Contestaţie la executare. Decizia nr. 523/2015. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 523/2015 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 26-06-2015 în dosarul nr. 523/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
Decizia civilă nr.523
Ședința publică de la 26.06.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE – N. D. B.
Judecător – R. N.
Grefier – M. R.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea apelului promovat de apelanții B. P. GĂBIȚĂ P. AV. S. I. - G., ., ., Cod poștal_, J. G. și B. V. P. AVOCAT S. I. în contradictoriu cu intimatul - V. R. SA - ., ., . sentinței civile nr. 2690/05.03.2015 pronunțata de Judecătoria G., in dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile au avut loc în ședința publica din 19.06.2015 ce au fost consemnate in încheierea de ședința de la acea data ce face parte integranta din prezenta decizie, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 26.06.2015, pentru când a decis următoarele:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
P. cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 04.09.2014, sub nr._ contestatoarea V. SA a formulat, în contradictoriu cu intimații B. P. Găbiță, B. V. și B. C. C., contestație împotriva executării la care este supusă în dosarul execuțional nr. 194/2014 al B. C. C., solicitând anularea somației din data de 28.08.2014, a Încheierii din data de 28.08.2014 de stabilire a cheltuielilor de executare și a tuturor actelor de executare și cenzurarea onorariului de executor și de avocat. A solicitat și suspendarea executării cheltuielilor de executare până la soluționarea contestației.
În motivarea în fapt a cererii, contestatoare a arătat, în sinteză, că executarea a fost pornită în baza Sentinței civile nr. 2205/07.03.2014, pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._/233/2013, hotărâre care nu constituie titlul executoriu, nefiind susceptibilă de executare provizorie.
A menționat contestatoarea că hotărârea judecătorească în baza căreia s-a pornit executarea silită este atacată cu apel, urmând ca, după soluționarea apelului, să dea curs hotărârii instanței.
A precizat contestatoarea și că onorariul executorului a fost stabilit fără a se menționa cursul valutar funcție de care s-a calculat, fiind stabilit cu încălcarea Ordinului nr. 2561/2012.
Cu privire la onorariu de avocat, contestatoarea a arătat că un onorariu de 2.500 lei perceput în faza de executare silită nu reflectă volumul de muncă al avocatului din această fază a procesului.
În drept a invocat art. 667 indice 4 C.proc.civ.
În susținerea cererii, a depus la dosar, înscrisuri în copie (f. 4-9)
Intimații B. P. Găbiță și B. V. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, motivat, în sinteză, de faptul că actele de executare au fost emise în baza Încheierii nr. 5272/14.08.2014, pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._/233/2014, hotărâre prin care instanța a apreciat că intimații au împotriva contestatoarei o creanță certă, lichidă și exigibilă rezultată dintr-un titlu executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 2205/07.03.2014, pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._/233/2013, hotărâre care este executorie, executarea făcându-se pe riscul creditorilor, potrivit art. 637 alin. 1 C.proc.civ.
Au solicitat și respingerea cererii de suspendare a executării cheltuielilor de executare ca fiind lipsită de obiect.
Cu privire la onorariu de avocat, au precizat că debitoarea aflată în culpă pentru neexecutarea voluntară a obligației prevăzută în titlul executoriu trebuie să suporte și onorariul de avocat avansat de creditori în faza de executare silită.
Au solicitat și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.
Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.
Intimatul B. C. C. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că executorul judecătoresc nu este parte în cadrul procedurii de executare silită, potrivit art. 644 C.proc.civ., ci o instituție învestită cu autoritate de stat prin Legea nr. 188/2008.
În subsidiar, a solicitat respingerea contestației ca nefondată,
A solicitat și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, a invocat art. 205 C.proc.civ.
Cerere a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în suma de 1.000 lei (f. 48), în conformitate cu prevederile art. 10 alin. 2 și din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Instanța este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, în baza art. 713 coroborat cu art. 650 C.proc.civ.
P. Încheierea din data de 18.02.2015, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului B. C. C., pentru considerentele reținute în încheiere.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și a fost atașat dosarul execuțional nr. 194/2014 al B. C. C. în copie certificată pentru conformitate cu originalul (f. 11-45).
P. sentința civilă nr. 2690/05.03.2015 a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatoarea V. Romania SA,, în contradictoriu cu intimatul B. C. C. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A fost respinsă, ca nefondată, excepția tardivității contestației la executare.
