Fond funciar. Decizia nr. 2285/2013. Tribunalul GORJ

Decizia nr. 2285/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 21-11-2013 în dosarul nr. 8342/95/2013

Dosar nr._

Cod operator: 2443

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA nr. 2285/2013

Ședința publică de la 21 Noiembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE N. U.

Judecător G. D.

Judecător M. G.

Grefier Firuța Ș.

Pe rol fiind judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea P. V. L. T. împotriva deciziei civile nr. 1938 din 07.10.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații F. V.V., U. D., F. I., F. C., P. G., K. I. la Cabinet A. M. C. A., F. I.A., F. I.F., F. I.N., G. V. G., C. locală Tg-J. pentru aplicarea Legii 18/91 și C. județeană Gorj pentru aplicarea Legii18/91.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns contestatoarea P. V.L. T. personal și asistată de avocat B. N., intimații F. V. V. personal și asistat de avocat M. A., U. D. personal și asistat de avocat M. A., lipsind intimații, F. I. reprezentată de procurator D. A. și avocat M. A., F. C. reprezentat de avocat M. A., F. A. și F. N. reprezentate de avocat M. A., K. I. reprezentat de avocat F. Ș. G., lipsind intimații F. I. F., G. G. și intimatele C. locală Tg-J. pentru aplicarea Legii 18/91 reprezentată de consilier juridic S. V. I. și C. județeană Gorj pentru aplicarea Legii18/91.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, constatându-se cererea în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

A. B. N. pentru contestatoarea P. V. L. T. a solicitat admiterea contestației în anulare, anularea deciziei și acordarea unui nou termen pentru soluționarea recursului. Susține prin raportare la art. 318 teza I existența unei erori materiale legate de faptul că prin acțiune au chemat în judecată pe moștenitorii lui F. I., s-a făcut o confuzie în sensul că în loc să fie consemnat ca autor se trece ca și când nu ar fi decedat alături de moștenitorii lui; ulterior apare o persoană numită K. I. pe care nu au chemat-o în judecată și care n-are nici cerere de intervenție, iar acest lucru nu a fost analizat deloc în decizie, respectiv faptul că nu s-au clarificat părțile și nu s-a stabilit cadrul procesual.

În ceea ce privește celălalt motiv al contestației în anulare prev. de art. 318 C.pr.civ., respectiv neanalizarea motivelor de recurs, subliniază că în decizie se analizează doar identitatea dintre terenul „lunca Târgului” și „Dealul Târgului”. Arată că recurentul a solicitat a se lămuri cine a formulat cerere de reconstituire și despre ce cereri este vorba, iar instanța când le ia în calcul pe toate, când apreciază că nu este niciuna, astfel că nu s-a lămurit care cerere de reconstituire s-a avut în vedere la emiterea HCJ.

S-a invocat greșita disjungere, iar tribunalul n-a argumentat de ce este greșită disjungerea, că deși s-a arătat că nu s-a soluționat cererea referitoare la o diferență de teren rezultată dintr-un contract încheiat în 16.03.1901, instanța nu a clarificat nimic.

Susține că o altă chestiune este legată de amplasamentul terenului invocat de intimați și pentru dezlegarea acesteia trebuia să se facă adresă la Arhivele Statului pentru a se comunica toate înscrisurile, respectiv trebuia toată documentația ce a stat la baza adresei acestei instituții, iar instanța de recurs nu a analizat acest motiv de recurs.

S-a mai menționat că s-a invocat și nulitatea cererii de intervenție formulată de G. G., având în vedere faptul că acesta nu a cerut nimic și a concluzionat că trebuia analizat fiecare motiv de recurs în parte.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

A. M. A. pentru intimații F. V. V., U. D., F. C. și F. I., F. I. A., F. N. a solicitat respingerea contestației în anulare și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată, apreciind că nu subzistă niciuna din tezele art. 308 C.pr.civ.

Cât privește eroarea materială, menționează că legiuitorul n-are în vedere o eroare de judecată ci sunt vizate greșeli formale, iar lărgirea cadrului procesual a fost argumentată că terenul a făcut obiectul unui partaj.

Referitor la intimatul K. I. precizează că acesta s-a numit F. I.. De asemenea, a precizat că instanța n-a negat întinderea dreptului de proprietate, ci a reținut existența a două puncte toponimice, iar în ceea ce privește cererea de intervenție lui G. G., acesta este descendentul unui a dintre cumpărători.

A. F. Ș.-G. pentru intimatul K. I. a solicitat respingerea contestației în anulare precizând că intimatul s-a numit F. I..

Consilier juridic S. V. D. pentru intimata C. locală Tg-J. pentru aplicarea Legii 18/91 a solicitat respingerea contestației în anulare fașă de C. locală Tg-J..

TRIBUNALUL

Asupra contestației în anulare,

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-J. sub nr._, reclamanta P. V.L. T. a chemat în judecată pârâții F. V.V., U. D., F. I., F. C., P. G., K. I., F. I.A., F. I. F., F. I.N., în contradictoriu cu intimatele C. locală de fond funciar Târgu-J. și C. Județeană Gorj și a solicitat să constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._ din 02.06.2008 eliberat pârâților și a actelor premergătoare emiterii acestuia, reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei, punerea sa în posesie și emiterea titlului de proprietate pentru suprafața de teren de 1 ha, situată în pct. „Dealul Târgului”, provenind de la autorul Udriștoiu V., pe vechiul amplasament, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâții au invocat excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii pentru constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate ce a fost emis pentru moștenitorii lui F. D., cu motivarea că reclamanta nu a făcut dovada faptului că a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu.

Prin sentința civilă nr.8346/10.12.2009 pronunțată de Judecătoria Târgu-J. în dosarul nr._, s-a respins excepția lipsei de interes a reclamantei P. V. L. T., invocată de pârâți pe cale de întâmpinare, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta P. V. L. T., împotriva pârâților F. V.V., U. D., F. I., F. C., P. G., K. I., F. I.A., F. I. F., F. I. N., în contradictoriu cu intimatele C. locală de fond funciar Târgu-J. și C. Județeană Gorj. Prin aceeași sentință a fost obligată reclamanta să plătească pârâților suma de 750 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței civile a declarat recurs reclamanta P. V. L. T., iar prin decizia nr.610/18.03.2010 a Tribunalului Gorj – Secția Civilă, s-a admis recursul, s-a casat sentința instanței de fond și s-a trimis cauza la rejudecare.

