Obligaţie de a face. Decizia nr. 697/2015. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 697/2015 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 01-10-2015 în dosarul nr. 697/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
Operator personal de date nr. 2949
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
DECIZIE CIVILA Nr. 697/2015
Ședința publică de la 01 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. M.
Judecător A. F.
Grefier L. C.
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea apelului declarat de pârâtul . S. SRL împotriva sentinței civile nr._ din 13.11.2014 pronunțată de Judecătoria G. în contradictoriu cu intimata-reclamantă POLIȚIA L. G., avand ca obiect obligație de a face.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 22.09.2015 când Tribunalul, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 1.10.2015.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 01.04.2014 reclamanta Poliția L. G. a solicitat obligarea pârâtului S.C D. de V. S. S.R.L. să desființeze lucrările de construcție executate fără autorizație de construire. Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că, prin Procesul-verbal de contravenție . nr._/03.06.2013, pârâtul a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 3.000 lei, în baza art. 26 alin. 1 lit. a din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, întrucât a executat lucrări de construcție fără a deține autorizație de construire la imobilul spațiu comercial situat în G., . a respecta prevederile documentației tehnice ce a stat la baza emiterii Autorizației de construire nr. 179/18.08.2008, după cum urmează: „schimbare poziție și forma scări de acces în spațiul comercial, scările sunt amplasate pe domeniul public și a practicat o usa de acces suplimentara pe fațada de sud spre .., modificând astfel forma fațada în zona respectiva (din rotunjita în dreptunghiulară)”.
A precizat reclamanta că, prin procesul-verbal de contravenție menționat, s-a dispus sistarea lucrărilor și . termen de 90 de zile de la data întocmirii actului, pârâta necontestând în instanța de judecată procesul-verbal de contravenție și nedeclanșând demersurile necesare intrării în legalitate.
În drept a invocat dispozițiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții si Legea Politiei Locale nr. 155/2010.
În susținerea cererii, a depus la dosar înscrisuri în copie și fotografii (f. 4-17).
Pârâtul S.C D. de V. S. S.R.L. a formulat întâmpinare invocând excepția prescripției dreptului material la acțiune.
A susținut că parata a început executarea construcției situată în G., . baza autorizației de construire nr. 179/18.08.2008, iar lucrările au fost finalizate în anul 2010 și că potrivit art. 31 din Legea nr. 50/1991 – dreptul de a constata contravențiile și de a aplica amenzile prevăzute la art. 26 se prescrie în termen de 2 ani de la data savarsirii faptei.
În drept au fost invocate disp. Legii nr. 50/1991.
A depus înscrisuri (f. 24-28).
Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care arata ca parata nu a înțeles sa uzeze de calea plângerii împotriva procesului verbal de contravenție, potrivit art. 31 din O.G. nr. 27/2001.
Prin sentința civila nr._ din 13.11.2014 pronunțată de Judecătoria G. a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta Poliția L. G. în contradictoriu cu pârâta S.C. D. de V. S. S.R.L.
A fost obligată pârâta să desființeze lucrările de construcție executate fără autorizația de construire la imobilul spațiu comercial situat în G., ., . ”schimbare poziție si forma scări de acces în spațiul comercial (scări amplasate pe domeniul public) si practicarea unei uși de acces suplimentara, pe fațada de sud si modificare forma fațada ”, astfel cum rezultă din Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/03.06.2013.
S-a stabilit termen limită de executare a măsurii de desființare balcon 90 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în cazul nerespectării termenului limită stabilit măsura dispusă de instanță urmând a fi dusă la îndeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor de poliție, cheltuielile urmând să fie suportate de către pârât.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în principal, incidența în speță a disp.art. 32 din Legea nr. 50/1991 și ale art.28 al.1,2 și 3 din lege a căror aplicare a făcut-o.
Instanța de fond a reținut că în cauză s-a făcut dovada că lucrările de construcție au fost executate fără autorizație de construire, că a expirat termenul de 60 de zile de la încheierea procesului-verbal de contravenție acordat pentru . că pârâta nu a demarat demersurile pentru a intra în legalitate, astfel încât este întemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtei să desființeze construcția realizată ilegal.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta S.C D. de V. S. S.R.L. solicitând admiterea căii de atac exercitată, schimbarea în tot a sentinței civile nr._/2014 pronunțată de Judecătoria G. și în rejudecare, respingerea acvțiunii reclamantului pentru intervenirea prescripției dreptului.
Apelanta a susținut că a invocat pe calea excepției, în fața instanței de fond, prescripția dreptului reclamantei de a formula acțiune având drept obiect demolarea construcției edificate de pârâtă, dar cu încălcarea dispozițiilor procedurale prev.de art. 245 C.pr.civ., instanța de fond a transformat-o într-o apărare de fond.
Apelanta a invocat disp.art. 31 din Legea 51/1991 și termenul de prescripție de 2 ani de la data săvârșirii faptei în care se prescrie dreptul autorității administrative de a constata și aplica amenzile prevăzute de art. 26 din lege- precizând că termenul de prescripție se socotește de la data comiterii faptei, nu a constatării acesteia și indiferent dacă procesul-verbal constatator este contestat sau nu.
A susținut de asemenea apelanta că prin acțiunea formulată – astfel cum rezultă din motivarea soluției instanței de fond – reclamanta s-a repus în termenul de a solicita desființarea construcției de către pârâtă, ceea ce contravine sancțiunii prescripției invocată prin întâmpinare.
