Pretenţii. Decizia nr. 1465/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1465/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 13-06-2013 în dosarul nr. 5506/318/2011**
Cod operator: 2443
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1465/2013
Ședința publică din 13 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. E. S.
Judecător G. D.
Judecător M. T.
Grefier Firuța Ș.
Pe rol fiind judecarea recursurilor-civile declarate de recurenții reclamanți D. V., D. C. și de recurenta-pârâtă . Turceni, împotriva sentinței civile nr._/29.11.2012, pronunțată de Judecătoria Tg.-J., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-reclamant D. C., asistat de avocat B. A., a lipsit recurentul-reclamant D. V. reprezentat de avocat B. A. și recurenta-pârâtă . reprezentată de consilier juridic N. C..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și înscrisuri de depus, s-au constatat recursurile în stare de judecată și s-a acordat cuvântul părților.
Avocat B. A. pentru recurenții reclamanți D. V. și D. C. a solicitat admiterea recursului formulat de reclamanți, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul de a fi obligată pârâta la plata sumei de 8359 lei, reprezentând contravaloarea sălii închise și a acoperișului aferent, arătând că prin sentința civilă nr. 3916/2008 a Judecătoriei Tg.-J. rezultă că pârâta a fost obligată să efectueze la imobilul casă de locuit ce a făcut obiectul convenției din anul 1995, sala închisă și acoperișul aferent, astfel că în mod eronat instanța de fond nu a dispus obligarea pârâtei la contravaloarea acestor construcții.
Cu privire la recursul formulat de către pârâtă a solicitat respingerea recursului formulat de către aceasta ca nefondat, arătând că excepția lipsei procesuale active și excepția prescripției dreptului material la acțiune invocate de recurenta-pârâtă au fost soluționate irevocabil prin decizia nr.1479/2012 a Tribunalului Gorj și nu se mai pot pune în discuție aceste excepții, iar pe fond susținerile pârâtei sunt nefondate.
Consilier juridic N. C. pentru recurenta-pârâtă . a solicitat admiterea recursului formulat de pârâtă, schimbarea sentinței recurate în sensul admiterii excepțiilor invocate, iar în măsura în care se va trece peste aceste excepții s-a solicitat admiterea recursului, schimbarea sentinței în sensul respingerii pe fond a cererii de chemare în judecată cu cheltuieli de judecată la fond în recurs.
Cu privire la recursul declarat de reclamanți a solicitat respingerea acestuia ca nefondat,arătând că susținerile acestora sunt nefondate ,întrucât prin convenția încheiată între părți ,pârâta nu s-a obligat să realizeze sala închisă și acoperișul aferent, astfel cum susțin în mod neîntemeiat recurenții-reclamanții
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor civile de față:
Prin cererea înregistrată inițial sub nr._ la Judecătoria Tg-J., cerere în legătură cu care s-a format în urma casării sentinței civile 146/12.01.2012 a Judecătoriei Tg - J. prin decizia civilă nr. 1479/02.05.2012, prezentul dosar nr._, reclamanții D. C. și D. V. au chemat în judecată pârâtul . SA, având ca obiect pretenții și obligația de a face și au solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să fie obligat acesta să le plătească contravaloarea lucrărilor realizate la imobilul ce a făcut obiectul convenției din anul 1995, respectiv: construire sală din cărămidă și fier beton, închisă cu geam și lemn și pardosită cu gresie, acoperită cu țiglă, scara de acces și acoperișul și să refacă lucrările de construcție la același imobil, respectiv: zidul de la . toc ușă și șpalet, cu încuietori, îndreptare șpaleți ferestre, refacere tencuieli tavan și pereți, realizat glet și zugrăveli, refacere sobe astfel încât să existe căi separate de evacuare a fumului, refacerea pervazului parchetului și înlocuirea acestuia, montare ferestre în poziție verticală, cu încuietori, izolație termică tavan și pereți, executare soclu din mozaic, consolidare antiseismic coșuri de evacuare a fumului, montare jgheaburi și burlane de scurgere, refacere alei pietonale și umplerea golurilor cu bitum topit, refacerea trotuarelor din jurul casei, refacerea împrejmuirii din beton și porți metalice la .>
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că în anul 1995 autorul lor D. T. a încheiat cu pârâtul o convenție prin care a predat terenul în suprafață de 2549 mp, plantația existentă și casa de locuit compusă din două camere și sală, acoperită cu țiglă, în suprafață de 30,79 mp, situate în comuna Negomir, ., în schimbul unei noi case de locuit ce urma să fie realizată de pârât, cu aceeași suprafață și în aceeași compunere, pe un alt teren în localitatea Cornești, județul Gorj.
