Anulare act. Hotărâre din 16-04-2013, Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 16-04-2013 în dosarul nr. 7665/318/2012
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1008/2013
Ședința publică de la 16 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. R.
Judecător V. N.
Judecător M. T.
Grefier E. L. B.
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurentul pârât A. V. împotriva sentinței civile nr._ din 14.11.2012 pronunțată de Judecătoria Tg- J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă P. P..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul pârât personal și avocat S. S. pentru intimata reclamantă lipsă P. P. .
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care s-au depus la dosar de către recurentul pârât A. V. întâmpinare, iar de către apărătorul intimatei reclamante s-au depus concluzii scrise.
Nemaifiind acte de depus și cereri de formulat, constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Recurentul pârât A. V. a expus motivele de recurs și a pus concluzii de admitere a recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii .
Avocat S. S. pentru intimata reclamantă a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, susținând că sentința este legală, întrucât recurentul pârât este cel care a declarat la notar că este singurul moștenitor, eliberându-se nelegal certificatul de moștenitor, deși nu expirase termenul de opțiune succesorală, astfel că certificatul de moștenitor este lovit de nulitate absolută ca urmare a nedeclarării și necitării tuturor moștenitorilor.
A mai susținut că s-a emis certificatul de moștenitor în mod nelegal, cu încălcarea drepturilor reclamantei, care a făcut acte de acceptare a succesiunii, achitând factura telefonică a autorului și impozitul pentru terenurile acestuia, făcând demersuri la asociația de proprietari și solicitând pârâtului un rând de chei de la apartamentul defunctului .
A cerut să se ia act că nu solicită intimata reclamantă cheltuieli de judecată.
În replică, recurentul pârât A. V. a susținut că terenurile ce au aparținut fratelui său au fost înstrăinate de către defunct.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. sub nr._, reclamanta P. P. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâtul A. V., prin sentința ce se va pronunța, să se dispună anularea certificatului de moștenitor nr. 141/30.09.2011, întocmit de BNP S. B., stabilirea masei succesorale și partajarea bunurilor ce fac obiectul acesteia, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este moștenitoarea legală a autorului A. G., decedat la data de 07.09.2011, în calitate de soră.
Susține că defunctul A. G. nu a avut descendenți in linie directa, nefiind căsătorit, motiv pentru care atât aceasta cât și paratul în calitate de colaterali privilegiați sunt moștenitorii acestuia și cu toate acestea, pârâtul a înțeles să dezbată succesiunea, declarându-se unic moștenitor al acestuia.
A mai arătat că s-a adresat BNP Davitoiu R. cu o cerere prin care a solicitat sa se facă verificări cu privire la succesiunea defunctului, întrucât dorea dezbaterea succesiunii acestuia, moment la care a constatat că aceasta fusese dezbătută de către pârât cu eludarea dispozițiilor prevăzute de lege, astfel că, certificatul de moștenitor contestat are ca obiect un bun aflat in indiviziune la data deschiderii moștenirii, respectiv un apartament situat in Targu-J., Zona Centru, ., ., ..
A susținut că prin încheierea acestui act a fost vătămată, neputând uza de atributele dreptului său de proprietate cu privire la cota ce i se cuvine din acest bun provenit de la autorul comun A. G..
Ulterior, reclamanta P. P. a depus la dosar o precizare a obiectului acțiunii, arătând că înțelege să solicite constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr. 141/30.09.2011, autentificat de BNP S. B., nu și stabilirea masei succesorale si partajarea bunurilor ce fac obiectul acesteia.
A considerat că la întocmirea acestui act, cu toate că pârâtul știa că mai sunt și alți moștenitori, a avut reprezentarea faptului că induce în eroare notarul public și a urmărit îndepărtarea sa de la succesiune.
A apreciat că actul juridic descris este lovit de nulitate absolută, deoarece a fost încheiat prin fraudă la lege, cu încălcarea unor dispoziții imperative ale acesteia, cu lipsa consimțământului moștenitorilor ce au fost declarați renunțători sau străini de acceptare și cu nesocotirea capacității de exercițiu cerută pentru acest tip de act.
Susține reclamanta că înlăturarea unei persoane de a avea calitatea de moștenitor apare ca o cauză de nulitatea absolută, pentru ca un moștenitor acceptant sau neacceptant are o atitudine activă și își exteriorizează voința.
A mai arătat că înscrierea moștenitorilor în certificatul de moștenitor nu se poate face decât după ce aceștia erau identificați și își manifestau consimțământul și fiind îndepărtată de la dezbatere nu și-a putut exprima voința privind acceptarea sau neacceptarea expresă a moștenirii, astfel cum a făcut pârâtul, atunci când a acceptat moștenirea.
De asemenea, a subliniat că nu pot fi ignorate nici dispozițiile imperative privitoare la citarea celor care au vocație succesorală, chiar dacă sunt dispoziții procedurale, ele se constituie în drepturile procesuale, care nu au fost respectate prin inducerea în eroare a notarului public de către pârât - cu consecința emiterii unui act lovit de nulitate.
