efectuate de către creditoarea intimată sunt justificate în vederea demolării rezultă că onorariul executorului, a fost calculat la valoarea creanței urmăribile conform OMJ nr. 2550/2006 și anume suma de 2.508,176 +TVA.
În consecință, instanța a admis în parte contestația la executare, în sensul celor menționate anterior.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs intimata-creditoare K. C., considerând sentința civilă nelegală și netemeinică.
În motivarea cererii a arătat că a autorizația de desființare pentru imobilul situat în G. .. 189A-189B a fost emisă la data de 16.09.2013, iar contractul de prestări servicii pază pentru imobilul arătat a fost încheiat la data de 01.08.2013 și până la data de 12.12.2013.
Mai arată că imobilul a fost predat către executant în vederea demolării la data de 22.11.2013, iar la data de 12.12.2013 a semnat procesul verbal de recepție finală a lucrărilor de demolare, aspecte care au fost reținute și de către instanța de fond, însă a apreciat în mod greșit că sunt justificate doar cheltuielile efectuate cu paza imobilului în perioada 22.11._13.
În ceea ce privește cheltuielile pentru perioada anterioară emiterii autorizației de desființare, respectiv 01.08._13, arată că sunt justificate raportat la faptul că până la data emiterii autorizației de demolare era absolut necesar că imobilul să fie păzit încă de la momentul predării efective a acestuia, respectiv 20.06.2013. Aceasta cu atât mai mult, cu cât contestatoarea a fost obligată la suportarea tuturor costurilor efectuate cu demolarea imobilului.
În ceea ce privește suma de 500 lei reprezentând contravaloarea facturii fiscale . nr._/25.09.2013, arată că este o plată utilă și necesară pentru demolarea imobilului, având în vedere că pentru a se demola imobilului era necesară tăierea țevilor.
Urmare a emiterii recursului arată că se impune și modificarea sentinței recurate și în ceea ce privește onorariul executorului judecătoresc.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 3041 C.pr.civ.
A fost achitată taxa judiciară de timbru în cuantum de 500 lei.
Legal citată, intimata-debitoare a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.
În motivarea cererii, a arătat că în mod corect instanța de fond a apreciat că a fost încheiat un contract de prestări servicii pază pe perioada 01.08._13 pentru imobilul situat în G. .. 189A-189B, însă criticile recurentei sunt nefondate, întrucât suma de 29.611,92 lei excede creanței decurgând din titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 132/R/13.04.2006 pronunțată de Curtea de Apel G., întrucât imobilul a fost predat pentru începerea lucrărilor de demolare la data de 22.11.2013, iar la data de 12.12.2013 recurenta-creditoare a semnat procesul verbal de recepție finală a lucrărilor de demolare.
Astfel, în mod corecta reținut instanța de fond că sunt justificate cheltuielile cu paza imobilului efectuate de la data predării imobilului în vederea demolării și până la recepția finală, respectiv suma de 10.624,64 lei.
În ceea ce privește suma de 500 lei menționată în factura fiscală . nr._/25.09.2013, arată că în cuprinsul facturii nu se menționează cărui imobil îi este afectată instalația de gaze, astfel că în mod corect instanța de fond a apreciat că nu este vorba de o cheltuială utilă pentru demolarea imobilului.
Întrucât s-a stabilit că suma de 29.611,92 lei excede creanței decurgând din titlul executoriu, în mod corect a fost redus și onorariul executorului judecătoresc în raport de cu valoarea creanței urmăribile.
În drept, cererea nu a fost motivată.
În calea de atac a recursului nu s-a administrat nicio probă.
Verificând legalitatea sentinței civile prin prisma motivelor de recurs, instanța de control judiciar reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
S-a reținut în mod corect de către instanța de fond că împotriva recurentului-debitor M. G. s-a pornit executarea silită în baza titlului executoriu reprezentate de decizia civilă nr. 132/R/13.04.2006 pronunțată de Curtea de Apel G., prin care s-a dispus anularea autorizației nr. 769/6.06.2005 eliberată de Primarul Municipiului G. și eliberarea terenului situat în G. .. 189A-189B de construcțiile edificate, pe cheltuiala debitorului.
