Revendicare imobiliară. Decizia nr. 265/2015. Tribunalul GALAŢI

Decizia nr. 265/2015 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 09-04-2015 în dosarul nr. 265/2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL G.

SECTIE I CIVILA

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal-2949

DECIZIA CIVILĂ Nr. 265/2015

Ședința publică de la 09 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE R. G. F.

Judecător M. A.

Grefier L. L.

Pentru azi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de către apelanții V. I.-C., M. M., M. D., V. C.-E., V. I.-C., în contradictoriu cu intimata S. C.( prin avocat I. N. C.) împotriva sentinței civile nr. 9546/30.09.2014 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, având ca obiect ,, revendicare imobiliară ,,

Din actele și lucrările dosarului, precum și din susținerile părților consemnate în încheierea de ședință din data de 26.03.2015, care face parte integrantă din prezenta, Tribunalul în urma deliberării avute la data de 09.04.2015, a pronunțat următoarea decizie:

TRIBUNALUL

P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G., sub nr._, reclamanta Samaraș C. a solicitat obligarea pârâtului V. C. să îi lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 1130 mp. teren arabil precum și grănițuirea acestei suprafețe de teren situate în satul C. ..

În motivarea cererii reclamanta a arătat că prin contractul de vânzare cumpărare nr. 1022/29 aprilie 2004 a cumpărat suprafața de teren de 2600 mp situat în satul C. ., nr. cadastral 2126, in T64, P35 având ca vecini la Nord –M. C., la Est - Ocol Silvic, la Sud - L. G., la Vest - DN26. La aceeași dată, prin contractul de vânzare cumpărare nr. 1023/29.04.2014 a achiziționat o altă suprafață de teren de 2600 de mp cu nr. cadastral 2125, situat în T64, P36 având ca vecini la Nord - G. V., la Est - Ocol Silvic, la Sud - M. M. și la Vest - DN26. A arătat reclamanta că după achiziționarea acestor suprafețe de teren vecine a îngrădit lotul astfel format cu piloni metalici pe care a fixat sârmă pentru a fi identificat fizic. Ulterior îngrădirii terenului, pârâtul V. C. a pătruns în proprietatea sa, a smuls pilonii de demarcație a proprietății sale ocupând suprafața de 1130 mp – dinspre nord, de-a lungul întregii parcele, trecând peste limitele de hotar pe care le stabilise anterior. A precizat de asemenea reclamanta că imobilul său este înscris în cartea funciară, iar la solicitarea sa a fost întocmit un proces verbal de trasare cu nr. 36/15.08.2008 de către . G. .

În drept, reclamanta a invocat art. 480 și art 584 Cod Civil.

În dovedirea cererii, reclamanta au depus înscrisuri: procesul verbal de trasare nr. 36/15.08.2008, contractul de vânzare cumpărare nr. 1023/29.04.2004, contractul de vânzare cumpărare nr. 1022/29.04.2004 și a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriu, martori și expertiză topometrică.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nelegalei timbrări. Pe fondul cauzei a arătat pârâtul că a cumpărat terenul său după ce reclamanta a devenit proprietară și că nu este adevărată susținerea că ar fi mutat semnele de hotar între cele două proprietăți motivat de faptul că din anul 2004 acestea sunt neschimbate. Susține pârâtul că suprafața de teren pe care o deține se regăsește în acte, lucru confirmat in luna martie 2011 când PFA C. A. a măsurat suprafața deținută de pârât și a constatat că suprafața de teren măsurată este de_ mp și corespunde celei din documentațiile cadastrale avizate de OCPI. Susține de asemenea pârâtul că întreaga sa documentație topografică, inclusiv planul de amplasament și delimitare a bunului imobil situat în tarlaua 64, parcelele 32, 33 si 34 au fost avizate favorabil de către Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară G..

Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.

În dovedire, pârâtul a depus avizul OCPI nr. 1439/22.09.2005, proces verbal de verificare din martie 2011, contractele de vânzare cumpărarea autentificate sub nr. 1956/30.07.2004, 1978/02.08.2004, 1979/02.08.2008 și a solicitat proba cu martori, înscrisuri, interogatoriul reclamantei și proba cu expertiza topografică a terenurilor.

La termenul de judecată din 13.05.2011 instanța, față de excepția insuficientei timbrări invocată de pârâți prin întâmpinare a constat că la acel moment timbrajul era legal stabilit iar la termenul din 16 martie 2012 pârâtul a arătat că nu mai susține excepția insuficientei timbrări.