Că, pârâtul a realizat imobilul fără a respecta proiectul de execuție, în sensul că acoperișul este la numai 1m, astfel încât plouă în pod, iar celelalte lucrări nu corespund din punct de vedere tehnic.
S-a mai susținut că dat fiind faptul că imobilul din comun Negomir a fost demolat, reclamantul D. C. a fost nevoit să locuiască în noua construcție, fără ca pârâtul să refacă lucrările constatate prin raportul de expertiză efectuat în dosarul nr._/318/2007 pentru a preveni degradarea totală a imobilului, astfel că s-a procedat la construcția sălii, la refacerea acoperișului folosindu-se un număr de 600 țigle noi și la construcția scării de acces, lucrări care trebuiau realizate de pârât.
În drept, reclamanții au invocat dispozițiile art.1020, 1021, 1073 C. civil.
În dovedirea acțiunii s-au depus la dosar: adresa nr.2300/2003, convenția nr.3277/1995, memoriu tehnic, autorizația de construire nr.35/2001, schița imobilului situat în . sarcini general, schița noului imobil, s.c. nr.3916/2008, decizia civilă nr. 2746/2008, raport de expertiză efectuat în dosarul nr._/318/2007.
Cererea a fost legal timbrată, cu taxă de timbru în cuantum de 1030lei, potrivit chitanțelor depuse la filele 56 și 57 din dosar.
Pârâtul a formulat cerere reconvențională, solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate intervenit schimbul de locuințe, cerere la care a renunțat ulterior( fila 60), luându-se act de această renunțare prin încheierea de ședință din data de 02.06.2011.
Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii. S-a susținut că reclamanții nu justifică un interes legitim, născut și actual în promovarea acțiunii și sunt lipsiți de calitate procesuală activă, întrucât interesul este pur economic și nu unul juridic și nu fac dovada că sunt moștenitorii defunctului D. T..
Totodată, pârâtul a susținut că dreptul la acțiune este prescris în raport de prevederile art.8 alin. 2 și art. 1 și 3 din Decretul 167/1954.
Pe fond s-a susținut că pretențiile reclamanților exced obligațiilor asumate prin convenția din anul 1995 și, mai mult, noua construcție este mai mare, reclamanții locuind în aceasta, iar lucrările realizate în plus nu atrag răspunderea pârâtului în baza convenției încheiate.
Pârâtul a depus la dosar convenția din anul 1995, schițe, autorizația de construcție nr. 35/2001, avizul nr.20/1995, plan de amplasament, protocol de cshimb, declarația defunctului.
Reclamanții au răspuns susținerilor pârâtului, arătând că sunt moștenitorii autorului D. T., care s-a înțeles cu pârâtul asupra schimbului de locuințe, acesta din urmă neîndeplinindu-și obligațiile asumate.
Că, unele lucrări au fost realizate necorespunzător, iar altele nu au fost efectuate și, cu toate acestea, au locuit în imobil deoarece vechea locuință a fost demolată.
Că, lucrările a căror contravaloare se solicită au fost realizate în perioada 2008-2009,iar locuința nu a fost predată, nefiind terminată până în prezent, astfel că dreptul la acțiune nu este prescris, pârâtul fiind obligat să respecte convenția încheiată.
Prin încheierea de ședință din data de 07.07.2011 s-a respins excepția lipsei calității procesuale active, reținându-se că dovada calității de moștenitori o constituie certificatul de moștenitor nr.97/2001, iar prin încheierea de ședință din data de 23.06.2011 s-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la primul petit, aceeași excepție cu privire la petitul nr.2 și excepția lipsei de interes fiind unite cu fondul cauzei.