A fost admisă contestația la executare formulată de contestatoarea V. Romania SA, în contradictoriu cu intimații B. P. Găbiță și B. V. și au fost anulate toate actele de executare întocmite de B. C. C. în dosarul execuțional nr. 194/2014, reprezentate de Încheierea nr. 194/2014 din data de 25.07.2014 de deschidere a dosarul de executare, Încheierea nr. 194/2014 din data de 28.08.2014 privind actualizarea creanței, Încheierea nr. 194/2014 din data de 28.08.2014 privind stabilirea cheltuielilor de executare, somația de plată din data de 28.08.2014, adresa de înființare a popririi din data de 05.09.2014, Încheierea nr. 194/2014 din data de 17.09.2014 de eliberare a sumelor obținute din executarea silită și orice alte acte de executare subsecvente celor menționate. A fost respincă ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a executării cheltuielilor de executare. A fost respinsă, ce nefondată, cererea intimatului B. C. C. de obligare a contestatoarei la cheltuieli de judecată
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin Sentința civilă nr. 2205/07.03.2014, pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._/233/2013, s-a constatat caracterul abuziv al clauzelor privind comisionul de risc redenumit comision de administrare prevăzute de art. 5 lit. a din Condițiile Speciale și art. 3.5 din Condițiile Generale ale Convenției de credit nr._/21.12.2007, s-au anulat clauzele menționate și a fost obligată pârâta contestatoare . la plata, către reclamanții intimați B. P. Găbiță și B. V., sumei de 4.759,07 CHF și a sumei de 2.611,91 CHF în echivalent în lei la data plății, dobândă legală calculată de la data de 25.07.2013 până la achitare și 3.500 lei cheltuieli de judecată (f. 14-17).
La data de 02.07.2014, intimații creditori B. P. Găbiță și B. V., prin avocat S. I. L., au solicitat B. C. C. punerea în executare silită a titlului executoriu reprezentat de 2205/07.03.2014, pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._/233/2013, împotriva contestatoarei debitoare . (f. 12)
P. Încheierea nr. 194/25.07.2014, B. C. C. a deschis dosarul de executare nr. 194/2014 și a solicitat Judecătoriei G. încuviințarea executării silite (f. 19-20), executare încuviințată prin Încheierea nr. 5272/14.08.2014, pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._/233/2014 (f.34).
La data de 28.08.2014, executorul a întocmit Încheierea nr. 194/2014 de actualizare a creanței, prin care a stabilit o dobândă în sumă de 483,46 CHF, Încheierea nr. 194/2014 privind stabilirea cheltuielilor de executare, prin care a stabilit cheltuieli de executare în sumă de 7.027,61 lei (onorariul executorului judecătoresc fiind în sumă de 4.006,61 lei și onorariul de avocat în sumă de 2.500 lei) lei și a emis somație de plată pentru suma totală de 7.854,44 CHF și 10.527,61 lei (f. 3535-37), acte de executare comunicate debitoarei la data de 29.08.2014 și 01.09.2014 (f. 44,45).
La data de 05.09.2014, executorul a emis adresă de înființare a popririi către Banca Națională a României pentru suma din somația de plată, comunicând debitoarei înființarea popririi la data de 09.09.2014 (f.24,25,28-30).
P. Încheierea nr. 194/2014 din data de 17.09.2014, B. C. C. a eliberat sumele obținute din executarea silită, comunicând debitoarei încheierea la data de 23.09.2014 (f. 33,40-41).
A reținut că potrivit art. 632 C.proc.civ. (în forma în vigoare la momentul formulării cererii de executare silită), executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, constituind titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.
Conform art. 633 din același act normativ, sunt hotărâri executorii hotărârile date în apel și cele date în primă instanță, fără drept de apel ori cele în legătură cu care părțile au convenit să se exercite direct recursul.
În baza art. 634 alin. 1 pct. 3 și 4 din cod, sunt hotărâri definitive hotărârile date în primă instanță, care nu fost atacate cu apel și hotărârile date în apel, fără drept de recurs și cele neatacate cu recurs.
În cauză, așa cum s-a arătat, executarea silită a fost încuviințată în baza Sentinței civile nr. 2205/07.03.2014, pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._/233/2013, hotărâre care este supusă prevederilor codului de procedură civilă în vigoare și care este dată cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, nefiind deci nici executorie și nici definitivă pentru a fi pusă în executare silită, față de prevederile legale mai sus menționate, astfel încât nu constituie titlu executoriu.
De altfel, părțile au arătat că hotărârea pusă în executare silită a fost atacată cu apel.
