Pretenţii. Decizia nr. 665/2015. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 665/2015 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 30-09-2015 în dosarul nr. 665/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 665/2015
Ședința publică de la 30 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. G. N.
Judecător L. B.
Grefier A. P.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de către apelanta M. S. în contradictoriu cu intimatul C. I. AVOCAT P. R., împotriva sentinței civile nr._/10.11.2014 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 23.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, când Tribunalul a avut nevoie de timp pentru deliberare și a amânat pronunțarea la data de 30.09.2015.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G., astfel cum a fost precizată și înregistrată sub nr._, reclamanta M. S. a solicitat obligarea pârâtului C. I. de Avocat” P. R.” la plata sumei de 1.000 lei, reprezentând contravaloare onorariu achitat în temeiul contractului de asistență juridică . nr._/09.07.2013.
În fapt, reclamanta a arătat că pârâtul, în calitate de avocat, nu și-a îndeplinit obligațiile profesionale, denaturând informațiile puse la dispoziție, iar prin aceasta, nu a reușit să ajungă la rezultatul urmărit respectiv, de a obține o soluție de începere a urmăririi penale.
În drept, cererea nu a fost motivată.
În susținerea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri.
Pârâtul, legal înștiințat, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată, precizând că și-a executat obligațiile contractuale.
În contraprobă, a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr._/10.11.2014, Judecătoria G. a respins acțiunea, ca nefondată.
A luat act că nu se solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, prin contractul asistență juridică . nr._/09.07.2013 pârâtul s-a obligat să redacteze și să semneze o plângere, în conformitate cu dispozițiile art. 2781 C.proc.pen., împotriva soluției de neîncepere a urmării penale față de T. Zanfirica și T. Ș.. În urma înregistrării plângerii, sub nr._/233/2013, Judecătoria G. a pronunțat, la data de 08.11.2013, o soluție de admitere. Apreciind că pârâtul nu a respectat indicațiile și recomandările sale, reclamanta a solicitat desființarea contractului și restituirea onorariului. Față de refuzul pârâtului de a da curs solicitării de restituire, reclamanta, în temeiul dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 51/1995 și ale art. 132 din Statutul profesiei de avocat, s-a adresat organelor de conducere ale Baroului G.. Prin decizia nr. 75/05.11._ Consiliul Baroului G. a respins ca nefondată contestația formulată de petenta M. S. împotriva deciziei Decanului Baroului G. nr. 25/24.09.2013.
În drept, în contextul dispozițiilor art. 112 din Statutul profesiei de avocat, instanța a reținut că reclamanta nu a administrat nicio probă din care, să reiasă încălcarea de către pârât a condițiilor de credibilitate și profesionalism necesare exercitării profesiei, prevăzute de aceste texte de lege.
Potrivit dispozițiilor art. 134 alin. 3 din Statut, avocatul va acționa cu promptitudine în reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei. Acesta nu este obligat să acționeze exclusiv în obținerea de avantaje pentru clientul său în confruntarea cu adversarii. Strategiile și tacticile stabilite trebuie să conducă activitatea acestuia pe principiul folosirii demersurilor profesionale în favoarea clientului.
Pentru realizarea acestui scop, cu respectarea dispozițiilor art. 135 alin. 2 din Statut, avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalitățile și finalitatea consilierii, precum și soluțiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, când este cazul, asistența și reprezentarea clientului. De asemenea, va respecta opțiunile clientului în ceea ce privește scopul și finalitatea asistenței și reprezentării, fără a abdica de la independență și crezul său profesional. Avocatul nu este obligat să urmeze acele tehnici și proceduri legale indicate arbitrar de client și păstrează responsabilitatea pentru acestea, în măsura în care clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor și consecințelor posibile ale acestor tehnici și proceduri.
Consilierea și reprezentarea unui client îl obligă pe avocat să privească speța respectivă dintr-o perspectivă proprie și să acorde clientului sfaturi dezinteresate. Sfătuirea clientului nu se rezumă la expunerea unor prevederi legale, ci va avea în vedere și consecințele de ordin moral, economic, social și politic care ar putea avea relevanță în situația respectivă.
În acest context, împrejurarea că reclamanta nu a fost mulțumită de modalitatea în care a fost reprezentată de pârât, cu consecința denunțării unilaterale a contractului de asistență juridică, nu poate conduce la concluzia exercitării cu rea-credință a profesiei de către pârât și a încălcării dispozițiilor din Statutul profesiei de avocat.