La cererea reclamanților s-a încuviințat proba cu martori pentru a se dovedi data intrării în posesia imobilului și data realizării lucrărilor, dar și proba cu expertiza de specialitate pentru a se identifica lucrările ce fac obiectul litigiului, raportat la convenția încheiată,perioada în care au fost realizate și contravaloarea acestora.
Lucrarea de specialitate a fost efectuată de expert D. I. care, în cuprinsul lucrării de specialitate depusă la fila 101, a concluzionat că în cuprinsul convenției din anul 1995 și în caietul de sarcini nu se face referire la sala casei de locuit și că în prezent există construită sala închisă, scara și un acoperiș care acoperă și sala, contravaloarea lucrărilor fiind de 2.823lei, sală și scară și de 6174 lei pentru acoperiș.
Că, imobilul are suprafața de 29,59mp fără sală, conform schiței releveu.
Cu privire la lucrările enumerate la pct.2 din acțiune, s-a concluzionat că acestea prezintă vicii de execuție, impunându-se refacerea lucrărilor, exceptând pe cele de zidărie.
Prin sentința civilă nr.146/12.01.2011a Judecătoriei Tg-J., au fost respinse excepția lipsei de interes și excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la petitul nr.2, invocate de pârât, iar pe fond a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții ,obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 638 lei, contravaloarea scării, obligat pârâtul să refacă lucrările de construcție precizate la pct. 2 din acțiune, în sensul celor stabilite prin raportul de expertiză, cu evitarea lucrărilor de zidărie, astfel: corectarea tencuielilor de la zidul de la . toc ușă și șpalet, cu încuietori, îndreptare șpaleți ferestre, refacere tencuieli tavan și pereți, realizat glet și zugrăveli, refacere sobe astfel încât să existe căi separate de evacuare a fumului, refacerea pervazului parchetului și înlocuirea acestuia, montare ferestre în poziție verticală, cu încuietori, izolație termică tavan și pereți, executare soclu din mozaic, consolidare antiseismică, coșuri de evacuare a fumului, precum și la plata către reclamanți a sumei de 1382,54lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul, recurs care a fost admis, casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță cu îndrumarea ca instanța de fond să aibă în vedere convenția încheiată între părți, certificatul de sarcini și certificatul de urbanism.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. sub nr._ .
Procedând la rejudecare, instanța s-a conformat îndrumărilor deciziei de casare a Tribunalului Gorj, în cauză dispunându-se depunerea la dosar de către pârât a caietului de sarcini, certificatului de urbanism întocmit în legătură cu construcția realizată reclamanților.
Prin sentința civilă nr._/29.11.2012, pronunțată de Judecătoria Tg - J., în dosarul nr._ au fost respinse excepțiile invocate de pârâtă prin întâmpinare.
A fost admisă în parte cererea formulată de reclamanții D. C. împotriva pârâtei . SA și a fost obligată pârâta să plătească reclamanților suma de 638 lei, contravaloarea scării.
A fost obligată pârâta să refacă lucrările de construcție de la pct.2 din acțiune, în sensul celor stabilite prin raportul de expertiză, cu evitarea lucrărilor de zidărie.
A fost obligat pârâtul la plata a 4240 lei, cheltuieli de judecată, reclamanților .
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că defunctul D. T. a fost proprietarul unor imobile situate în comuna Negomir, ., compuse din teren în suprafață de 2549 mp și casă de locuit formată din două camere și sală deschisă, așa cum este reprezentată în schița depusă la fila 15 din dosar, acoperită cu țiglă, construită din lemn, imobile împrejmuite cu lemn.
La data de 29.01.1995 Ministerul Agriculturii și Alimentației avizează schimbul de terenuri între defunct și Sucursala Minieră Jilț, potrivit avizului nr.20, depus la fila 48, iar în baza acestuia defunctul primește în schimbul suprafeței de 2549mp un teren în suprafață de 2000mp în comuna Bălești, ..
Prin convenția nr.3277/1995( fila 43) defunctul predă Sucursalei Miniere Jilț casa de locuit, arătându-se în cuprinsul convenției că aceasta este compusă numai din două camere, în suprafață totală de 30,79mp și terenul de 2549mp, urmând ca în schimbul acestora pârâtul să construiască și să predea o casă nouă, compusă din două camere, construite din cărămidă, cu șarpantă din lemn, acoperită cu țiglă, în suprafață de 30,79mp.
