Acţiune în constatare. Hotărâre din 18-03-2013, Tribunalul GORJ
Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 18-03-2013 în dosarul nr. 3589/263/2012
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 694/2013
Ședința publică de la 18 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. B.
Judecător Nicolița Ș.
Judecător C. A. M.
Grefier A. P.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul reclamant C. D., împotriva sentinței civile nr. 128/16.01.2013, pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul reclamant C. D. și intimatul pârât L. V. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanție că recursul este netimbrat, după care s-a trecut la soluționare pe această excepție .
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față.
Prin sentința civilă nr. 128/16.01.2013, pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul C. D., dom. în com. Dragotești, ., în contradictoriu cu pârâta L. V. M., dom. în com. Dragotești, .. Gorj .
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că reclamantul C. D. a chemat în judecată pârâta L. M. și a solicitat instantei să se constate intervenită vânzarea – cumpărarea unei suprafețe de teren de 0,25 ha situat în .> Între reclamantul C. D. pe de o parte și pârâta L. M., pe de altă parte, s-a încheiat un act sub semnătură privată în data de 10.05.2011 reprezentând o promisiune bilaterală de vanzare cumparare, prin care părțile au convenit cumpărarea și respectiv vânzarea unei suprafețe de teren de 0,25 ha situat în vatra satului Corobăi, punctul toponimic „Locul Casei” lungă din șoseaua comunală și până în Apa Jilțului și lată de 26 m cu vecini: la N- I. L., S-I. R., E- Șoseaua Comunală, V- Apa Jilț.
Prețul vânzării-cumpărării a fost de 15.000 lei, bani pe care pârâta i-a primit de la reclamant, la momentul întocmirii actului .
Având în vedere că înscrisul denumit promisiune bilaterală de vânzare cumpărare a fost încheiat anterior intrării în vigoare a noului cod civil, instanța văzând dispozițiile art. 3 din Lg 73/2011, apreciază că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Codului civil din 1864.
Înscrisul denumit promisiune bilaterală de vânzare cumpărare este apreciat de către instanță ca având valoarea unui antecontract de vânzare cumpărare prin care pârâții s-au obligat să constituie în viitor un drept real asupra unui bun imobil și care naște în sarcina acestora obligația de a încheia contractul asumat.
Instanța are posibilitatea să pronunțe o hotărâre care sa țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare în virtutea principiului executării în natura a obligațiilor prevăzute de art. 1073 din Codul civil 1864, care permit creditorului îndreptățit sa obțină executarea întocmai a obligației asumate de către debitorul sau.
Potrivit prevederilor art. 1077 din Codul civil 1864, în cazul în care obligația de a face nu este adusă la îndeplinire de către debitor, creditorul poate fi autorizat de a o aduce el la îndeplinire.
În sensul existenței unei astfel de posibilități, în temeiul art. 1073 și art. 1077 cod civil 1864, s-a pronunțat Curtea Supremă de Justiție prin deciziile nr. 2614/1991 și nr. 222/1993.
De asemenea, posibilitatea instanțelor judecătorești de a pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de înstrăinare pe baza unui antecontract de vânzare-cumpărare a fost prevăzută și de legiuitor prin Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietății și justiției. În Titlul X, art. 5 alin. 2 s-a prevăzut în mod expres căîn situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.
Astfel, pentru admisibilitatea acțiunii în pronunțarea hotărârii judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare trebuie să fie întrunite, în mod cumulativ, următoarele condiții: să existe un antecontract valabil încheiat, să se dovedească antecontractul în condițiile dreptului comun, să existe refuzul uneia dintre părți de a autentifica actul de înstrăinare, partea care acționează să-și fi îndeplinit obligațiile asumate prin antecontract, promitentul-vânzător să fie proprietarul bunului promis, iar promitentul-cumpărător să nu fie incapabil de a dobândi acel bun la data pronunțării hotărârii.
Analizând aceste condiții, instanța a constatat îndeplinită cerința existenței unui antecontract încheiat între reclamant și pârâtă, în data de 10.05.2011, sub forma unui înscris sub semnătură privată.