La termenul de judecată din data de 03.06.2011 instanța a încuviințat pentru fiecare dintre părți proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu părții adverse, proba testimonială precum și proba cu expertiza în specialitatea topometrie.

La termenul de judecată din data de 08.06.2012 reclamanta prin reprezentant a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți a numiților M. D. M., M. D. și V. C. E. iar prin încheierea din 05.10.2012 instanța a admis excepția tardivității cererii de modificare a acțiunii principale prin introducerea în cauză în calitate de pârâți a numiților V. C. E., M. D. M. și M. I. D. constatând că reclamanta este decăzută din dreptul de a-și modifica cererea prin introducerea în cauză a pârâților menționați.

La termenul de judecată din data de 11.01.2013 reclamanta a solicitat în temeiul art. 164 C.pr.civ reunirea cauzei nr._/233/2012 la prezenta cauză instanța admițând excepția invocată și dispunând atașarea dosarului nr._/233/2012 la dosarul nr._ .

La termenul de judecată din 20 mai 2014 reclamanta a formulat cerere de majorare a obiectului cererii în sensul că solicită 42 de mp în plus conform raportului de expertiză efectuat de expert B. Sterica și a timbrat corespunzător această cerere.

P. sentinta civila nr. 9546/30.09.2014, Judecatoria Galati a admis acțiunea formulata de reclamanta S. C. in contradictoriu cu paratii, M. M., M. D., V. C.-E. si V. I.-C., a obligat pârâții să lase reclamantei în deplină proprietate și pașnică folosință terenul în suprafață de 1172 mp situat în ., jud. G., identificat în conturul A-B-C-D (anexa 1), potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză de expert B. Sterica care este parte integrantă din hotărâre, a stabilit linia de hotar dintre proprietatea reclamantei situată în satul C., . T64, parcelele 35 și 36 și proprietatea pârâților situată satul C., . T64, parcelele 32, 33, 34 pe aliniamentul A-B, marcat pe schița de plan anexă (Anexa 1) la Raportul de expertiză întocmit de expertul B. Sterica, a obligat pârâții să monteze pe vechiul aliniament piloni de țeavă metalică legați între ei cu sârmă si a obligat pârâții, în solidar, ca părți căzute în pretenții, la plata către reclamantă a sumei de 9.761 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța aceasta hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

In fapt, reclamanta este proprietara terenului în suprafață totală de 5200 de mp situat în satul C., ., tarlaua 64, parcelele 35 și 36, potrivit contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr. 1022/29.04.2004 și 1023/29.04.2004.

La rândul său pârâtul V. I. I. C. este proprietar în indiviziune cu V. M. C. E., M. D. M. și M. I. D. asupra suprafeței totale 1200 de m.p. situat în extravilanului satului C., ., parcelele 32, 33, 34 potrivit contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr. 1956/30.07.2004, 1978/02.08.2004, 1979/02.08.2008 și actului de alipire autentificat sub nr. 484 din 10 aprilie 2009.

Terenul proprietatea reclamantei se învecinează în partea de nord cu terenurile aparținând pârâților.

Potrivit procesului verbal de trasare nr. 36/15.08.2008, reclamanta a apelat la o societate comercială specializată pentru delimitarea terenului proprietatea sa. Astfel, din procesul verbal rezultă că, în baza planului parcelar digital pus la dispoziție de OCPI G. s-a efectuat efectuat trasarea celor 12 puncte ce determină conturul parcelelor 35 și 36, din tarlaua 64, prin țăruși din lemn, bătuți în pământ și semne date cu vopsea în zonele cu beton.

La rândul lor pârâții au apelat la serviciile PFA C. A., expert tehnic cadastru pentru identificarea suprafeței lor de teren, din procesul verbal de verificare din martie 2011 rezultând că suprafața de teren măsurată este delimitată prin gard din plasă aplicată pe stâlpi metalici cu centura de beton de la N,S,V,E. Acest proces verbal nu este însă insoțit de o schiță pentru a putea face o comparație cu documentația depusă de reclamantă.

În cauză s-au întocmit două expertize topografice. Inițial desemnat, expertul N. D. a fost înlocuit de către instanță datorită modului defectuos și incomplet de întocmire raportului de expertiză. Având în vedere că acest raport a fost întocmit fără a se indica amplasamentul imobilelor, dimensiunile laturilor și nici nu s-au precizat coordonatele imobilelor instanța a înlăturat această probă și a ținut seama doar de cel de-al doilea raport de expertiză întocmit de expert B. Sterica.