Potrivit proiectului tehnic depus la fila 20 din dosar( verso), cu care defunctul a fost de acord, făcându-se mențiunea pe planul de amplasament, noua casa de locuit nu era prevăzută cu sală, ci doar cu două camere și scară, în suprafață de 39 mp.
În anul 2000 defunctul se mută în noua casă deoarece vechiul imobil este demolat
În anul 2005 defunctul refuză să primească imobilul, solicitând efectuarea unor lucrări stabilite de comun acord cu pârâtul, așa cum rezultă din declarația depusă la fila 68, iar în anul 2006 are loc decesul defunctului, fără ca anterior să se realizeze și predarea casei de locuit, moștenitorii acestuia fiind reclamanții, potrivit certificatului de moștenitor depus la fila 75.
În anul 2007 reclamanții sunt acționați în judecată de pârât pentru a se constata,în contradictoriu cu aceștia, intervenit schimbul de locuințe.
Prin sentința civilă nr.3916/2008 a fost respinsă acțiunea, reținându-se că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația asumată prin Convenția din anul 1995, în sensul că nu a realizat sala exterioară a casei, închiderea săli și scara de acces, iar unele lucrări prezintă deficiențe tehnice, pârâții reclamanți invocând excepția de neexecutare.
Prin acțiunea de față reclamanții solicită remedierea acestor deficiențe și obligarea pârâtului să le plătească contravaloarea lucrărilor de construcție la care s-au obligat prin convenția încheiată, convenție care nu a fost respectată.
Față de cele reținute, instanța a constatat că reclamanții justifică un interes în promovarea acțiunii, prin aceea că sunt succesorii autorului D. T., față de care pârâtul s-a obligat să-i predea casa de locuit în suprafață de 30,79 mp, obligație care nu a fost respectată până la data decesului, astfel că sunt îndreptățiți să solicite îndeplinirea obligațiilor asumate față de autorul lor.
Pe fond,s-a reținut că acțiunea este întemeiată în parte, pentru următoarele considerente:
Prin Convenția din anul 1995 autorul reclamanților a convenit să predea pârâtului casa de locuit compusă din două camere și sală, în suprafață de 30,79mp, iar acesta din urmă s-a obligat să realizeze o nouă casă compusă din două camere, în suprafață de 30,79 mp, părțile încheind astfel un contract de schimb, reglementat de dispozițiile art.1405 și următoarele Cod civil.
Din schița depusă la fila 20 rezultă că imobilul ce se va realiza de pârât are suprafața totală utilă de 30,70 mp, este prevăzut cu scară de acces, fără sală, iar din raportul de expertiză rezultă că suprafața utilă, fără sală, este de 29,59mp.S-a constatat că pârâta nu s-a obligat să realizeze și sala casei și închiderea acesteia, obligația subzistând numai pentru cele două camere, în suprafață de 30,79mp și scara de acces.
Prin sentința civilă nr.3916/22.05.2008 s-a reținut că sala casei, închiderea sălii și scara nu au fost realizate până la acea dată de pârâtă, iar din probele administrate în cauza de față rezultă că aceste lucrări s-au realizat după anul 2008, astfel că pârâtul, în temeiul art. 969, 970 și 1075C. civil, este ținut să suporte contravaloarea lucrărilor de construcție scară realizate de reclamanți după luna mai 2008, data pronunțării sentinței civile nr.3916, prin care s-a reținut că aceste lucrări nu s-au realizat până la acea dată.
Din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că valoarea de construcție a scării (materiale și manoperă) se ridică la suma de 638 lei.
În ceea ce privește realizarea acoperișului, instanța a reținut că reclamanții solicită contravaloarea acoperișului realizat din nou, astfel încât să acopere și sala casei, însă, întrucât pârâta nu s-a obligat și la realizarea acestei din urmă lucrări, instanța a apreciat că pretențiile reclamanților sunt neîntemeiate.