Din considerentele deciziei de casare rezultă că la rejudecarea cauzei, instanța urma să administreze în cauză probe prin care să poate face dovada amplasamentelor terenurilor părților, respectiv proba testimonială și o nouă expertiză tehnică de specialitate care pornind de la actul de vânzare cumpărare din anul 1901 și urmărind evoluția vecinătăților, care se poate lămuri în primul rând prin interogatoriile părților și prin probe testimoniale, să stabilească amplasamentul terenului la care este îndreptățită petenta pentru a-i fi reconstituit, respectiv dacă acesta se regăsește în exclusivitate în pct.”L. Jiului” sau datorită dimensiunilor indicate în acte acesta se întinde așa cum susține petenta spre vest și în punctul Dealul Târgului”.

După casarea la rejudecare, dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Târgu-J. sub nr._ .

Prin sentința civilă nr. 3879 din 17.05.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, s-a respins excepția lipsei de interes a reclamantei P. V. L.-T. în promovarea cererii de chemare în judecată, invocată de pârâți pe cale de întâmpinare.

S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul K. Fâcea I..

A fost respins capătul de cerere formulat de reclamanta P. V. L.-T., domiciliată în Târgu-J., ..7B, ., având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/02.06.2008, a procesului verbal de punere în posesie nr. 3227/28.05.2008 și a HCJ nr. 4680/15.06.2007, cu privire la pârâți, în contradictoriu cu F. V. V., domiciliat în comuna Stănești, ., U. D., domiciliat în comuna Stănești, ., F. I., domiciliată în comuna Stănești, ., F. C., domiciliat în comuna Stănești, ., P. G., domiciliat în comuna Stănești, ., K. I., cu domiciliu ales la Cabinet de A. M. C. A., din Târgu-J., ., ., jud. Gorj, F. I. A., F. I. F. și F. I. N., toți domiciliați în Târgu-J., ., ., . și intimatele C. locală de fond funciar Târgu-J. și C. Județeană Gorj.

S-a disjuns capătul de cerere având ca obiect desființarea HCJ nr. 4680/15.06.2007, tabelul anexă 29, poziția 4 cu privire la reclamanta P. V. L.-T. și s-a acordat termen la data de 31.05.2013, pentru când s-a dispus citarea reclamantei și intimatelor C. locală de fond funciar Târgu-J. și C. Județeană Gorj.

A fost admisă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul G. V. G., cu domiciliul ales în București, ..139, Sector 6, la procurator Tamaris Talei M..

A fost obligată reclamanta la plata către pârâți a sumei de 750 lei cu titlu de cheltuieli de judecată realizate de pârâți în primul ciclu procesual al cauzei și la plata către pârâtul K. Fâcea I. a sumei de 300 lei ,cu titlu de cheltuieli de judecată realizate în cel de-al doilea ciclu procesual al cauzei.

Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că la data de 02.06.2008, în favoarea moștenitorilor autorului F. D., respectiv pârâții din prezenta cauză s-a emis titlul de proprietate nr._, prin care li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 3 ha. teren situat pe raza municipiului Târgu-J., individualizat în raportul de expertiză realizat în cauză de experți tehnici judiciari Țîrvuloiu D. C., T. M. și N. P.; că la baza emiterii titlului de proprietate mai sus menționat a stat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr._/2005 (aspect ce rezultă din adresa nr. 4718/15.04.2013 emisă de Primăria Municipiului Târgu-J., fila 64 din volumul III al dosarului) formulată de pârâtul F. V. V. pentru suprafața de 3 ha. teren arabil situat în punctul ,,Dealul Târgului”, cererea nr. 3437/1991 formulată de F. V. D. I. ( aspect ce rezultă din adresa nr.9448/04.03.2009 emisă de Primăria Municipiului Târgu-J., fila 45 din dosarul format în primul ciclu procesual al cauzei) și cererea nr._/1998 formulată de D. I. prin care solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3 ha ce a aparținut autorilor săi, tern situat în punctul Dealul Târgului (fila 134 din dosarul format în primul ciclu procesual al cauzei).

S-a mai reținut că prin HCJ nr. 4680/15.06.2007 s-a validat de către C. Județeană Gorj, propunerea realizată de C. locală de fond funciar Târgu-J. privind reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea persoanelor îndreptățite, în anexa 29 la hotărârea de validare figurând la poziția nr.2, moștenitorii autorului F. D. cu suprafața de 3 ha în punctul Dealul Târgului, pentru care aceștia au fost puși în posesie, conform procesului verbal de punere în posesie nr. 3227/28.05.2008.

S-a avut în vedere că pârâții au dovedit îndreptățirea lor la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3 ha., ce face obiectul titlului de proprietate nr._/02.06.2008, cu certificatul nr. C1147/08.04.2005 emis de Direcția Județeană Gorj a Arhivelor Naționale, atașat la fila 51 din dosarul format în primul ciclu procesual al cauzei, înscris care atestă că frații Fâcea au deținut suprafața de 3 ha. teren arabil în punctul Dealul Târgului și că reclamanta P. V. L. T. este moștenitoarea legală a autorului Udriștoriu M. V., iar aceasta și autorul său au formulat mai multe cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, respectiv: nr. 5246/1998 (formulată de reclamantă prin care a solicitat suprafața de 5000 mp situată în stațiunea pomicolă din Târgu-J., menționând că terenul se află în punctul ,,L. Târgului”), cererea nr. 2335/1991 (formulată de autorul reclamantei, numitul Udiștoiu M. V. prin care a solicitat suprafața de 3 pogoane situată în punctul L. Târgului) și cererea nr. 6633/1991 (formulată de autorul reclamantei prin care a solicitat două bucăți de teren, una situată pe .-J. și alta în suprafață de 250 mp. situată în punctul ,,La fântâna lui Ș.”).

S-a menționat că ulterior prin cererea nr._/30.11.2005, atașată la fila 91 din dosarul format în primul ciclu procesual al cauzei, reclamanta P. L. T. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența de teren pe care o moștenește de la bunicii săi, în punctul ,,L. Târgului”, teren ce-l deținea Stațiunea Pomicolă din Târgu-J. și că prin aceeași hotărâre a Comisiei Județene prin care se validase reconstituirea dreptului de proprietate și în favoarea pârâților pentru suprafața de 3 ha, respectiv prin HCJ nr. 4680/15.06.2007 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea reclamantei P. L. T. în calitate de moștenitoare a autorului N. P., pentru suprafața de 0,1387 ha, conform tabelului anexă 29, poziția 4 (atașat la fila 97 din dosarul format în primul ciclu procesual al cauzei).