În concret, instanța a reținut că reclamanta nu a administrat nicio probă din care, să reiasă încălcarea de către pârât a condițiilor de credibilitate și profesionalism necesare exercitării profesiei, prevăzute de aceste texte de lege. Pe de altă parte, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei a rezultat că pârâtul și-a îndeplinit obligațiile de redactare a plângerii împotriva soluției de neîncepere a urmării penale, potrivit contractului . nr._/09.07.2013.
În condițiile în care obligația avocatului de apărare a drepturilor clienților este una de diligență și nu de rezultat, instanța a reținut că nu există temeiuri pentru stabilirea unei culpe sau a relei-credințe în ceea ce privește modalitatea în care pârâtul a înțeles să își exercite profesia, motiv pentru care a respins cererea, ca nefondată.
Împotriva sentinței civile nr._/10.11.2014 pronunțată de Judecătoria G., a declarat apel reclamanta M. S., care în esență a susținut următoarele:
A încheiat cu pârâtul C. I. de Avocat” P. R.” contractul de asistență juridică . nr._/09.07.2013, pentru care a plătit un onorariu în sumă de 1.000 lei. A apelat la serviciile cabinetului în vederea redactării unei plângeri, în conformitate cu art. 278 C.proc.penală. Mai înainte de primul termen de judecată, respectiv la 31.10.2013, a reziliat contractul de asistență, cu motivarea că redactarea plângerii nu era conformă cu adevărul și cu realitatea obiectivă pe care o relatase avocatului. În concret, avocatul fără a o consulta, a modificat radical realitatea, aducând atingere adevărului și respectului cuvenit organului de anchetă.
În opinia sa, nu a beneficiat de serviciile avocatului ales, acesta a abuzat de încrederea sa și a ignorat solicitarea sa de a fi consultată în privința conținutului plângerii formulate.
A contestat concluzia instanței de fond, care a concluzionat că nu a administrat probe în susținerea cererii formulate.
A solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate și în rejudecare admiterea acțiunii.
Intimatul, a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat, în esență, cu motivarea că cererea de reziliere a fost înregistrată după redactarea plângerii, că aceasta a fost întocmită după consultarea apelantei, că a uzat numai de acele informații care erau probate și în interesul apelantei.
Analizând actele și lucrările dosarului, constată că apelul este nefondat pentru următoarele motive:
În fapt, între părți s-a încheiat un contract de asistență juridică, . nr._/09.07.2013, prin care pârâtul s-a obligat să redacteze și să semneze o plângere, în conformitate cu dispozițiile art. 2781 C.proc.pen., împotriva soluției de neîncepere a urmării penale față de T. Zanfirica și T. Ș..
Pentru serviciile prestate, părțile au convenit un onorariu în sumă de 1000 lei, ce a fost achitat de către reclamantă.
Plângerea a fost redactată de pârât, înregistrată sub nr._/233/2013, la data de 09.07.2013 la Judecătoria G. și soluționată la data de 08.11.2013, prin sentința penală nr. 1921/2013, printr-o soluție de admitere.
Apreciind că pârâtul nu a respectat strategia propusă, reclamanta, la data de 13.09.2013, a solicitat rezilierea contractului de asistență juridică și restituirea onorariului.
Față de refuzul pârâtului de a da curs solicitării de restituire, reclamanta, în temeiul dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 51/1995 și ale art. 132 din Statutul profesiei de avocat, s-a adresat organelor de conducere ale Baroului G..
Prin decizia nr. 25/2013, Decanul Baroului G., a respins plângerea reclamantei.
Prin decizia nr. 75/05.11._ Consiliul Baroului G. a respins ca nefondată contestația formulată de petenta M. S. împotriva deciziei Decanului Baroului G. nr. 25/24.09.2013.
Față de situația de fapt expusă, instanța reține că relațiile dintre reclamantă și pârât, sunt guvernate de Legea 51/1995 și de Statutul profesiei de avocat.
Potrivit acestor acte normative, avocatul are dreptul și obligația de a stărui, prin orice mijloace legale, pentru realizarea liberului acces la jusitie, pentru un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil. El se supune legii, statutului și deontologiei profesionale. Este dator să dea clientului sfaturi juridice corespunzatoare legii și să acționeze numai în limitele legii, statutului și codului deontologic. Avocatul trebuie să depună diligențe pentru apararea libertatilor, drepturilor si intereselor legitime ale clientului. El este dator să își sfătuiască clientul prompt, conștiincios, corect și cu diligență.