Din expertiza topo efectuată în cauză a rezultat că reclamanta deține în posesie doar o suprafață de teren de 4092 mp, delimitat prin punctele C-D-G-E. Acest teren este învecinat la nord cu terenul proprietatea pârâților. Proprietatea pârâților este în conformitate cu actele de proprietate în suprafață de_,9 mp iar in conformitate cu gardurile din teren este de_.77 mp, rezultând un excedent de 414,87 mp.

Suprafața îngrădită și folosită de V. I. C. este mai mare cu 414,87 mp față de cea înscrisă în actele sale de proprietate, iar proprietatea reclamantei este cu 1108 mp mai mică datorită faptului că imobilul pârâtului nu respectă înclinarea față de drum stabilită conform planului parcelar, ocupând din suprafața reclamantei o suprafață de 1172 mp. Pârâtul ocupă o suprafață mai mare decât suprafața lipsă din imobilul reclamantei datorită faptului că gardul vecinului de la sud este amplasat la circa 10 cm spre nord față de coordonatele pe care ar fi trebuit să le aibă în conformitate cu planul parcelar precum și pentru că țărușul care materializează punctul sud estic al imobilului reclamantei este amplasat cu circa 20 cm mai la sud.

Așadar, suprafața de teren pe care o dețin pârâții din suprafața reclamantei se află pe conturul A-B-C-D, hotarul dintre cele două proprietăți aflându-se in prezent pe linia C-D conform schiței anexate. A arătat expertul faptul că există o diferență vizibilă între gardul existent (între punctele C-D) și conturul documentației de alipire a imobilelor pârâților (diferență vizibilă în anexa 1 a raportului de expertiză între conturul albastru și conturul negru al numerelor cadastrale 2324, 2184 și 2323).

De altfel, în cadrul inspecției în teren pârâtul V. I. C. a explicat expertului că a edificat gardul vestic mai spre vest decât are în actele de proprietate, punând pe seama acestei extinderi spre vest eventualele excedente.

Practic imobilul pârâților nu respectă orientarea din planul parcelar, valabil la data cumpărării si tocmai această diferență de orientare determină ocuparea suprafeței din terenul reclamantei.

În aceste condiții instanța a constatat că pârâții ocupă o suprafață de teren de 1172 mp din terenul proprietatea reclamantei și că linia de hotar intre cele două proprietăți este situată pe aliniamentul A-B.

În drept, conform art. 480 C.civ. acțiunea în revendicare reprezintă acea acțiune în justiție prin intermediul căreia reclamantul – care se pretinde proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicită instanței să i se recunoască dreptul său exclusiv de proprietate asupra bunului, cu consecința obligării pârâtului – care stăpânește bunul respectiv – la restituirea acestuia.

Așadar, față de conceptul și natura juridică a acțiunii în revendicare, părțile vor trebui să indice titlurile în baza cărora pretind anumite drepturi cu privire la bunul revendicat.

În ceea ce privește conceptul de “titlu de proprietate”, instanța a reținut că acesta reprezintă actul juridic, translativ de proprietate care generează o prezumție de proprietate în favoarea persoanei care îl invocă.

Față de probele administrate în cauză, instanța a constatat că reclamanta și-a dovedit calitatea de titular actual al bunului revendicat, în timp ce pârâții nu deține un astfel de titlu pe terenul revendicat de reclamantă.

În cauză față de faptul că terenul revendicat este ocupat, instanța a dispus efectuarea unei expertize, iar prin concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de expert B. Sterica a fost identificat terenul în suprafață de 1172 mp situat în G., ., prin punctele A-B-C-D.

Cu privire la solicitarea reclamantei de a se stabili de către instanță linia de hotar care delimitează proprietatea sa de cea a pârâților instanța a retinut ca art. 584 cod civil stabilește că orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa, grănițuirea fiind modalitatea de determinare prin semne exterioare a limitelor celor două proprietăți vecine.

Instanța a reținut faptul că operațiunea de stabilire dintre două proprietăți presupune existența a două imobile învecinate care aparțin unor proprietari diferiți și între care există neînțelegeri cu privire la delimitarea celor două proprietăți. În speța de față imobilul reclamantei se învecinează în partea de nord cu terenul proprietatea pârâților .

Pe parcursul judecării cauzei părțile au renunțat la administrarea de probei testimoniale cu privire la hotarul dintre cele două proprietăți.