Din ansamblul materialului probator administrat în cauză în cele două cicluri procesuale, s-a reținut că excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea cererii de chemare în judecată și excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul K. Fâcea I. sunt neîntemeiate, precum și capătul de cerere formulat de reclamanta P. V. L.-T. având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/02.06.2008, a procesului verbal de punere în posesie nr. 3227/28.05.2008 și a HCJ nr. 4680/15.06.2007, cu privire la pârâți, urmând a fi respinse pentru următoarele considerente:

Cu privire la excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea cererii de chemare în judecată invocată de pârâți pe cale de întâmpinare în primul ciclu procesual al cauzei, s-a reținut că potrivit art. III pct. 1 lit.a din Legea 169/1997, cu modificările intervenite prin Legea 247/2005, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite la astfel de reconstituiri sau constituiri și conform art. III pct. 2 din Legea 169/1997, nulitatea poate fi invocată de orice persoană care justifică un interes legitim.

Că, prin interes se înțelege folosul practic urmărit de cel ce a pus în mișcare acțiunea civilă, iar interesul trebuie să fie legitim, născut și actual, personal și direct și interesul trebuie să fie născut și actual, deci să existe în momentul în care a fost promovată acțiunea civilă, în sensul că partea care a investit instanța cu o cerere de chemare în judecată s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acțiunea formulată și de asemenea, interesul trebuie să fie personal și direct, în sensul că folosul practic trebuie să-l vizeze pe cel care recurge la forma procedurală, iar nu pe altcineva .

A mai reținut instanța că reclamanta P. V. L.-T. justifică un interes actual, direct și personal, deoarece prin același HCJ nr. 4680/15.06.2007 de validare, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate atât în favoarea pârâților pentru suprafața de 3 ha dar și în favoarea reclamantei pentru suprafața de 0,1387 ha, iar prin cererea de investire a instanței, reclamanta a contestat propria validare sub aspectul întinerii reconstituirii dreptului de proprietate, dar și validarea pârâților din punct de vedere al amplasamentului atribuit, pentru suprafața de 1 ha pentru care li s-au emis titlul de proprietate nr._/02.06.2008 și procesul verbal de punere în posesie nr. 3227/28.05.2008, apreciind reclamanta că aceasta este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pe amplasamentul suprafeței pentru care în favoarea pârâților s-au emis acte de proprietate.

Cu referire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul K. Fâcea I. pe motiv că prin sentința civilă nr.7172/06.10.2008 pronunțată de Judecătoria Târgu-J. în dosarul nr._/318/2008 definitivă și irevocabilă, s-a dispus ieșirea din starea de indiviziune a pârâților cu privire la terenul în suprafață de 3 ha. ce face obiectul titlului de proprietate nr._/02.06.2008, iar în lotul acestuia i-a fost atribuită suprafața de 5000 mp, ce nu face obiectul litigiului de față instanța a respins-o, reținând că motivele de nulitate absolută invocată de reclamantă cu privire la titlul de proprietate nr._/02.06.2008, emis în favoarea pârâților, trebuie analizate în raport cu legislația în vigoare la data emiterii titlului de proprietate, astfel că la data emiterii titlului și pârâtul K. Fâcea I., avea calitatea de coproprietar al terenului din litigiu și în atare situație, acesta are calitate procesuală pasivă, chiar dacă ulterior pârâții au ieșit din starea de indiviziune.

Cu privire la fondul cauzei s-a reținut că prin raportul de expertiză realizat la rejudecarea cauzei, de experți N. P., T. M. și Tîrvuloiu C., a fost identificat terenul ce face obiectul cererii de chemare in judecata formulată de reclamanta P. L. T., care are suprafața de 9340 mp, categoria de folosința arabil în actul din anul 16.03.1901, iar în prezent arabil + livezi, cu următoarele vecinătăți: Nord - P. I. P.; Est - rest proprietate V. C. C. și Ș. C. C.; Sud - P. I. R.; Vest - G. R. M., suprafață care se afla situată în partea de vest și în continuarea terenului deținut de reclamantă, reconstituit prin titlul de proprietate nr._/18.1.0.1995;

Că, s-a reținut de către cei trei experți că autorul reclamantei, Udristoiu M. V., prin cererea nr.2335/1991 a solicitat trei pogoane în punctul "L. Târgului", iar reclamanta a fost pusa in posesie pentru un teren având categoria de folosința arabil în baza actului din 16.03.1901, teren care în prezent are categoria arabil + livezi, suprafața ce nu este inclusa în terenul din litigiu, ci este situată în continuare spre est, pana în râul J. și de asemenea s-a reținut că prin cererea nr._/2005 reclamanta P. L. T. a solicitat diferența de teren de la bunicii săi, fără a menționa suprafața, însă a arătat că terenul solicitat se află situat în punctul "L. Târgului".

Că, au concluzionat experții că nu pot preciza daca terenul din litigiu a fost solicitat prin cererea de reconstituire formulata de reclamanta P. L. T., sau prin cererea de reconstituire formulata de autorul acesteia, însă, terenul solicitat se regăsește ca suprafață în actul din anul 16.03.1901, dar locația este incertă, neputând face delimitarea intre punctul ,,L. Târgului”si pct. ,,Dealul Târgului”.

Că, s-a menționat de către cei trei experți că actele vechi de proprietate invocate de reclamantă sunt actul de vânzare din anul 16.03.1901, prin care V. C. C. și Ș. C. C. cumpără o suprafață de 3 pogoane (l,5ha) în punctul „L. Târgului", teren solicitat în prezent de către reclamantă, dar de la autoarea M. P. N. și reclamanta a mai prezentat actul de Donație și Partaj Voluntar din 26.05.1931 prin care Ș. C. lasă la punctul IV fiicei lui M. P.N. „Una curea pământ în L. Tg Jiului"" fără a preciza suprafața, dar și nota explicativă din 24.08.1969, în care apare M. P.N. la punctul 2 cu „Una curea pământ în L. Târgu-Jiului", fără a se preciza suprafața.

Că, au concluzionat experții că aceștia nu pot preciza daca terenul din litigiu se regăsește în actele vechi de proprietate invocate de reclamantă, însă aceștia au menționat că terenul solicitat, se regăsește din punct de vedere al suprafeței în actele mai sus menționate, dar locația este incerta, neputând face delimitarea intre punctul ,,L. Târgului”și punctul ,,Dealul Târgului”, cu atât mai mult cu cât nu s-a putut identifica nici vecinul de la vest, numitul G. R. M..

