Contestaţie la executare. Hotărâre din 21-10-2015, Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 21-10-2015 în dosarul nr. 753/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ NR.753/2015
Ședința publică de la 21 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. G. B.
Judecător M. A.
Grefier V. T.
Pentru astăzi fiind amânată judecarea apelului formulat de apelanta . în contradictoriu cu intimatul T. G., împotriva sentinței civile nr._/10.11.2014 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 13.10.2015, respectiv la data de 21.10.2015.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față;
Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._ la data de 20.03.2014, contestatoarea . a formulat, în contradictoriu cu intimatul T. G., contestație împotriva executării silite ce formează obiectul dosarului nr. 50/2014 al B. M. C. și B. F., solicitând lămurirea întinderii și aplicării titlului executoriu, anularea formelor de executare, întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare, restituirea sumelor încasate necuvenit de creditor și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1841 C.civ. și ale art. 711 alin. 2, art. 713 alin. 3 și 714 alin. 3 C.proc.civ.
A fost achitată taxa de timbru în cuantum de 646 lei.
Intimatul T. G., legal înștiințat, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității formulării contestației la executare, pe fond solicitând respingerea acțiunii ca nefondată.
În ședința publică din data de 20.10.2014, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. 1 C.pr.civ. potrivit cărora instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, a pus în discuția contradictorie a părților excepția tardivității formulării contestației la executare.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, fiind atașate copii ale dosarului de executare nr. 50/2014 al B. M. C. și B. F..
Prin sentința civilă nr._/10.11.2014 Judecătoria G. a admis excepția tardivității și a respins contestația la executare ca fiind tardiv formulată.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că prin cererea de executare silită, înregistrată pe rolul B. M. C. și B. F., sub nr. 50/2014, creditorul T. G. a solicitat, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de arendare nr. 591/05.06.2012, demararea procedurii de executare silită împotriva debitoarei ..
La data de 24.02.2014 executorul judecătoresc a comunicat debitoarei somația, înștiințarea, copia titlului executoriu, încheierea de încuviințare a executării silite, procesul-verbal și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare și constatare a creanței.
În drept, s-a reținut că potrivit dispozițiilor art. 714 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ., dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație.
Contestația la executare reprezintă mijlocul procedural special prin care persoana interesată sau care a fost vătămată prin executare poate obține desființarea actelor de executare, a altor măsuri ocazionate de îndeplinirea procedurii execuționale ori, după caz, anihilarea efectului executoriu al unui titlu executoriu. Ca natură juridică, prezintă caracterele unei căi generale de atac împotriva actelor de executare silită, exercitarea sa fiind supusă principiului legalității.
Instanța a constatat, analizând motivele de fapt ale cererii, că debitorul a formulat, sub aparența lămuririi întinderii și aplicării titlului executoriu, apărări de fond, privind raporturile juridice născute în urma încheierii contractului de arendare nr. 591/05.06.2012, invocându-se compensarea obligațiilor. Astfel se observă că, în fapt se solicită constatarea netemeiniciei calculului creanței de către executor și nicidecum aspecte vizând interpretarea contractului.
Pentru aceste motive, instanța a apreciat că termenul legal pentru exercitarea contestației la executare de 15 zile, potrivit art. 714 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ., se calculează de la data comunicării somației, îndeplinită la data de 24.02.2014, prin înmânare către destinatar și având în vedere faptul că cererea a fost formulată la data de 20.03.2014, cu depășirea termenului legal, a respins contestația la executare ca tardiv formulată, fără a mai intra în cercetarea pe fond a cauzei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel contestatoarea ., care a apreciat hotărârea primei instanței nelegală și netemeinică.
În motivarea cererii, a arătat că instanța de fond nu a calificat în mod corect obiectul cererii, în condițiile în care atât din motivele de fapt și de drept invocate reiese că a solicitat lămurirea întinderii și aplicării contractului de arendă, astfel încât să se facă o aplicare corectă a prevederilor titlului executoriu.