Asistența și reprezentarea clientului impun diligența profesională adecvată, pregătirea temeinică a dosarelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experienței și crezului profesional.
O competență profesională adecvată presupune analiza atentă a împrejurarilor de fapt, a problemelor juridice incidente, pregatirea adecvată a dosarului sau a lucrării în care avocatul este angajat.
În speță, se constată că după depunerea plângerii redactată de avocat(09.07.2013) reclamanta a reziliat contractul de asistență juridică( 13.09.2013)și a solicitat restituirea onorariului de avocat, deși acesta din urmă își îndeplinise cel puțin în parte obligațiile asumate.
Se mai observă că plângerea formulată de reclamantă și redactată de avocat, a fost admisă, astfel cum rezultă din sentința penală nr. 1921/2013 pronunțată de Judecătoria G., fapt care conduce la prezumția că scopul urmărit de reclamantă s-a realizat prin intermediul avocatului ales, iar acesta și-a îndeplinit în mod corespunzător și adecvat obligația de diligență.
Considerentele sentinței penale nr. 1921/2013 pronunțată de Judecătoria G., nu confirmă susținerile reclamantei, potrivit cu care avocatul ales nu și-a îndeplinit obligațiile profesionale, pentru că a denaturat informațiile puse la dispoziție.
Din dispozitivul sentinței penale amintite rezultă că instanța a dispus trimiterea cauzei la P. în vederea începerii urmăririi penale, aspect în raport de care susținerea reclamantei potrivit cu care nu a ajuns la o soluție de începere a urmăririi penale, nu se confirmă.
Potrivit art. 135 alin. 2 din Statutul Profesiei de Avocat, avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalitățile și finalitatea consilierii, precum și soluțiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, când este cazul, asistența și reprezentarea clientului. De asemenea, va respecta opțiunile clientului în ceea ce privește scopul și finalitatea asistenței și reprezentării, fără a abdica de la independență și crezul său profesional. Avocatul nu este obligat să urmeze acele tehnici și proceduri legale indicate arbitrar de client și păstrează responsabilitatea pentru acestea, în măsura în care clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor și consecințelor posibile ale acestor tehnici și proceduri.
Ca urmare, avocatul nu este obligat să urmeze tehnicile și procedurile indicate de client, deoarece primează obligația de diligență, care presupune abordarea acelor mijloace și tehnici care să conducă la obținerea rezultatului dorit de client.
Cum în cauză, soluția urmărită de reclamantă a fost dispusă prin sentința penală nr. 1921/2013 pronunțată de Judecătoria G., datorită modului în care în care pârâtul și-a îndeplinit obligația de diligență, rezultă că pretenția reclamantei, din perspectiva Legii 51/1995 și a Statutului Profesiei de Avocat, este nefondată.
Nici din punct de vedere delictual, nu sunt îndeplinite condițiile pentru ca pârâtul să fie obligat la restituirea sumei de 1000 lei, pentru următoarele motive:
Pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală în sarcina unei persoane, este necesar a fi îndeplinite mai multe cerințe: existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, a unui raport de cauzalitate între acestea, existența vinovăției celui care a determinat producerea prejudiciului.
Reclamanta nu a dovedit existența faptei ilicite și nu a dovedit existența vreunui prejudiciu ca urmare a activității desfășurate de avocatul său.
În consecință, în sarcina pârâtului nu pot fi aplicate nici dispozițiile art. 1349 și urm. C.civ.
Pentru aceste considerente, se constată că instanța de fond a pronunțat o soluție care nu este supusă reformării, motiv pentru care, potrivit art.480 alin.1 C.proc.civ. va respinge apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de către apelanta M. S., domiciliată în G., .. 59, ., în contradictoriu cu intimatul C. I. AVOCAT P. R., cu sediul în G., ., ., împotriva sentinței civile nr._/10.11.2014 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Septembrie 2015.
Președinte, D. G. N. | Judecător, L. B. | |
Grefier, A. P. |
Red. L.B./27.10.2015
Tehn. P.A./4 ex./27.10.2015
Fond: A.B.
| ← Succesiune. Decizia nr. 412/2015. Tribunalul GALAŢI | Recuzare executor. Decizia nr. 413/2015. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