Că, prin același raport de expertiză a fost identificat și terenul ce face obiectul titlului de proprietate nr._/02.06.2008, eliberat in favoarea pârâților, stabilindu-se că suprafața de 3 ha. este formată din trei amplasamente, după cum urmează: suprafață de_ mp situată în tarlaua 60, . categoria de folosință livezi, suprafața de 7292 mp situată în tarlaua 60, . de folosință livezi și suprafața de 9436 mp situată în tarlaua 60, . categoria de folosință livezi.

S-a mai reținut că în conținutul raportului de expertiză terenul ce face obiectul titlului de proprietate nr._/02.06.2008 eliberat în favoarea paraților corespunde cu actele premergătoare eliberării sale, respectiv: cerere de reconstituire, HCJ de validare, proces verbal de punere în posesie și plan parcelar întocmit de Primăria Târgu-J. și că pârâții dețin certificatul nr. 1147/08.04.2005 emis de Arhivele Naționale, prin care fac dovada că C. și Frații F. figurau cu suprafața de 3,00 ha pământ în "Dealul Târgului", până la pădurea Vădeni, astfel că pârâții fac dovada suprafeței ce le-a fost reconstituită, dar nu și dovada certă a amplasamentului terenului și că experții au menționat că din suprafața solicitată de reclamantă suprafața de 4020 mp se regăsește în titlul de proprietate nr._/02.06.2008 eliberat în favoarea pârâților și din prisma probatoriului administrat în cauză, instanța a reținut că prin Legea 247/2005 legiuitorul a operat o . modificări destinate să asigure reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente și să contureze regimul juridic al nulității absolute a actelor de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de aceștia în termen legal, libere la data solicitării.

A avut în vedere că prin Titlul IV al Legii 247/2005 au fost introduse noi reglementări cu caracter imperativ, menite să sublinieze regula conform căreia actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate, emise în condiții ilegale sunt lovite de nulitate absolută, fără ca prin aceasta să se aducă atingere drepturilor câștigate în temeiul unor acte juridice emise cu respectarea condițiilor legale, în vigoare la momentul nașterii lor și prin aportare la aceste prevederi, a reținut că reclamanta nu a făcut dovada că este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pe amplasamentul pentru care s-au emis în favoarea pârâților titlul de proprietate nr._/02.06.2008 și procesul verbal de punere în posesie nr. 3227/28.05.2008, cu privire la suprafața de 4020 mp, deoarece în urma transpunerii în teren a actului de vânzare din anul 16.03.1901, invocat de reclamantă, experții nu au putut stabili locația exactă a terenului deținut de autorii reclamantei.

A susținut instanța de fond că pentru a dovedi că reclamanta este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul de 4020 mp, care se regăsește în titlul de proprietate emis pârâților, aceasta trebuia să facă dovada certă că amplasamentul respectiv, individualizat prin vecinătăți și dimensiuni a aparținut autorilor săi, însă în cauza de față reclamanta nu a realizat o astfel de dovadă nici prin intermediul înscrisurilor atașate cererii de chemare în judecată, transpuse în teren de către cei trei experți la rejudecarea cauzei, dar nici prin intermediul probei testimoniale; că, în niciuna dintre cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, reclamanta sau autorul său nu au solicitat reconstituirea dreptului pentru teren ce se afla situat în punctul ,,Dealul Târgului” ci în punctul ,,L. Târgului”, spre deosebire de pârâți care au solicitat prin cererea nr._/2005 reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3 ha. teren arabil situat în punctul ,,Dealul Târgului”, iar prin cererea nr._/1998, formulată de D. I., reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3 ha ce a aparținut autorilor săi, teren situat în punctul Dealul Târgului.

S-a reținut că din conținutul raportului de expertiză realizat în cauză de cei trei experți rezultă că nici pârâții nu dețin acte vechi de proprietate din care să rezulte cu certitudine amplasamentul terenului reconstituit, pentru care li s-au emis titlu de proprietate și proces verbal de punere în posesie, însă s-a observat ca la baza emiterii actelor de reconstituire în favoarea pârâților a stat certificatul nr. C1147/08.04.2005 emis de Direcția Județeană Gorj a Arhivelor Naționale, atașat la fila 51 din dosarul format în primul ciclu procesual al cauzei, înscris care atestă că frații Fâcea au deținut suprafața de 3 ha. teren arabil în punctul Dealul Târgului, aspect ce concordă cu HCJ-ul de validare nr. 4680/15.06.2007, din care rezultă că pârâții au fost validați cu suprafața de 3 ha. în punctul Dealul Târgului.

S-a avut în vedere că în cauza de față reclamanta nu a dovedit că este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pe amplasamentul suprafeței de 4020 mp., care se regăsește inclusă în actele de reconstituire a dreptului de proprietate emise în favoarea pârâților.

Cu referire la faptul că terenul din litigiu se regăsește situat în continuarea terenului agricol pentru care reclamanta deține titlul de proprietate nr._/1995 pentru suprafața de 4459 mp, aspect confirmat de experți și în răspunsul la obiectivul nr. 5, instanța a reținut că acest aspect nu are relevanță în cauză, deoarece la data emiterii titlului de proprietate nr._/1995 în favoarea reclamantei nu era în vigoare Legea 1/2000, care instituia regula potrivit căreia reconstituirea dreptului de proprietate trebuia realizată pe vechile amplasamente ce au aparținut persoanelor deposedate, astfel că din acest punct de vedere nu se poate prezuma că vechiul amplasament al terenului ce a aparținut autorilor reclamantei se afla în continuarea terenului pentru care anterior, în cursul anului 1995 i se emisese titlu de proprietate nr._/1995.

S-a concluzionat că reclamanta nu a făcut dovada că este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pe amplasamentul pentru care în favoarea pârâților s-a emis titlu de proprietate nr._/02.06.2008 și procesul verbal de punere în posesie nr. 3227/28.05.2008, însă s-a reținut că prin cererea de investire a instanței, reclamanta a contestat și propria hotărâre de validare, iar din conținutul raportului de expertiză rezultă că din punct de vedere al suprafeței reclamanta justifică îndreptățirea la reconstituirea dreptului de proprietate și s-a disjuns capătul de cerere având ca obiect desființarea HCJ nr. 4680/15.06.2007, tabelul anexă 29, poziția 4, cu privire la reclamanta P. V. L.-T..