Cu privire la petitul nr.2 instanța a reținut că reclamanții reclamă vicii de execuție ale casei de locuit, ce a format obiectul convenției de schimb încheiată de autorul lor cu pârâtul.
Potrivit art.1352 C.civil, care își găsește aplicabilitatea în speță, așa cum stipulează art. 1409 Cod civil, coschimbașii sunt răspunzători pentru viciile ascunse ale lucrului dacă din cauza acestora lucrul nu este întrebuințat după destinația sa sau întrebuințarea sa este micșorată încât se poate presupune că schimbul nu ar fi avut loc.
Potrivit art.11 alin.2 din Decretul 167/1958 prescripția acțiunii privind viciile unei construcții începe să curgă de la data descoperirii viciilor, însă cel mai târziu de la împlinirea a trei ani de la predare.
În speță, construcția pe care pârâtul s-a obligat să o realizeze nu a fost predată până în prezent, iar împrejurarea că defunctul a locuit în aceasta începând cu anul 2000 nu are nicio relevanță atât timp cât până la data recepției finale nu putem vorbi de o lucrare finalizată sau de vicii de execuție(ascunse sau aparente).
În considerarea acestor aspecte, s-a constatat că excepția prescripției dreptului la acțiune prin care se reclamă vicii ale unei construcții nu operează.
În prezent lucrarea nu a fost predată, reclamanții sunt nemulțumiți de calitatea lucrărilor, iar pârâtul consideră că a finalizat construcția și numai execută alte lucrări.
Execuția defectuoasă a lucrărilor a fost constatată în dosarul nr._/318/2007, dar și prin raportul de expertiză efectuat în cauza de față, astfel că susținerile reclamanților sunt întemeiate și ,în consecință, instanța a respins excepțiile invocate de pârât, a admis cererea în parte, a obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 638 lei, contravaloarea scării și a obligat pârâtul să refacă lucrările de construcție la pct.2 din acțiune în sensul celor stabilite prin raportul de expertiză, cu evitarea lucrărilor de zidărie.
În temeiul art.274 C.p.c. pârâtul a fost obligat să plătească reclamanților suma de 4240 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată .
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții D. V., D. C. și apel pârâtă . SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, înregistrat sub nr_ pe rolul Secției a II-a Civilă a Tribunalului Gorj.
În recursul formulat reclamanții D. V. și D. C. au criticat sentința doar sub aspectul neacordării contravalorii lucrărilor reprezentând închiderea sălii și acoperișul aferent acesteia, arătând că obligația pârâtei de a efectua la imobilul casă de locuit ce a făcut obiectul convenției din anul 1995, sala închisă și acoperișul aferent rezultă fără drept de tăgadă din probele administrate în cauză și în special din sentința civilă nr. 3916/2008 a Judecătoriei Tg.-J., definitivă prin decizia nr. 2746/2008 a Tribunalului Gorj.
Pârâta . SA – Sucursala Divizia Minieră Tg.-J. în apelul formulat a invocat că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale active a intimaților și excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Pe cale de excepție au invocat trei termene de la care a început să curgă termenul de prescripție, respectiv, un prim termen ca fiind data încheierii convenției, adică anul 1995 și ca urmare obligația personală de a face, născută în baza convenție de schimb din anul 1995 este supusă termenului general de prescripție de trei ani, care a început să curgă de la data încheierii convenției.
Un al doilea termen de la care a început să curgă dreptul material la acțiune este anul 2000, când autorul recurenților-intimați a preluat tacit casa reconstruită, conform declarației dată de acesta și depusă la dosar.
Un al treilea termen invocat de recurenta-pârâtă de la care a început să curgă prescripția dreptului material la acțiune este data de 17.01.2008, când reclamanții în calitate de moștenitori ai promitentului coschimbașii au negat parțial dreptul unității pârâte la încheierea contractului de schimb.
Pe fond, apelanta-pârâtă a invocat că în mod eronat prin sentința recurată instanța a dispus obligarea sa la prestații suplimentare, care exced cadrului contractual stabilit prin convenția încheiată de părții, aspect ce rezultă și din declarația dată la data de 28.09.2005 de autorul reclamanților.