În cauză, pârâtul A. V. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes, motivate de faptul că reclamanta este străină de succesiune, întrucât nu a făcut acte de acceptare tacită sau expresă a moștenirii.
Au fost ascultați martorii Marcău N., Marcău I., H. M. și A. V., declarațiile acestora, sub prestare de jurământ, fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.
Prin sentința civilă nr._ din 14.11.2012 pronunțată de Judecătoria Tg- J. în dosarul nr._, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes a reclamantei, invocate de pârât, ca neîntemeiate.
A fost admisă acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta P. P., cu domiciliul în Tg-J. ., ., în contradictoriu cu pârâtul A. V., cu domiciliul în comuna Turcinești, . .
S-a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 141/30.09.2011 eliberat de BNP S. B..
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 3211 lei reprezentând taxă de timbru.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, aceasta a fost analizată prioritar, conform art. 137 alin.1 C.pr.civ.
S-a reținut că potrivit art. 85 alin. 1 din Legea nr. 36/1995, cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. Legea conferă legitimare procesuală persoanelor care se consideră vătămate în drepturile lor (și nu doar celor efectiv vătămate, aspect ce nu poate reieși decât din analiza fondului cererii).
Opțiunea legiuitorului corespunde și definiției de principiu a calității procesuale active, aceasta presupunând existența identității între persoana reclamantului și persoana titulară a dreptului supus judecății. Existența și întinderea acestui drept, însă, reprezintă aspecte ce țin de fondul raportului juridic și față de aceste considerații și de faptul că reclamanta (sora defunctului) este succesibil al defunctului, fiind, potențial vătămată prin nemenționarea ei în cuprinsul certificatului de moștenitor, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active.
Motivând excepția lipsei calității procesuale a active, pârâtul susține că reclamanta este străină de moștenire întrucât nu a făcut acte de acceptare tacită sau expresă a moștenirii defunctului, aserțiune pe care instanța nu a reținut-o, întrucât certificatul de moștenitor este emis la data de 30.09.2011, dată la care nu expirase termenul de opțiune succesorală de 6 luni prevăzut de art. 700 din Codul civil din 1864 (aplicabil în speță). Acceptarea succesiunii în una din cele două modalități este o chestiune de fapt care trebuie dovedită, însă în speța de față nu este cazul a se face o astfel de dovadă întrucât data emiterii actului atacat absolvă reclamanta, ea fiind presupusă a avea vocație succesorală, la modul abstract la succesiunea defunctului.
Aceeași soluție a primit și excepția lipsei de interes. Invocându-se de către reclamantă o vătămare a propriilor drepturi succesorale prin emiterea certificatului de moștenitor, interesul său în promovarea acțiunii este evident, fiind și unul actual, personal și legitim.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că la data de 7.09.2011 a intervenit decesul autorului A. G., fratele părților din prezenta cauză.
La aproximativ 3 săptămâni de la deschiderea succesiunii, pârâtul s-a prezentat la notar pentru dezbaterea succesiunii autorului, fiind emis de BNP S. B. certificatul de moștenitor nr.141/30.09.2011 în care se menționează că singurul moștenitor legal al defunctul este pârâtul A. V., certificatul necuprinzând vreo mențiune cu privire la reclamantă, iar prin răspunsul la întrebarea 4 din interogatoriu, pârâtul a recunoscut că reclamanta nu a participat în procedura succesorală notarială, declarând notarului că nu mai sunt alți moștenitori.
De asemenea, martorul Marcău I. a declarat că a fost împreună cu pârâtul la notar când s-a dezbătut moștenirea lui A. G. și întrebați de notar dacă mai există alți moștenitori, atât martorul cât și pârâtul au declarat că nu mai sunt alți moștenitori.
Așadar, cu prilejul dezbaterii succesiunii, pârâtul a ascuns notarului public faptul că reclamanta este de asemenea moștenitoare legală, obținând eliberarea certificatului de moștenitor și o situație juridică ce atrage drepturi succesorale mai favorabile decât ar fi beneficiat dacă ar fi declarat în fața notarului toți moștenitorii de a căror existență știa și ar fi asigurat astfel premisele aplicării în litera și spiritul lor a dispozițiilor ce reglementează procedura succesorală notarială.
Deschiderea succesiunii și împărțeala se pot face, atât prin bună învoială, cât și pe cale judecătorească, numai cu participarea tuturor moștenitorilor, sub sancțiunea nulității. În acest scop, notarul are obligația de a cita toate persoanele ce au vocație la moștenire, potrivit dispozițiilor art. 75 din Legea 36/1995.
Susținerea pârâtului privind existența unei discuții între acesta și fiica reclamantei în sensul că reclamanta nu are nici o pretenție legată de moștenire nu prezintă relevanță in cauza, atât timp cât nu a fost materializată sub forma unei declarații de renunțare la succesiune .
În consecință, instanța a reținut că prin nedeclararea tuturor moștenitorilor, pârâtul a urmărit fraudarea drepturilor și intereselor reclamantei, urmărind o cauză ilicită și imorală, or cauza imorală si ilicită a actului juridic este cauză de nulitate absoluta și atrage nulitatea atât a actelor juridice, bilaterale, cât și a celor unilaterale.