S-a apreciat că pentru soluționarea acestui capăt de cerere se impune suplimentara probatoriului, pentru a se stabili care este suprafața totală solicitată de reclamantă și autorul său prin cererile de reconstituire formulate în temeiul legilor funciare, care este suprafața validată și care este suprafața totală pentru care reclamanta deține acte vechi de proprietate.

Că, măsura disjungerii acestui capăt de cerere s-a impus și pentru faptul că din adresa nr. 4718/15.04.2013 emisă de Comisa locală de fond funciar Târgu-J. atașată la fila 64 din volumul III al dosarului rezultă că cererea nr. 5246/30.03.2008 formulată de reclamantă nu a fost soluționată, iar cererea nr. 2335/25.02.1991 a fost soluționată doar parțial, respectiv pentru suprafața de 4459 mp, conform titlului de proprietate nr._/18.10.1995, iar aceste aspecte au legătură cu capătul de cerere disjuns prin prezenta sentință, pentru a se stabili cu exactitate situația de fapt și de drept cu privire la suprafața la care reclamanta este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate.

Față de aceste aspecte s-a reținut că se impune suplimentarea probatoriului administrat, motiv pentru care s-a disjuns capătul de cerere având ca obiect desființarea HCJ nr. 4680/15.06.2007, tabelul anexă 29, poziția 4, cu privire la reclamanta P. V. L.-T..

Referitor la cererea de cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul G. V. G. în cel de al doilea ciclu procesual al cauzei, s-a reținut că aceasta este întemeiată, întrucât interesul numitului G. V. G. de-a interveni în prezenta cauză este dat de faptul că o parte din terenul pentru care reclamanta P. V. L.-T. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, a fost reconstituit în favoarea intervenientului, aspect ce rezultă din conținutul raportului de expertiză realizat la rejudecarea cauzei, de unde reiese că terenul validat in favoarea intervenientului G. V.G. prin HCJ nr.4449/24.11.2006 și pentru care este pus în posesie prin procesul verbal nr. 3356/08.08.2008, se regăsește inclus in totalitate în terenul din litigiu.

S-au analizat actele ce au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea intervenientului, (atașate la filele 180-199 din volumul I al dosarului) și s-a reținut că acesta prin cererile de reconstituire formulate în perioada 1991-1998 a solicitat teren în punctul Dealul Târgului și L. Târgului, fiind validat prin HCJ nr. 4449/24.11.2006, cu suprafața de 571 mp în punctul Dealul Târgului, teren deținut de autorul său, G. V..

S-a mai reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-J. sub nr._/318/2007 intervenientul G. V. G. a formulat plângere împotriva HCJ nr. 4449/24.11.2006, solicitând să se constate nulitatea absolută parțială a Hotărârii nr. 4449/24.11.2006 în ceea ce-l privește, cu obligarea Comisiei Județene la emiterea unei noi hotărâri în privința acestuia în condițiile de legalitate și prin sentința civilă nr. 8598/16.12.2009, pronunțată de Judecătoria Târgu-J. în dosarul nr._/318/2007 s-a admis în parte plângerea formulată de petentul G. V.G., s-a anulat în parte HCJ nr. 4449/24.11.2006, anexa 29, poziția 12 referitoare la petent și s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea acestuia pentru suprafața de teren de 1815 mp identificată în raportul de expertiză efectuat de expert tehnic C. D. și sentința a rămas irevocabilă prin decizia nr. 175/27.01.2011 a Tribunalului Gorj.

A concluzionat astfel că, printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă intrată în puterea lucrului judecat, s-a stabilit că intervenientul G. V.G. este persoană îndreptățită din punct de vedere al suprafeței și amplasamentului la terenul pentru care i s-a emis ulterior proces verbal de punere în posesie, teren care se suprapune cu terenul solicitat de reclamantă prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul litigiului de față; că, sentința mai sus menționată stabilește o prezumție de lucru judecat, deoarece autoritatea de lucru judecat stabilită printr-o hotărâre judecătorească cunoaște două manifestări procesuale, printre care și aceea de prezumție, mijloc de probă în legătură cu raporturile juridice dintre părțile litigante; că, unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care implică între altele ca soluția dată în mod definitiv unui litigiu de către instanțe să nu mai fie pusă în discuție.

Văzând disp. art. 274 C.pr.civ. a fost obligată reclamanta la plata către pârâți a sumei de 750 lei cu titlu de cheltuieli de judecată realizate de aceștia în primul ciclu procesual al cauzei și la plata către pârâtul K. Fâcea I. a sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv onorariu apărător, cheltuieli realizate în cel de-al doilea ciclu procesual al cauzei, ceilalți pârâți, reprezentanți de avocat M. A. nedepunând la dosarul cauzei chitanța privind achitarea onorariului de apărător, în cel de-al doilea ciclu procesual al cauzei.

Împotriva sentinței au declarat recurs reclamantă P. V.L. T. și recurentul pârât K. F. I..

Prin decizia nr. 1938 din 07.10.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ a fost respins recursul declarat de recurenta reclamantă P. V.L. T. împotriva sentinței civile nr. 3879 din 17.05.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ .

S-a luat act de renunțarea la recurs de către recurentul pârât K. F. I., formulat împotriva aceleiași sentințe.

A fost obligată recurenta reclamantă la 500 lei cheltuieli de judecată către intimatul K. F. I..

Pentru a pronunța această decizie, instanța de recurs a reținut că reclamanta a criticat sentința arătând că instanța de rejudecare nu a respectat îndrumările deciziei de casare încălcând prevederile art. 315 alin. 1,4 și 4 c.pr.civ., nu a luat interogatoriu intimaților, nu a stabilit cadrul procesual în legătură cu persoanele care au fost chemate în judecată, nu a stabilit care dintre intimați a formulat cerere de reconstituire și modul de soluționare a acestora, apreciind că nu au fost lămurite chestiuni esențiale pentru soluționarea litigiului, existând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 c.pr.civ.; că de asemenea invocă faptul că s-a disjuns greșit cererea privind anularea HCJ 4680/15.06.2007 poziția 4 privind-o pe petentă, rămânând nesoluționat capătul de cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentei pentru suprafața de 4020 mp până al suprafața de 9340 mp cât s-a constatat că este suprafața de teren solicitată de petentă și care se regăsește în contractul din data de 16.03.1901, deși chiar instanța susține că petenta justifică îndreptățirea la reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață de 9340 mp, că motivarea sentinței este contradictorie, întrucât s-a reținut și faptul că petenta nu ar fi persoană îndreptățită la reconstituirea proprietății pentru suprafața de 4020 mp.