Că,declarația respectivă este o recunoaștere unilaterală, că la acea dată nu existau deficiențele pretinse de recurenții-reclamanții în cauza de față, iar unitatea pârâtă a făcut eforturi considerabile pentru a utila întreaga gospodărie și a aduce beneficiarului un grad de confort sporit al locuinței, față de cea care fusese preluată de această unitate.
A invocat apelanta-pârâtă că nu poate fi obligată la ceva ce nu și-a asumat prin convenție și care excede prevederilor contractuale.
Prin încheierea din 25.03.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj Secția a II-a Civilă a fost transpusă cauza pe rolul Secției a I-a Civilă, apreciindu-se că în speță obiectul acțiunii dedusă judecății nu are nici un element de comercialitate și cererea introductivă a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 11.01.2011.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Secției I Civilă la data de 24.04.2013, și în ședința publică din 16.05.2013, în raport de dispozițiile art. 282 1 Cod .proc.civ. a fost calificată calea de atac ca fiind recurs și nu apel.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate și dispozițiile legale aplicabile,tribunalul constată că recursurile sunt nefondate din următoarele considerente:
Prin cererea dedusă judecății reclamanții D. C. și D. V. au învestit instanța de judecată cu acțiune civilă în obligația de a face și pretenții, prin care au solicitat să fie obligată pârâta . SA reclamanții D. C. și D. V. au chemat în judecată pârâtul . SA, având ca obiect pretenții și obligația de a face și au solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să fie obligat acesta să le plătească contravaloarea lucrărilor realizate la imobilul ce a făcut obiectul convenției din anul 1995, respectiv: construire sală din cărămidă și fier beton, închisă cu geam și lemn și pardosită cu gresie, acoperită cu țiglă, scara de acces și acoperișul și să refacă lucrările de construcție la același imobil, respectiv: zidul de la . toc ușă și șpalet, cu încuietori, îndreptare șpaleți ferestre, refacere tencuieli tavan și pereți, realizat glet și zugrăveli, refacere sobe astfel încât să existe căi separate de evacuare a fumului, refacerea pervazului parchetului și înlocuirea acestuia, montare ferestre în poziție verticală, cu încuietori, izolație termică tavan și pereți, executare soclu din mozaic, consolidare antiseismic coșuri de evacuare a fumului, montare jgheaburi și burlane de scurgere, refacere alei pietonale și umplerea golurilor cu bitum topit, refacerea trotuarelor din jurul casei, refacerea împrejmuirii din beton și porți metalice la .>
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, excepția lipsei de interes și excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Prin sentința recurată au fost respinse excepțiile invocate de pârâtă prin întâmpinare.
A fost admisă în parte cererea formulată de reclamanții D. C. împotriva pârâtei . SA și a fost obligată pârâta să plătească reclamanților suma de 638 lei, contravaloarea scării.
A fost obligată pârâta să refacă lucrările de construcție de la pct.2 din acțiune, în sensul celor stabilite prin raportul de expertiză, cu evitarea lucrărilor de zidărie.
A fost obligat pârâtul la plata a 4240 lei, cheltuieli de judecată, reclamanților .
Observând actele dosarului se constată că autorul reclamanților D. Tănăse a fost proprietarul unor imobile situate în comuna Negomir, ., compusă din teren în suprafață de 2549 mp și casă de locuit formată din 2 camere și sală deschisă, așa cum este reprezentată în schița depusă la fila 15 din dosar, acoperită cu țiglă, construită din lemn, imobile împrejmuite cu lemn.
La data de 29.01.1995 Ministerul Agriculturii și Alimentației avizează schimbul de terenuri între autorul reclamanților D. T. și Sucursala Minieră Jilț potrivit avizului nr.20,iar în baza acestui aviz autorul reclamanților primește în schimbul suprafeței de 2546 mp, un teren în suprafață de 2000 mp în comun Bălești, ..
Prin convenția nr. 3277/1995 autorul D. T. predă Sucursalei Miniere Jilț casa de locuit compusă din 2 camere în suprafață de 30,78 mp și terenul de 2459 mp, urmând ca în schimbul acestora pârâta să construiască și să predea o casă nouă, compusă din 2 camere, construită din cărămidă, cu șarpantă din lemn, acoperită cu țiglă.