Mai arată că numai printr-o astfel de lămurire se poate stabili exact întinderea obligației de plată, având în vedere faptul că dispozițiile art. 1845 C.civ. conferă caracter de titlu executoriu contractelor de arendă doar în ceea ce privește plata arendei la termenele și modalitățile stabilite în contract.
Se mai susține că prezent contestație vizează lămurirea clauzelor contractuale, în funcție de care se stabilește întinderea obligației de plată a arendei aferentă anului 2013, întrucât în temeiul art. 1841 C.civ. la sfârșitul arendării s-a realizat compensarea recoltelor tuturor anilor de folosință.
Astfel, suma care s-a solicitat prin cererea de executare formulată de creditorul T. G. nu este real datorată, fiind interpretate în mod eronat clauzele contractuale.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 466, 468, 470 și 471 C.pr.civ., art. 711-714 C.pr.civ., art. 1841 C.civ.
A fost achitată taxa de timbru în cuantum de 319 lei.
Legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței de judecată pentru a formula apărări.
În calea de atac a apelului nu s-a administrat nicio probă.
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, Tribunalul apreciază că apelul promovat este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
În cauză apelanta-intimată susține că față de motivele de fapt și de drept invocate prin cererea de chemare în judecată, instanța de fond a calificat în mod greșit obiectul cererii ca fiind o contestație la executarea propriu-zisă, arătând că este vorba de o contestație care vizează lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicări titlului executoriu.
Se reține că prin motivele contestației la executare și reiterate prin motive de apel se contestă întinderea obligației de plată a arendei, invocându-se totodată și faptul că ar fi operat o compensare a recoltelor tuturor anilor de folosință. În aceste condiții, se constată că pretinsa vătămare semnalată de contestatoare decurge din actele de executare întocmite, respectiv somația prin care i s-a pus în vedere să achite debitul, apreciat ca fiind nereal, iar calea procedurală de îndreptare a acestor neregularități nu este aceea a contestației la titlu, ci aceea a contestației la executarea propriu-zisă.
Pe calea lămuririi titlului executoriu se pot analiza doar aspecte legate de interpretarea clauzelor contractuale și nu întinderea obligației de plată. În speță, această obligație de plată vizează arenda datorată, iar cuantumul acesteia a fost stabilit în mod clar în contract prin art. 5 alin. 1 din contract, respectiv echivalentul a 500 kg grâu la un hectar de teren arendat. Eventualele nemulțumiri care vizează cuantumul obligației de plată puteau fi invocate doar în cadrul contestației la executare propriu-zisă.
Prin urmare, în mod corect instanța de fond a apreciat față de apărările formulate că în cauză este vorba de o contestație la executare propriu-zisă și nu de o contestație la titlu.
Față de obiectul corect stabilit, se reține că s-a făcut aplicarea dispozițiilor care reglementează termenul legal pentru exercitarea contestației la executare, respectiv de 15 zile, potrivit art. 714 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ., care se calculează de la data comunicării somației-24.02.2014. Astfel, față de data formulării contestației la executare-20.03.2014, în mod corect a reținut instanța de fond că a fost depășit termenului legal și a respins contestația la executare ca tardiv formulată, fără a mai intra în cercetarea pe fond a cauzei.
Prin urmare, în mod corect instanța de fond a făcut aplicarea acestor dispoziții legale, astfel că în baza dispozițiilor art. 480 din noul C.pr.civ., tribunalul apreciază că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, care nu se impune a fi reformată, cu consecința respingerii apelului ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanta . cu sediul în G., ., ., jud.G. în contradictoriu cu intimatul T. G. domiciliat în G., ..4, ., jud.G., împotriva sentinței civile nr._/10.11.2014 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, ca fiind nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.10.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
D. G. B. M. A. V. Ț.
Red.M.A/Tehnored.V.Ț
4ex/27.10.2015
Jud.Fond – A.B.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 950/2015. Tribunalul GALAŢI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 759/2015. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