S-a avut în vedere că recurenta mai critică sentința susținând că aceasta este motivată contradictoriu atât cu privire la susținerile petentei, cât și față de actele cauzei și nu au fost elucidate aspecte esențiale ale acesteia, precum și cu privire la cererea de intervenție susținând că această cerere nu îmbracă forma unei acțiuni, nefiind formulată cu respectarea dispozițiilor art. 50 și 112 c.pr.civ. și trebuia să fie declarată nulă pentru lipsa obiectului și a părților, sau inadmisibilă pentru că intervenientul nu a solicitat ca instanța să dispună ceva în raport de părțile și obiectul litigiului, chestiuni sau excepții invocate inclusiv prin concluziile scrise, însă instanța a omis să se pronunțe asupra acestora.

S-a menționat că în susținerea fiecărui motiv de recurs recurenta expune ample considerente, din care rezultă starea de fapt dedusă judecății și probele administrate în fața instanței de fond .

S-a reținut că recurentul pârât K. F. I. critică sentința arătând că s-a respins greșit excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât nu mai avea calitatea de coproprietar, deoarece prin sentința civilă nr. 7127/2008 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosar nr._/318/2008 definitivă și irevocabilă s-a dispus ieșirea din indiviziune și fiecare pârât a primit o suprafață egală în lotul său; că apreciază că acțiunea trebuia să fie introdusă doar împotriva pârâților care au primit în lot terenul din litigiu.

S-a făcut mențiunea că prin cererea depusă la data de 30.09.2013 prin procurator B. F. recurentul pârât a solicitat instanței să ia act că înțelege să-și retragă recursul declarat.

Tribunalul, analizând recursurile declarate, a constatat că recursul declarat de reclamantă de P. V. L. T. nu este fondat, sentința nefiind afectată de niciunul din motivele prevăzute de art. 304 C.pr.civ, reținând următoarele considerente.

Greșit a invocat recurenta că instanța nu a respectat îndrumările date prin decizia de casare nr. 610/18.03.2010 .

Prin decizia de casare s-a îndrumat instanța de fond să administreze probe prin care să se facă dovada amplasamentului terenurilor părților ,respectiv proba testimonială și o nouă expertiză de specialitate pornind de la actul de vânzare cumpărare din anul 1901, urmărind evoluția vecinătăților care să se poată lămuri prin interogatoriul părților și prin probele testimoniale, să se stabilească amplasamentul terenului la care este îndreptățită petenta, respectiv dacă acesta se află în punctul L. Târgului, sau dacă acesta se întinde spre vest și în punctul Dealul Târgului.

S-a reținut lipsa rolului activ al instanței cu privire la stabilirea întinderii suprafeței de teren la care este îndreptățită petenta ca urmare a cererilor de reconstituire formulate de ea și de autorul Udriștoiu V., având în vedere capătul de cerere privind anularea HCJ 4680/2007 și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de aproximativ un hectar.

Analizând probele administrate de instanța de rejudecare, s-a constatat că îndrumările deciziei de casare au fost respectate.

Prin încheierea de ședință din data de 14.05.2010 s-au pus în discuție probele solicitate de apărătorul reclamantei și s-a încuviințat pentru reclamantă proba testimonială cu martorii R. F I. și C. M. și pentru pârâți proba testimonială cu doi martori ale căror nume și adresă au fost indicate prin serviciul arhivă în termen de 5 zile de la încuviințare.

Au fost audiați martorii B. I. și C. M. pentru reclamantă și pentru pârâți martora P. M. .

S-a încuviințat completarea raportului de expertiză efectuat în primul ciclu procesual de expertul M. M., iar prin încheierea pronunțată în data de 9.07.2010 s-a încuviințat efectuarea unei expertize din trei experți, stabilindu-se și obiectivele acesteia.

S-a mai audiat și martora C. S. pentru reclamantă și au fost solicitate comisiei locale cererile de reconstituire formulate de părți sau autorii acestora, relații cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate pentru intervenientul G. V. G., au fost suplimentate obiectivele de expertiză prin încheierea pronunțată în ședința din 28.10.2011 în raport de cererea de intervenție, au fost înlocuiți experții numiți în cauză cu experții Țîrvuloiu D. C., T. C. M. și N. P., care au efectuat și depus la dosarul cauzei raportul de expertiză, s-au formulat obiecțiuni la acesta, pe care instanța le-a încuviințat și a dispus ca experții să răspundă la acestea, s-au solicitat relații Comisiei Locale de fond funciar Tg-J. cu privire la cererile de reconstituire formulate de pârâți și autorii acestora și s-a răspuns la această adresă, înscrisurile fiind depuse la dosarul cauzei la fila 56 și 64 volumul III al dosarului de fond.

În raport de cele expuse, s-a apreciat că instanța de fond, în rejudecare, a respectat îndrumările date prin decizia de casare.

De asemenea, s-a susținut greșit că nu s-a respectat cadrul procesual creat de părți și că pârâții K. F. I., D. I. și F. C. nu au calitate procesuală în cauză, fiind persoane care nu se regăsesc în actele funciare și care nu au formulat cereri de reconstituire .

Din titlul de proprietate contestat a rezultat că aceste părți figurează în titlu și faptul că ulterior emiterii titlului părțile din titlu s-au partajat prin sentința civilă nr. 7127/6.10.2008, fiecare primind în lot câte o suprafață nu le înlătură calitatea, întrucât anularea actului primar ar fi atins interesul fiecărui coproprietar.

S-a susținut de asemenea eronat că instanța nu a lămurit care dintre pârâți au formulat cereri de reconstituire, la ce dată și sub ce număr au fost înregistrate și dacă acestea au fost soluționate.

Instanța a reținut că pârâtul F. V V. a formulat cererea de reconstruire nr._/2005 pentru suprafața de 3 ha teren arabil situat în punctul Dealul Târgului, F. V D I. a formulat cererea de reconstituire nr. 3437/1991 și D. I. a formulat cererea de reconstituire nr._/1998 pentru suprafața de 3 ha ce a aparținut autorilor săi în punctul Dealul Târgului și prin HCJ 4880/15.06.2008 s-a validat propunerea Comisiei Locale de fond funciar Tg-J. privind reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moștenitorilor autorului F. D. cu suprafața de 3 ha situată în Dealul Tîrgului, pentru care s-a emis și procesul verbal de punere în posesie nr. 3227/28.05.2008.