Potrivit proiectului tehnic depus la fila 20 din dosarul de fond, cu care autorul a fost de acord, făcându-se mențiunea pe planul de amplasament, noua casă de locuit nu era prevăzută cu sală, ci doar cu 2 camere și scară în suprafață totală utilată de 30,70 m.p, iar din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă că suprafața utilă a noului imobil, fără sală este de 29,59 m.p .
Recurenții - reclamanți au criticat sentința instanței de fond sub aspectul că nu le-a fost acordată contravaloarea sălii închise și a acoperișului (șarpantei) aferente acesteia și sub aceste aspect va fi analizată sentința instanței de fond, apreciindu-se de tribunal că sunt nefondate criticile reclamanților.
Corect instanța de fond a reținut că potrivit înscrisurilor depuse la dosar, unitatea minieră nu s-a obligat să realizeze și sala casei precum și închiderea acesteia, potrivit convenției din anul 1995 obligația subzistând numai pentru cele 2 camere în suprafață de 30,79 mp și scara de acces.
Susținerea recurenților-reclamanți în sensul că obligația pârâtei de a efectua la imobilul casă de locuit sala închisă și acoperișul aferent, rezultă fără drept de tăgadă din sentința civilă nr. 3916/2008 a Judecătoriei Tg.- J., este nefondată întrucât în considerentele acelei sentinței s-a reținut că,”din convenția încheiată între reclamantă și numitul D. T., în prezent decedat, înregistrată sub nr.3279/20.09.1995, rezultă că reclamanta s-a obligat să reconstruiască acestuia o casă cu 2 camere și prispă lemn, iar noua construcție nu este prevăzută cu această sală. De asemenea, casa de locuit prezintă deficiențe de construcție, evidențiate în raportul de expertiză care o fac inestetică și improprie folosirii”.
Este adevărat că în sentința menționată s-au făcut referire la concluziile raportului de expertiză, însă prin sentință nu s-a stabilit cu putere de lucru judecat că potrivit convenției încheiate între părți, pârâta din cauza de față are obligația de a realiza sala exterioară a casei, inclusiv închiderea sălii, așa cum susțin recurenții -reclamanți.
Din cuprinsul convenției din 20.09.1995 care are putere de lege între părțile contractante și schița depusă la fila 20 anexă la caietul de sarcini rezultă clar că imobilul ce urma a fi realizat de pârâtă trebuia să aibă suprafața totală utilată de 30,70 mp și nu era prevăzută sala a cărei contravaloare o solicită reclamanții prin prezenta acțiune.
În aceste condiții în mod corect instanța a obligat pârâta să plătească reclamanților doar contravaloarea scării realizată de reclamanți după luna mai 2008, iar în ce privește contravaloarea acoperișului care a fost realizat din nou de reclamanți, astfel încât să acopere și sala casei, în mod corect s-a reținut de instanța de fond că nu se impune acordarea contravalorii acestei lucrări, în condițiile în care pârâta nu s-a obligat să realizeze sala casei.
În ce privește criticile recurentei pârâte cu privire la soluționarea excepției lipsei calității procesuale active și excepției prescripției dreptului material la acțiune, acestea sunt nefondate din următoarele considerente:
Excepția lipsei calității procesuale active a fost soluționată prin decizia nr. 1479/2012 a Tribunalul Gorj,astfel că în raport de dispozițiile art.315 Cod pr.civ. nu se mai pune în discuție rezolvarea acestei probleme de drept .
Astfel,prin decizia ,menționată ,tribunalul a reținut că reclamanții sunt moștenitorii lui D. T. care a decedat și pe cale de consecință intervine o transmisiune a calității procesuale active de la defunct la moștenitori în legătură cu obiectul dedus judecății.
Și excepției prescripției dreptului material la acțiune a fost soluționată de instanța de control judiciar, reținându-se că obiectul convenției din anul 1995 îl constituie un drept real patrimonial.