A apreciat prima instanță că nu pot fi reținute în cauză apărările intimaților, potrivit cărora punerea în executare a unei hotărâri judecătorești atacată cu o cale de atac se face pe riscul creditorilor, întrucât art. 637 alin. 1 C.proc.civ. are în vedere hotărârile judecătorești care constituie titlu executoriu or, în cauză, așa cum s-a arătat, hotărârea judecătorească pusă în executare silită nu era titlul executoriu la momentul demarării executării silite.
Potrivit art. 703 C.proc.civ., nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage nulitatea actului nelegal, precum și a actelor de executare subsecvente.
În cauză, așa cum s-a arătat, executarea silită în dosarul execuțional nr. 194/2014 al B. C. C. a fost pornită în baza unei hotărâri care nu constituie titlu executoriu apreciind că toate actele de executare silită întocmite în dosarul de executare menționat sunt lovite de nulitate, în baza art. 703 C.proc.civ., nulitate necondiționată de existența unei vătămări.
Față de acest aspect, prima instanță nu a mai analizat apărărilor contestatoarei cu privire la nelegalitatea cheltuielilor de executare.
Potrivit art. 711 alin. 3 C.proc.civ., după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere pe calea contestației la executare și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale.
Având în vedere că, prin acțiunea formulată, contestatoarea nu a solicitat și anularea Încheierii nr. 5272/14.08.2014, pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._/233/2014, prin care s-a încuviințat executarea silită, instanța nu a analizat această hotărâre față de principiul disponibilității înscris în art. 9 C.proc.civ.
A reținut prima instanță că potrivit art. 723 alin. 1 C.proc.civ., în cazul în care instanța a desființat executarea silită, la cererea celui interesat, va dispune și restabilirea situației anterioare executării apreciind că, întrucât contestatoarea nu a solicitat și întoarcerea executării silite, nu va dispune și restabilirea situației anterioare executării.
Cu privire la cererea intimatului B. C. C. de obligare a contestatoarei la cheltuieli de judecată, a reținut că în sensul art. 452 și art. 453 C.proc.civ., partea care pierde procesul va fi obligată să plătească cheltuielile de judecată pe care partea care a câștigat a dovedit că le-a făcut.
Potrivit art. 394 alin. 3 C.proc.civ., după închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă.
În cauză, dezbaterile s-au închis la data de 18.02.2015 iar intimatul a trimis dovada cheltuielilor de judecată prin email la data de 18.02.2015, ora 16:16, după închiderea dezbaterilor și terminarea ședinței de judecată, în copie ilizibilă, astfel încât nu pot fi luate în considerare, cererea fiind nefondată.
La termenul de judecată din data de 18.02.2015, reprezentantul intimaților B. P. Găbiță și B. V. a arătat că nu solicită cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel intimații B. P. Găbița și B. V., care au solicitat admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii apelate, în sensul respingeri contestației la executare, ca nefondată. În motivarea apelului formulat a arătat că a fost încuviințată executarea silită prin încheierea nr._ pronunțată de judecătoria G., ocazie cu care au fost verificate de către instanță condițiile de admisibilitate a cererii de încuviințare a executării silite, hotărârea fiind apreciată ca fiind executorie. A arătat că în mod greșit au fost înlăturate apărările formulate de intimații creditori, respectiv aplicarea art. 637 al.1 în sensul că executarea se realizează pe riscul creditorului, care va fi ținut să repună debitorul în drepturile sale, în cazul modificării sau desființării hotărârii. Au arătat că potrivit art. 637 C. pot fi puse în executare și hotărâri care pot fi atacate cu apel sau recurs sau hotărâri arbitrale nedefinitive.
Au solicitat judecata cauzei și în lipsă.
Cauza a fost înregistrată în apel pe rolul Secției a II-a civilă, care, prin decizia civilă nr. 88/24.04.2015 a admis excepția necompetenței funcționale a Secției a II-a Civilă a Tribunalului G. și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției I civilă.
Pe rolul secției I civilă cauza a fost înregistrată sub nr._ la data de 29.04.2015.