Astfel, chestiunile esențiale pentru soluționarea litigiului cu privire la îndreptățirea pârâților la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul din litigiu au fost pe deplin lămurite .

Recurenta a criticat și faptul că instanța a disjuns greșit capătul de cerere privind anularea parțială a HCJ nr. 4680/15.06.2007, poziția 4 din tabelul anexă 29 privind-o pe petentă .

Și această critică a fost apreciată nefondată, deoarece din probele administrate în cauză a rezultat că reclamanta nu a dovedit dreptul de proprietate al autorilor săi pe amplasamentul solicitat prin cererea de chemare în judecată pentru terenul situat în Dealul Târgului care a fost reconstituit pârâților.

Cercetarea capătului de cerere privind anularea propriei reconstituiri cu privire la întinderea dreptului de proprietate până la suprafața solicitată de un hectar presupunea alte probatorii și în raport de cererile nr. 5246/30.03.2008 și 2335/25.02.1991, nesoluționate sau soluționate parțial, a căror administrare ar fi prelungit soluționarea capetelor de cerere referitoare la pârâți.

De îndată ce s-a stabilit prin probele administrate că reclamanta nu a dovedit că amplasamentul reconstituit pârâților reprezintă vechiul amplasament al autorilor săi și pârâții și-au dovedit cert întinderea dreptului de proprietate reconstituit în punctul Dealul Târgului cu certificatul C1147/8.04.2005 emis de Arhivele Naționale –Direcția Județeană Gorj, măsura disjungerii nu o prejudiciază, ci dimpotrivă reprezintă o garanție a administrării probatoriilor în scopul dovedirii calității sale de persoană îndreptățită la reconstituirea întinderii dreptului de proprietate solicitat și invocat prin actele de vânzare din 1901 și de partaj din anul 1931.

Nu a fost apreciată ca fondată nici critica prin care se invocă motivarea contradictorie a sentinței și neelucidarea aspectelor esențiale ale cauzei .

Din considerentele sentinței a rezultat pe deplin și în concordanță cu probele administrate că pârâții au dovedit că autorii lor au deținut teren în punctul Dealul Tîrgului în suprafață de 3 ha, iar cu privire la amplasament s-a reținut că din concluziile raportului de expertiză a rezultat că nu s-a putut stabili locația terenurilor din actele reclamantei.

Din aceleași considerente a rezultat că nici reclamanta și nici autorul ei nu au solicitat teren în punctul Dealul Tîrgului, ci teren în punctul L. Tîrgului, puncte diferite, rezultând că și amplasamentul solicitat de reclamantă potrivit actelor invocate și cererilor formulate nu poate fi situat în punctul Dealul Tîrgului.

E. s-a invocat faptul că cererea de intervenție trebuia anulată sau respinsă ca inadmisibilă.

Cererea a fost formulată de către intervenient în cel de-al doilea ciclu procesual la data de 10.05.2011 și din considerentele acesteia a rezultat că se invocă dreptul de proprietate pentru o suprafață de 3198 mp situată în L. Tîrgului și de asemenea, s-a invocat același act din 1901 .

În susținerea cererii au fost depuse acte, respectiv cererile de reconstituire formulate de intervenient, acte de filiație și schițe, certificat de moștenitor nr.32/2003, proces verbal de punere în posesie .

În scopul dovedirii cererii de intervenție intervenientul a depus la data de 6.07.2011 înscrisuri cu care a înțeles să-și dovedească cererea de intervenție, iar la filele 5 și următoarele ale volumului III al cauzei a fost depusă sentința civilă 8598/2009 irevocabilă, din care rezultă reconstituirea dreptului de proprietate pentru intervenient pentru suprafața de teren 1815 mp, astfel că în raport de cele arătate a rezultat că din cererea de intervenție reiese obiectul acesteia, cât și interesul în promovarea ei .

Față de cele reținute, s-a constatat că motivele invocate nu sunt fondate și recursul reclamantei a fost respins.

Cu privire la recursul declarat de recurentul pârât K. F. I., instanța a apreciat cererea recurentului ca fiind o cerere de renunțare la calea de atac declanșată și în temeiul art. 246 și următoarele c.pr.civ. a luat act de aceasta.

A fost obligată recurenta reclamantă la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluționarea recursului de către intimatul pârât K. F. I., potrivit chitanței depusă la fila 48 a dosarului de recurs și în temeiul art. 274 c.pr.civ.

Împotriva deciziei a formulat contestație în anulare contestatoarea P. V.L. T., invocând în drept dispozițiile art. 318 C.pr.civ.

S-a invocat prin raportare la art. 318 teza I existența unei erori materiale legate de persoanele pe care au înțeles să le cheme în judecată, cu referire specială la K. I., persoană pe care nu au chemat-o în judecată și care n-are nici cerere de intervenție, iar acest lucru nu a fost analizat deloc în decizie, respectiv faptul că nu s-au clarificat părțile și nu s-a stabilit cadrul procesual, fiind dezvoltat acest motiv de contestație și cu referire la faptul că nu au înțeles să cheme în judecată pe soții I. sau pe F. C..

În ceea ce privește motivul de contestației în anulare prev. de art. 318 teza II C.pr.civ., s-a invocat neanalizarea motivului de recurs legat de neelucidarea cauzei la rejudecare după casare, plecând chiar de la nelămurirea situației persoanelor intimate care ar fi solicitat terenul în litigiu, respectiv, a arătat recurentul a se lămuri cine a formulat cerere de reconstituire și despre ce cereri este vorba.

S-a invocat neanalizarea motivelor de recurs privind: greșita disjungere a cauzei și formarea unui alt dosar pentru analizarea petitului privind anularea HCJ Gorj 4680/2007; nesoluționarea cererii referitoare la reconstituirea pentru diferență de teren de 4020 mp rezultată dintr-un contract încheiat în 16.03.1901; aspectul legat de amplasamentul terenului invocat de intimați și pentru dezlegarea căruia trebuia să se facă adresă la Arhivele Statului pentru a se comunica toate înscrisurile, respectiv trebuia toată documentația ce a stat la baza adresei emise de această instituție; nulitatea cererii de intervenție formulată de G. G., având în vedere faptul că acesta nu a cerut nimic, având în vedere că nu îmbracă forma unei cereri de chemare în judecată, trebuind să fie declarată nulă.

Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, apreciază că se impune respingerea contestației în anulare pentru următoarele considerente.

Potrivit art. 318 C.pr.civ., hotărârea instanței de recurs poate fi atacată cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța a omis să analizeze vreunul din motivele de recurs.