Trasarea efectuată de către . data de 15.08.2008 insoțită de schiță anexă evidențiază faptul că aliniamentul A-B (anexa1 a raportului de expertiză B.) de pe linia celor două proprietăți este materializat în teren prin țăruși din lemn, bătuți în pământ și semne date cu vopsea în zonele cu beton. Chiar dacă pârâtul a depus de asemenea un proces verbal de verificare din martie 2011 susținerile acestui proces verbal cu privire la modul de delimitare a proprietății nu pot fi avute în vedere nefiind însoțite de schițe în vederea comparării sale cu celelalte înscrisuri și nici nu se specifică punctele de vizare pentru a se putea face o comparație. Mai mult, în cadrul inspecției în teren efectuate de către expert B. cu prilejul întocmirii raportului de expertiză a arătat că pârâtul V. a explicat expertului că a edificat gardul vestic mai spre vest decât are în actele de proprietate, punând pe seama acestei extinderi spre vest eventualele excedente.

Așadar, in prezent linia de hotar este pe aliniamentul C-D iar din măsurătorile efectuate de expert conform actelor de proprietate, a procesului verbal de trasare din 15.08.2014 și a planurilor parcelare rezultă că linia de hotar trebuie să se afle pe aliniamentul A-B.

În consecință, având în vedere considerentele arătate, instanța a stabilit linia de hotar dintre proprietatea reclamantei situată în satul C., . T64, parcelele 35 și 36 și proprietatea pârâților situată satul C., . T64, parcelele 32, 33, 34 pe aliniamentul A-B, marcat pe schița de plan anexă (Anexa 1) la Raportul de expertiză întocmit de expertul B. Sterica.

Totodată instanța a obligat pârâții să monteze pe vechiul aliniament (A-B, marcat pe schița de plan anexă 1 la Raportul de expertiză) pilonii de țeavă metalică legați între ei cu sârmă

Văzând și art. 274 C. pr. civ., instanța a obligat pârâții, în solidar, ca părți căzute în pretenții, la plata către reclamantă a sumei de 9761 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs, recalificat apel, paratii V. I.-C., V. C.-E., M. D. si M. M., arătând ca reclamanta, desi a sustinut ca paratii ar fi intrat in mod abuziv pe proprietatea sa, nu a dovedit acest lucru prin nici un mijloc de proba.

Arata de asemenea ca instanța de fond a interpretat in mod eronat probele dosarului, atât timp cat paratii detin in proprietate o suprafața de 12.000 mp, in acte, iar potrivit măsurătorilor, 12.187 mp, situație constatata si in cartea funciara a imobilului teren iar in fapt, la măsurătorile expertului nu a rezultat ca ar deține mai mult teren decât cel înscris in cartea funciara.

Arata de asemenea ca in lipsa unui plan parcelar valid, nu se poate concluziona ca terenul paratilor este încadrat greșit. Arata ca concluziile raportului de expertiza sunt eronate atât timp cat paratii nu dețin in plus fata de actele de proprietate suprafața de 1172 mp si ca acest raport de expertiza nu arata, nu delimitează suprafața de teren care ar stăpâni-o paratii in plus.

Mai arata paratii ca terenul lor este îngrădit cu un gard cu centura de beton, care nu poate fi mutat, iar înspre vest, dat fiind vecinătatea cu un drum național, este clar ca acest hotar nu poate fi mutat. Arata de asemenea ca daca raportul de expertiza ar fi corect, ar însemna ca intre delimitarea actuala a terenului paraților si vecinul de la nord al acestora, ar trebui sa existe un spațiu liber, ceea ce nu exista.

Arata de asemenea, ca excedentul existent in fapt in ceea ce privește terenul paratilor se datorează altor cauze si nu acaparării vreunei suprafețe de teren a reclamantei.

Arata de asemenea ca reclamanta a dat dovada de lipsa de diligenta, atât timp cat a cumpărat terenurile in anul 2004 si abia in anul 2008 a făcut măsurătorile si delimitările, astfel încât nu exista certitudinea ca suprafața de teren dobândită in fapt de către reclamantă este de 5200 mp.

Arata paratii ca instanța de fond a dat mai mult decât s-a cerut, in sensul ca reclamanta nu a solicitat ca reclamanții sa fie obligați la montarea unui gard despărțitor din piloni de metal si sarma. De asemenea rata ca prin sintagma, vechiul aliniament, instanța de fond creează confuzie, atât timp cat arata care este aliniamentul liniei de hotar.

Legal citata, reclamanta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefundat, arătând ca instant de fond a pronunțat o hotărâre legala si temeinica, având in vedere toate probele administrate in cauza.

Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel, tribunalul constata următoarele:

Principalul motiv de apel vizează faptul ca paratii nu dețin nicio suprafață de teren in plus fata de acte si de cele înscrise in cartea funciara a imobilului.