Intimata contestatoare a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea apelului intimata a arătat, în esență, că hotărârea pusă în executare nu reprezintă un titlu executoriu, nefiind executorie în sensul art. 632, 633, 634 Cod proc. civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de control judiciar reține următoarele:
În dosarul de executare silită cu nr. 194/2014 al B. C. C. intimații B. P. Gabita și B. V. au solicitat, la data de 02.07.2014, punerea în executarea a sentinței civile nr. 2205/07.03.2014 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul cu nr._/233/2013 prin care fusese admisă în parte cererea formulată de aceștia în calitate de reclamanți, în contradictoriu cu pârâta . și a fost constatat caracterul abuziv caracterul abuziv al clauzelor privind comisionul de risc, redenumit comision de administrare, prevăzute de art. 5 lit. a ”Comision de risc” din Condițiile speciale ale convenției și art. 3.5 ”Comision de risc” din Condițiile generale ale convenției din Convenția de Credit nr._/21.12.2007. Au fost anulate clauzele prevăzute de art. 5 lit. a ”Comision de risc” din Condițiile speciale ale convenției și art. 3.5 ”Comision de risc” din Condițiile generale ale convenției din Convenția de Credit nr._/21.12.2007. A fost obligată pârâta la restituirea, către reclamanți a sumei de 4759,07 CHF (în echivalent lei la data plății) încasată cu titlu de „comision de risc” și a sumei de 2611,91 CHF (în echivalent lei la data plății) încasată cu titlu de ”comision de administrare” pe parcursul derulării convenției de credit nr._/21.12.2007. A fost obligată pârâta să plătească reclamanților dobânda legală aferentă debitului principal de 7370,98 CHF, calculată de la data formulării acțiunii, respectiv 25.07.2013, până la achitare. A fost obligată pârâta la plata, către reclamanți, a cheltuielilor de judecată în cuantum de 3.500 lei reprezentând onorarii apărători aleși.
Hotărârea a fost pronunțată cu drept de apel.
Potrivit disp. art. 632 al. 1 și 2 NCPC executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu și constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare iar în sensul dispozițiilor art. 633 și 634 NCPC hotărârile judecătorești pronunțate de prima instanță cu drept de apel nu sunt nici hotărâri executorii și nici definitive.
Așa cum rezultă din mențiunile existente pe copia hotărârii depusă la executorul judecătoresc, hotărârea nu era definitivă la momentul formulării cererii de executare silită, fiind declarat apel împotriva acestei hotărâri.
Având în vedere aceste împrejurări, hotărârea nefiind o hotărâre executorie nu putea fi pusă în executare silită.
Împrejurarea că a fost încuviințată executarea silită prin încheierea nr. 5272/14.08.2014 a Judecătoriei G. nu schimbă cu nimic această situație, încuviințarea executării silite fiind realizată într-o procedură necontencioasă, putând fi contestată executarea silită pe calea contestației la executare, în sensul art. 711 NCPC. Chiar dacă intimatul contestator nu a solicitat și anularea încheierii de încuviințare a executării silite, deși potrivit art. 711 al. 3 avea această posibilitate, constatând că a fost pusă în executare o hotărâre judecătorească ce nu reprezenta un titlu executoriu, prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.
Dispozițiile art. 637 al. 1 NCPC invocat de către apelanți au în vedere o altă ipoteză decât cea existentă în cauză, respectiv ipoteza punerii în executare a unei hotărâri executorii, art. 637 al. 1 NCPC dispunând că „Punerea în executare a unei hotărâri judecătorești care constituie titlu executoriu se poate face numai pe riscul creditorului dacă hotărârea poate fi atacată cu apel sau recurs …”. Textul are în vedere ipoteza în care o hotărâre pronunțată în prima instanță are caracter executoriu în virtutea legii, cum ar fi ipoteza încheierii pronunțate în temeiul disp. art. 326 C., ori în situația pronunțării încheierii de admitere a cererii de asigurare a probelor, conform art. 361 al. 1 C., ori în ipoteza în care este pronunțată o hotărâre judecătorească în procedura specială a cererilor cu valoare redusă, conform art. 1030 al. 3 C..
Sentința civilă pusă în executare nu este o hotărâre executorie potrivit unor norme speciale astfel încât se aplică regulile de drept comun reglementate de art. art. 633 și 634 NCPC .
Având în vedere aceste considerente, văzând că hotărârea pronunțată de prima instanță este legală și temeinică, urmează să fie respins apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul promovat de apelanții B. P. GĂBIȚĂ P. AV. S. I. - G., ., ., Cod poștal_, J. G. și B. V. P. AVOCAT S. I. în contradictoriu cu intimatul - V. R. SA - ., ., . sentinței civile nr. 2690/05.03.2015 pronunțata de Judecătoria G., in dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 26.06.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
N. D. B. R. N. M. R.
Redactat motivare judecător B. N.D./01.09.2015
Tehnoredactat grefier R. m./07.09.2015/5 ex.
Comunicat părti ---------------------------------------
| ← Evacuare. Decizia nr. 357/2015. Tribunalul GALAŢI | Legea 10/2001. Încheierea nr. 09/2015. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