În ceea ce privește dreptul de opțiune succesorală al reclamantei, verificările privind exercitarea acestui drept se raportează la data emiterii certificatului de moștenitor, atunci când și în privința celorlalți moștenitori s-au efectuat aceste verificări .
În baza art.274 C.pr.civ, reținând culpa procesuală a pârâtului, acesta a fost obligat să plătească reclamantei suma de 3211 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru.
Împotriva sentinței a declarat recurs recurentul pârât recurentul pârât A. V., susținând că reclamata nu a făcut acte de acceptare tacită sau expresă a moștenirii defunctului, chestiune în raport de care trebuia soluționată excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei interesului, fiind fără relevanță data emiterii certificatului de moștenitor, reclamanta nemanifestându-și intenția de acceptare a succesiunii în termenul prevăzut de art. 700 Cod civil.
A mai susținut că nu corespunde realității susținerea reclamantei că a acceptat tacit succesiunea defunctului prin achitarea anumitor utilități, întrucât toate utilitățile au fost achitate de recurentul pârât, care a achitat și toate cheltuielile cu ultima boală a defunctului, precum și cheltuielile de înmormântare.
Reanalizând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate, se constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente;
În mod corect instanța de fond a analizat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția lipsei de interes a acesteia invocate de către pârât, prin prisma dispozițiilor legale aplicabile cauzei dedusă judecății și a actului a cărei constatare nulitate absolută se solicită.
Este legitimată calitatea procesuală activă a reclamantei, iar interesul ei în promovarea acțiunii este actual, personal și legitim, de vreme ce s-a invocat de către aceasta o vătămare a propriilor drepturi succesorale prin emiterea certificatului de moștenitor cu încălcarea dispozițiilor legale, art. 85 alin. 1 din Legea 36/1995 precizând că cei ce se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor conform legii .
În speța dedusă judecății, deși prin cererea introductivă s-a solicitat și partajarea bunurilor ce fac obiectul masei succesorale a defunctului, ulterior s-a renunțat la acest capăt de cerere, solicitându-se doar constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor emis cu încălcarea legii, acesta fiind singurul capăt de cerere cu care instanța a rămas investită și în raport de acesta a fost analizată excepția interesului în promovarea acțiunii și excepția lipsei calității procesuale active.
La data emiterii certificatului de moștenitor, 30.09.2011 nu expirase termenul de opțiune succesorală prevăzut de art. 700 cod civil și ca atare în mod legal instanța de fond a reținut că acceptarea succesiunii în mod tacit fiind o chestiune de fapt, trebuie dovedită, dar nu în cadrul procesual dedus judecății, o astfel de dovadă putând fi cerută a se face cu prilejul partajului .
Rezultă din răspunsul la întrebarea patru din interogatoriul pârâtului că acesta a recunoscut că a declarat notarului, împreună cu martorul Marcău I. când au fost întrebați dacă mai există și alți moștenitori, că nu mai sunt alți moștenitori.
Printr-o astfel de declarație a împiedicat participarea tuturor moștenitorilor, respectiv și a reclamantei la dezbaterea succesiunii defunctului, ce se face potrivit legii, respectiv art. 75 din Legea 36/1995 numai cu participarea tuturor moștenitorilor, sub sancțiunea nulității, notarul având obligația de a cita toate persoanele ce au vocație la moștenire, în cadrul procedurii succesorale stabilindu-se de către notar calitatea moștenitorilor, întinderea drepturilor acestora, precum și compunerea masei succesorale. Încheierea procedurii succesorale se poate face și înainte de expirarea termenului de acceptare a succesiunii, dacă este neîndoielnic că nu mai sunt și alte persoane îndreptățite la succesiune.
În speța de față, mai exista și reclamanta, soră a defunctului, îndreptățită la succesiune și ca atare încheierea procedurii succesorale nu se putea face înainte de expirarea termenului de acceptare a succesiunii .
Neîndeplinirea formelor legale privind citarea tuturor moștenitorilor de către notar la dezbaterea succesorală atrage nulitatea certificatului de moștenitor, notarul fiind obligat să cheme pe toți moștenitorii legali testamentari ai defunctului .
Față de aceste considerente, în temeiul art. 312 c.pr.civ. se va respinge ca nefondat recursul, nesubzistând nici unul din motivele prevăzute de art. 304 c.pr.civ.
Se va lua act că intimata reclamantă nu solicită cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul pârât A. V. împotriva sentinței civile nr._ din 14.11.2012 pronunțată de Judecătoria Tg- J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă P. P..
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată de către intimata reclamantă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 Aprilie 2013 la Tribunalul Gorj .
Președinte, G. R. | Judecător, V. N. | Judecător, M. T. |
Grefier, E. L. B. |
Red. MT
j.f. P. M.
ex. 2
SL . 18 Aprilie 2013
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 1001/2013. Tribunalul GORJ | Revendicare imobiliară. Sentința nr. 321/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