Însă, pentru admiterea unei acțiuni in revendicare, nu este obligatoriu ca un proprietar sa detina o suprafață mai mica decât in acte iar proprietarul vecin, o suprafață mai mare cu aceeași diferență.

In cauza de fata este vorba, in mod indubitabil de o amplasare greșită a limitelor de hotar ale proprietății paratilor, limite de hotar care sunt deplasate spre sud, încălcând astfel proprietatea reclamantei.

Faptul ca reclamanta a făcut măsurătorile si delimitarea terenului in anul 2008 cu toate ca a cumpărat terenurile in anul 2004, nu are nicio relevanta in cauza, așa cum susțin paratii. Aceasta deoarece proprietatea nu se micșorează sau se mărește in timp si nici limitele proprietății nu se translatează in timp.

Paratii invoca in apărarea lor procesul verbal de verificare din martie 2011, întocmit de PFA C. A., însă acest proces verbal nu are atașată nicio schita anexa, așa cum are trasarea efectuată de către . data de 15.08.2008.

Tribunalul nu poate primi nici apărarea paratilor potrivit căreia, daca ar fi existat o amplasare greșită a proprietății lor, ar fi trebuit ca intre acest teren si proprietatea din nordul terenului sa fie un spațiu liber, pentru simplul motiv ca gardul de la nord al proprietatii paratilor a fost edificat de către aceștia, neexistând vreo dovada ca a fost ridicat împreuna cu vecinul de la nord si in urma unei maturători comune.

Din raportul de expertiza întocmit in cauza se poate vedea cu ușurința ca terenul paratilor, așa cum acesta a fost îngrădit nu este aliniat fata de celelalte parcele din tarlaua respectiva (a se vedea delimitarea proprietatii de la sud de terenul reclamantei), îngustând in latura de vest terenul proprietatea reclamantei.

Nu se poate retine de asemenea apărarea paratilor potrivit căreia nu exista un plan parcelar valid, atât timp cat la data masurătorilor efectuate de . asemenea plan parcelar exista si a fost avut in vedere.

Tribunalul apreciază ca raportul de expertiza executat in cauza este deosebit de clar si a ținut cont de totalitatea înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, inclusiv de înscrierile in cartile funciare ale imobilelor.

De asemenea nici susținerea paratilor ca expertul desemnat in cauza nu ar fi efectuat personal măsurătorile nu poate fi primita de tribunal, pe de o parte fiindcă este nedovedita, iar pe de alta parte acest aspect nu a fost invocat in fata instanței de fond.

In ceea ce privește existenta deja a unui gard cu centura betonata care nu poate fi mutat, acest aspect nu poate impieta asupra unei revendicări. A spune ca nu poate fi primita revendicarea pentru ca deja exista un gard ce nu poate fi mutat ar echivala cu un fine de neprimire de fapt nu are nicio legătura cu acțiunea in revendicare.

In ceea ce privește afirmația ca instanța de fond ar fi dat mai mult decât s-a cerut, tribunalul constata ca prin acțiunea introductiva, reclamanta a solicitat in mod expres remontarea stâlpilor metalici si a gardului de sarma pe vechiul amplasament, adică același ca si cel stabilit de expertul topometrist, intre punctele A-B din Anexa nr. 1 la raportul de expertiza, astfel încât nici acest motiv de apel nu poate fi primit.

F. de aceste considerente, tribunalul apreciază că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legala si temeinica si pe cale de consecință urmează să respingă apelul ca nefondat.

In baza disp. art. 274 C. proc. civ., tribunalul urmează să oblige apelanții, in solidar, ca părți căzute in pretenții, la plata cheltuielilor de judecata către intimata-reclamanta, in suma de 4000 lei, reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de către apelanții V. I.-C., domiciliat în G., .. 60 A, ., M. M., domiciliat în G., .. 60 A, ., M. D., domiciliat în G., .. 60 A, ., V. C.-E., domiciliat în G., .. 60 A, ., V. I.-C., domiciliat în G., .. 60 A, ., în contradictoriu cu intimata S. C.( prin avocat I. N. C.) domiciliată în G., .. 31, ., împotriva sentinței civile nr. 9546/30.09.2014 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, ca nefondat.

Obligă apelanții, în solidar, la plata către intimată-reclamantă a sumei de 4000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 09 Aprilie 2015

Președinte ptr. Judecător Grefier

R. G. F. M. A. care este în C.O. L. L.

Semnează conf.art261 alin.2 c.pr.civ

Preș.Trib. G.-jud. A. P.

RED.R.G.F/tehn.L.L.

4 EXEMPL.06.07.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Decizia nr. 265/2015. Tribunalul GALAŢI