Pentru efectuarea lucrărilor de demolare, intimata-creditoare K. C. a susținut că a efectuat mai multe cheltuieli, inclusiv cele pentru paza și protecția obiectivului din G. .. 189A-189B în baza contractului de prestări servicii nr. 4/19.07.2013 și cele pentru tăierea țevilor de gaz.
Se constată că în mod corect instanța de fond a reținut că în vederea demolării s-a emis autorizației de desființare nr. 520/16.09.2013 de către Primăria municipiului G.(fila 45 dosar fond), autorizație în cuprinsul căreia s-a dispus luarea tuturor măsurilor de protejare în timpul executării lucrărilor. Se reține însă, pe de o parte că aceste măsuri se impuneau pe timpul executării lucrărilor de demolare, iar pe de altă parte că aceste măsuri vizau protejarea construcțiilor învecinate, pentru a nu fi afectate.
În aceste condiții, față de data predării imobilului către societatea căreia i s-a încredințat lucrarea de demolare 22.11.2013, față de data semnării procesului verbal de recepție finală a lucrărilor de demolare 12.12.2013, se reține că în mod corect instanța de fond a apreciat că nu sunt justificate cheltuielile pentru perioada anterioară emiterii autorizației de desființare, respectiv 01.08._13.
Faptul că intimatul-debitor a fost obligat să suporte cheltuielile pentru demolarea construcției, nu poate duce automat la concluzia că trebuie să suporte orice cheltuială legată de demolare, în condițiile în care nu s-a dovedit că este utilă și necesară aducerii la îndeplinire a titlului executoriu. Aceasta, cu atât mai mult cu cât s-a asigurat paza unui imobil care urma a fi demolat.
În ceea ce privește suma de 500 lei reprezentând contravaloarea facturii fiscale . nr._/25.09.2013, se constată că în mod corect instanța de fond a apreciat că nu s-a făcut dovada că vizează imobilul în litigiu a cărei demolare s-a realizat, precum și faptul că această lucrare a vizat modificarea instalației de gaze și nu tăierea țevilor așa cum s-a susținut, astfel că nu s-a dovedit a fi o plată utilă și necesară pentru demolarea imobilului.
Ca urmare, instanța apreciază că nu sunt întemeiate motivele de recurs, astfel că nu se impune nici modificarea sentinței atacate în ceea ce privește onorariul executorului judecătoresc, care a fost raportat la doar la valoarea creanței urmăribile.
Față de toate aceste aspecte, tribunalul apreciază că Judecătoria G. a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, care nu se impune a fi reformată, cu consecința respingerii recursului ca nefondat în temeiul dispozițiilor art. 312 al. 1 C.pr.civ.
În ceea ce privește cererea privind plata cheltuielilor de judecată, față de dispozițiile art. 274 Cpr.civ., față de obiectul procesului, față de complexitatea redusă a cauzei, față de faptul că dosarul s-a soluționat al doilea termen de judecată, instanța apreciază că suma de 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată este rezonabilă, astfel că recurenta-creditoare, ca parte căzută în pretenții, va fi obligată la plata către intimatul-debitor a sumei 800 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel(onorariu avocat).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de către recurenta K. C. prin SCPA IGOR ONUTA SI ASOCIATII, cu sediul în G., .. 16, cu domiciliul ales în București, ..15, tronson C, birou nr.1, sector 4, la SCPA Igor O. și Asociații, în contradictoriu cu intimatul M. G., cu sediul în G., ., împotriva sentinței civile nr. 9720/03.10.2014 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr_, ca fiind nefondat.
Obligă recurenta să achite intimatului suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.04.2015.
Președinte Judecător ptr. Judecător Grefier
R. G. F. M. A. M. M. L. L.
Care se află în C.O. semnează conf.art.261 al.2
C.pr.civ, președintele Tribunalului G.
Jud. A. P.
Red.M.A/Tehn.L.L.
08.05.2015/ 4 EXEMPL.
| ← Rectificare carte funciară. Decizia nr. 108/2015. Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 200/2015. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