Instanța a reținut că actul juridic din speță nu a produs efectul translativ de proprietate specific vânzării, dar are valoarea unui antecontract de vânzare-cumpărare.
O altă condiție cerută pentru admisibilitatea acțiunii este ca promitentul-vânzător să fie proprietarul bunului promis deoarece, una dintre condițiile esențiale pentru validitatea contractului de vânzare cumpărare este aceea ca vânzătorul să fie proprietarul lucrului vândut, condiție consacrată de principiile de drept civil conform cărora „nimeni nu poate da ceea ce nu are” și „nimeni nu poate transmite altuia mai multe drepturi decât are el însuși”.
În cauza de față s-a constatat că prin chitanța încheiată la 14.10.1961 L. M. cumpăra de la R. I. „o bucată de pământ de 0,25 ha situată în vatra satului Corobăi cu vecini la E –Șoseaua Comunală, la V- Apa Jilțului, la N- I. L. și la S- I. R.”, iar potrivit adresei nr. 6306/20.11.2012 emisă de Comisia de Fond Funciar Drăgotești, terenul ce face obiectul înscrisului sub semnătură privată se află situat în zonă necooperativizată.
S-a constatat însă că, în condițiile în care prin înscrisul denumit „contract de vânzare cumpărare” nu este identificat terenul sub aspectul numărului de parcelă și . situat, iar suprafața de teren în litigiu de 0,25 ha nu este individualizată prin lungime, menționându-se numai limite de hotar, iar lățimea de 26 m solicitată de reclamant prin acțiune nu se regăsește în această întindere în chitanța ce stă la baza convenției depusă de reclamant la dosar, instanța nu poate să aprecieze în concret obiectul vânzării cumpărării, pentru a stabili dacă terenul vândut se regăsește în chitanța din 1961.
În același timp, în ce privește condiția existenței refuzului pârâtei de a încheia contractul de vânzare cumpărare în formă autentică se reține că este necesar ca reclamantul să facă dovada acestui refuz, în condițiile art. 1169 Cod Civil din 1864.
Sub acest aspect, din probele administrate în cauză, s-a constatat că reclamanta nu face dovada existenței unei notificări prin executor judecătoresc adresată pârâtei pentru prezentarea la notariat în vederea încheierii contractului în formă autentică. Reclamantul susține în cererea introductivă că din cauza vârstei înaintate și stării de sănătate pârâta nu se poate prezenta la notar, aspecte nedovedite și care oricum nu echivalează cu un refuz.
Împotriva sentinței a declarat recurs recurentul reclamant C. D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, însă nu a depus la dosar taxa de timbru.
În ședința publică din 18.03.2013 s-a ridicat din oficiu excepția netimbrării recursului și examinând cu prioritate această excepție, s-au constatat următoarele;
Prin art. 1 din Legea 146/1997, așa cum a fost modificată a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit art. 20 aliniat 3 din Legea 146/1997 și art. 30 din Normele de aplicare ale acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar datorate, cererea părții se anulează ca netimbrată.
Din actele dosarului rezultă că recurentul reclamant nu a timbrat anticipat recursul, astfel că pentru termenul de judecată din 18.03.2013 i s-a pus în vedere să timbreze, fiind legal citat pentru acest termen cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 505,5 lei și timbru judiciar de 3 lei după cum reiese din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila nr. 11 a dosarului de recurs.
La termenul menționat, tribunalul a constatat că recurentul nu s-a conformat obligației de timbrare, astfel că făcând aplicațiunea dispozițiilor Legii 146/1997 și art.312 c.pr.civilă, recursul va fi anulat ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurentul reclamant C. D., împotriva sentinței civile nr. 128/16.01.2013, pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 Martie 2013 la Tribunalul Gorj .
Președinte, M. B. | Judecător, Nicolița Ș. | Judecător, C. A. M. |
Grefier, A. P. |
red. MB
ex. 2
SL /20.03.2013.
← Contestaţie la executare. Decizia nr. 2161/2013. Tribunalul GORJ | Pretenţii. Decizia nr. 696/2013. Tribunalul GORJ → |
---|