În drept, apelanta a invocat disp.art. 411 al.1 pct.2 teza ultimă C.pr.civ.
Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Intimata a susținut în esență că instanța de fond corect a înlăturat apărările pârâtei, reținând că procesul-verbal de contravenție nu a fost contestat și că pentru lucrările de construcție edificate fără autorizație nu a respectat termenul de 60 de zile pentru .-se aplicarea disp.art. 32 al.1 din Legea nr. 50/1991.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței apelate constată că apelul este nefondat și va fi respins ca atare pentru considerentele care vor fi expuse:
Instanța de fond a reținut corect situația de fapt, dispozițiile legale aplicabile speței pe care le-a interpretat coroborat, funcție de probatoriul administrat.
Susținerea apelantei că instanța de fond ar fi nesocotit dispozițiile art. 245 C.pr.civ. este neavenită și va fi înlăturată ca atare.
Textul invocat definește noțiunea de „excepție procesuală” și precizează elementele definitorii, distincția dintre excepții și apărări fiind făcută de doctrină și concretizată de practică.
În speță, excepția prescripției dreptului la acțiune este o excepție de fond prin care pârâtul sesizează neregularități ale dreptului la acțiune al reclamantului, excepție peremptorie care tinde la împiedicarea judecății.
Admiterea unei excepții dirimante – în speță a prescripției dreptului la acțiune – duce la respingerea acțiunii prin efectul direct al excepției dar în speță, excepția prescripției invocată în fața instanței de fond și reiterată prin motivele de apel este doar un mijloc de apărare distinct, invocat pe cale de excepție doar pentru a genera confuzii și eludarea dispozițiilor legale care impuneau apelantului contestarea măsurii sancționatorii dispuse prin procesul-verbal de contravenție . nr._/3.06.2013, dacă o considera nelegala sau netemeinică.
Instanța de fond a fost învestită de reclamant cu o cerere întemeiată în drept pe disp.art. 32 din Legea nr. 50/1991 și în mod corect analizând probatoriul administrat – înscrisuri – a constatat că aspectele constatate și măsurile dispuse prin procesul-verbal . nr._/3.06.2013 nu au fost contestate și cum potrivit raportului de verificare nr. 1784/21.08.2013 petentul nu a intrat în legalitate, a solicitat instanței în temeiul disp.art. 28 al.1 din Legea nr. 50/1991 să se pronunțe în sensul obligării acestuia la respectarea legalității.
Excepția procesuală în accepțiunea art. 245 C.pr.civ. trebuie să aducă în discuție neregularități care privesc procedura desfășurată sau lipsurile acțiunii în desfășurare și cum în speță acțiunea formulată de reclamantă în temeiul disp.art.32 din Legea nr. 50/1991 nu este prescrisă, în mod corect instanța de fond constatând că partea a denumit excepție simpla apărare de fond formulată s-a pronunțat motivat pe fondul pricinii.
De asemenea, corect instanța de fond a reținut că potrivit art. 28 alin. 2 și 3 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, decizia menținerii sau a desființării construcțiilor realizate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administrației publice competente, sau, după caz, de instanța de judecată, măsura desființării construcțiilor aplicându-se și în situația în care, la expirarea termenului de intrare în legalitate stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției, contravenientul nu a obținut autorizația necesară.
În conformitate cu prevederile art. 32 din lege, în cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art. 28 alin. 1, organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz, încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației sau desființarea construcțiilor realizate nelegal, în cazul admiterii cererii instanța stabilind termenele limită de executare a măsurilor dispuse.
Faptul că instanța de fond a administrat, la solicitarea pârâtului, proba testimonială în dovedirea susținerii că lucrările au fost executate în anul 2008 și faptul că în raport cu această dată pârâtul a invocat prescripția dreptului autorității administrative de a solicita desființarea construcțiilor, nu înseamnă că instanța de fond a nesocotit disp.art. 245 C.pr.civ., respectiv că a permis – prin admiterea acțiunii – reclamantei să fie repusă în termenul de a solicita desființarea construcției.
Prescripția dreptului autorității administrative de a solicita desființarea construcțiilor edificate fără autorizație de construcție și oricare apărare invocată pe cale de excepție sau ca apărare de fond putea și trebuia să facă – dacă contravenientul aprecia că se impune – obiectul unei plângeri reglementate de disp.O.G. nr.2/2001 și cum în speță, acesta nu a fost contestat, măsurile dispuse au devenit definitive, procesul-verbal . nr._/2013 devenind titlu executoriu.
Cum acțiunea reclamantului a fost dovedită iar apărările pârâtului motivat înlăturate, corect instanța de fond a admis acțiunea astfel cum a fost formulată, motiv pentru care apelul declarat de pârât va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul . S. SRL cu sediul în G., .. 12, ..42 împotriva sentinței civile nr._ din 13.11.2014 pronunțată de Judecătoria G. în contradictoriu cu intimata-reclamantă POLIȚIA L. G., cu sediul în G., . avand ca obiect obligație de a face.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Octombrie 2015.
Președinte, M. M. | Judecător, A. F. | |
Grefier, L. C. |
Red. A.F.
L.C. 27 Noiembrie 2015/4 ex.
Fond: jud. I.D.C.
| ← Evacuare. Hotărâre din 23-09-2015, Tribunalul GALAŢI | Partaj judiciar. Decizia nr. 401/2015. Tribunalul GALAŢI → |
|---|