Având în vedere că recurenta -pârâta a invocat în recurs, termene diferite de la care a început să curgă prescripția dreptului material la acțiune, tribunalul analizând excepția dreptului material la acțiune în raport de termenele menționate ( anul 1995 când s-a născut în baza convenție de schimb din anul 1995. 2000, când autorul recurenților intimați a preluat tacit casa reconstruită, conform declarației dată de acesta și depusă la dosar și data de 17.01.2008, când reclamanții în calitate de moștenitori ai promitentului coschimbași au negat parțial dreptul unității pârâte la încheierea contractului de schimb).reține că această excepție este nefondată .
Astfel, instanța a fost investită cu o cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata contravalorii lucrărilor ce au fost realizate de reclamanți, pe cheltuiala lor, lucrări la efectuarea cărora s-a obligat pârâtul prin convenția încheiată în anul 1995.
Potrivit art.1 din Decretul 167/1958 ,, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege”. Potrivit art. 3 din același Decret, termenul de prescripție este de trei ani”.
În speță, construcția pe care pârâtul s-a obligat să o realizeze nu a fost predată până în prezent, iar împrejurarea că defunctul a locuit în aceasta începând cu anul 2000 nu are nicio relevanță atât timp cât până la data recepției finale nu putem vorbi de o lucrare finalizată .
În anul 2007 reclamanții sunt acționați în judecată de pârât pentru a se constata,în contradictoriu cu aceștia, intervenit schimbul de locuințe.,iar prin sentința civilă nr.3916/2008 a fost respinsă acțiunea, reținându-se că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația asumată prin Convenția din anul 1995, în sensul că nu a realizat sala exterioară a casei, închiderea săli și scara de acces, iar unele lucrări prezintă deficiențe tehnice, pârâții reclamanți invocând excepția de neexecutare.
Cum, reclamanții solicită contravaloarea acestor lucrări, constatate prin raportul de expertiză ca fiind neexecutate, termenul de prescripție a început să curgă de dată rămânerii definitive a acestei sentințe ,fiind formulată în termenul de 3 ani prevăzut de Decretul 167/1958.
Sunt nefondate și criticile formulate de recurenta pârâtă ,pe fondul cauzei în sensul că în mod eronat prin sentința recurată instanța a dispus obligarea sa la prestații suplimentare, care exced cadrului contractual stabilit prin convenția încheiată de părții, aspect ce rezultă și din declarația dată la data de 28.09.2005 de autorul reclamanților,întrucât conform probatorului administrat în cauză ,instanța de fond a făcut o corectă interpretarea a convenției încheiate între părți
În mod corect instanța de fond a obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 638 lei, contravaloarea scării și să refacă lucrările de construcție la pct.2 din acțiune în sensul celor stabilite prin raportul de expertiză, cu evitarea lucrărilor de zidărie,întrucât potrivit art.1352 C.civil, care își găsește aplicabilitatea în speță, așa cum stipulează art. 1409 Cod civil, coschimbașii sunt răspunzători pentru viciile ascunse ale lucrului dacă din cauza acestora lucrul nu este întrebuințat după destinația sa sau întrebuințarea sa este micșorată încât se poate presupune că schimbul nu ar fi avut loc,iar în speță execuția defectuoasă a lucrărilor a fost constatată în dosarul nr._/318/2007, dar și prin raportul de expertiză efectuat în cauza de față, astfel că susținerile pârâtei sunt întemeiate.
Față de considerentele expuse se reține că instanța de fond a făcut o corectă interpretare și aplicare a legii, nefiind incidente în cauză vreunul din motivele de casare sau modificare, așa cum sunt reglementate în art. 304 C.pr.civ. și în consecință ,în temeiul art.312 alin 1 se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții - reclamanți D. V., D. C. și de recurenta - pârâtă . Turceni,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile civile declarate de recurenții - reclamanți D. V., D. C. și de recurenta - pârâtă . SA, împotriva sentinței civile nr._/29.11.2012, pronunțată de Judecătoria Tg.-J., în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13.06.2013 la Tribunalul Gorj.
Președinte, A. E. S. | Judecător, G. D. | Judecător, M. T. |
Grefier, Firuța Ș. |
red. AES/tehn SL
J.f. L. P.
ex. 2/ 11 Iulie 2013
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 321/2013. Tribunalul GORJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 2165/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