Așa cum sunt formulate motivele de contestație în anulare, se invocă în ceea ce privește nestabilirea cadrului procesual atât existența unei greșeli materiale cât și necercetarea motivului de recurs legat de acest aspect.

Fiind o cale extraordinară de atac, aceste cazuri de contestație în anulare sunt de strictă interpretare, astfel că prin instituirea ca motiv al contestației în anulare a existenței unei greșeli materiale, legiuitorul a avut în vedere acele greșeli cu caracter procedural pe care instanța le-a comis prin omiterea ori confundarea unor elemente sau unor date materiale importante.

O astfel de eroare trebuie să fie evidentă și în legătură cu aspectele formale ale judecății.

Instanța de recurs a reținut în considerentele deciziei că o critică adusă sentinței a vizat nerespectarea cadrului procesual creat de părți și că pârâții K. F. I., D. I. și F. C. nu au calitate procesuală în cauză, fiind persoane care nu se regăsesc în actele funciare și care nu au formulat cereri de reconstituire .

Răspunzând la această critică, tribunalul a arătat că din titlul de proprietate contestat a rezultat că aceste părți figurează în titlu și faptul că ulterior emiterii titlului părțile din titlu s-au partajat prin sentința civilă nr. 7127/6.10.2008, fiecare primind în lot câte o suprafață nu le înlătură calitatea, întrucât anularea actului primar ar fi atins interesul fiecărui coproprietar.

Așadar, instanța de recurs a analizat motivul de recurs ce a vizat cadrul procesual și implicit nu se poate reține o eroare materială câtă vreme a argumentat de ce pârâții respectivi au calitate de părți în dosar.

De remarcat, în raport de considerentele deciziei că instanța de recurs a răspuns la fiecare critică adusă sentinței, inclusiv cea legată de lămurirea aspectului care dintre pârâți au formulat cereri de reconstituire și dacă acestea au fost soluționate, făcând mențiune expresă la cererile formulate de F. D. I., F. I. și D. I. și că prin HCJ nr. 20 din 15.06.2008 s-a validat propunerea Comisiei locale de fond funciar Tg-J. privind reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moștenitorilor autorului F. D. cu suprafața de 3 ha situată în Dealul Târgului, concluzionându-se că, aspectele esențiale pentru soluționarea litigiului cu privire la îndreptățirea pârâților la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu au fost pe deplin lămurite.

De altfel, din ansamblul considerentelor deciziei nu există o analiză formală a motivelor de recurs, ci s-a făcut o trimitere la probatoriul administrat în cauză în baza îndrumărilor deciziei de casare, îndrumări care au fost respectate.

De asemenea, instanța de recurs a analizat și critica referitoare la disjungere și a adus argumente pentru a releva că este nefondată.

Se constată, de asemenea, că a fost analizată și critica legată de amplasamentul terenului, reținând că de îndată ce s-a stabilit prin probele administrate că reclamanta nu a dovedit că amplasamentul reconstituit pârâților reprezintă vechiul amplasament al autorilor săi și că pârâții și-au dovedit cert întinderea dreptului de proprietate reconstituit în punctul Dealul Târgului cu certificatul C1147/8.04.2005 emis de Arhivele Naționale –Direcția Județeană Gorj; că măsura disjungerii nu o prejudiciază pe reclamantă, ci dimpotrivă reprezintă o garanție a administrării probatoriilor în scopul dovedirii calității sale de persoană îndreptățită la reconstituirea întinderii dreptului de proprietate solicitat și invocat prin actele de vânzare din 1901 și de partaj din anul 1931.

Nu se poate reține că legat de acest aspect instanța de recurs nu a făcut o analiză a vreunui motiv de recurs, având în vedere că din dezvoltarea motivelor de recurs, rezultă doar aspectul că recurenta nu a înțeles de ce nu s-a solicitat de la Arhivele Statului întreaga documentație ce a stat la baza certificatului avut în vedere de către instanță, ori, din totalitatea considerentelor hotărârii instanței de recurs rezultă împrejurarea că reclamanta nu a dovedit dreptul de proprietate pe amplasamentul solicitat prin cererea de chemare în judecată și pentru acest amplasament nu a fost hotărâtor certificatul eliberat de Arhivele Naționale, iar raportat la reconstituirea dreptului de proprietate solicitat și invocat prin actele de vânzare din 1901 și actele de partaj din 1931, s-a menționat că tocmai măsura disjungerii îi este favorabilă, permițându-i administrarea probelor pentru dovedirea îndreptățirii sale la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren solicitată prin cererea de reconstituire.

Ceea ce a reținut instanța de recurs este împrejurarea că în concordanță cu probele administrate, pârâții au dovedit că autorii lor au deținut teren în punctul Dealul Tîrgului în suprafață de 3 ha, iar cu privire la amplasament s-a reținut că din concluziile raportului de expertiză a rezultat că nu s-a putut stabili locația terenurilor din actele reclamantei.

În susținerile orale ale contestației s-a invocat preocuparea instanței în analiza celor două puncte toponimice, însă așa cum o relevă considerentele deciziei, o astfel de analiză era esențială atâta vreme cât instanța de recurs reține că nici reclamanta și nici autorul ei nu au solicitat teren în punctul Dealul Tîrgului, ci teren în punctul L. Tîrgului, puncte diferite, rezultând că și amplasamentul solicitat de reclamantă potrivit actelor invocate și cererilor formulate nu poate fi situat în punctul Dealul Tîrgului.

Instanța de fond a analizat și criticile legate de cererea de intervenție, argumentând că intervenientul invocă dreptul de proprietate pentru o suprafață de 3198 mp situată în L. Tîrgului și de asemenea, s-a invocat același act din 1901 și că în susținerea cererii au fost depuse acte, respectiv cererile de reconstituire formulate de intervenient, acte de filiație și schițe, certificat de moștenitor nr.32/2003, proces verbal de punere în posesie, precum și sentința civilă 8598/2009 irevocabilă, din care rezultă reconstituirea dreptului de proprietate pentru intervenient pentru suprafața de teren 1815 mp, astfel că în raport de cele arătate a rezultat că din cererea de intervenție reiese obiectul acesteia, cât și interesul în promovarea ei.

Evident că considerarea de către contestatoare a unei greșite dezlegări a motivelor de recurs excede cadrului procesual al contestației în anulare, concluzia care se impune fiind aceea că instanța de recurs a analizat toate criticile formulate de către recurentă, astfel că nu sunt incidente nici unul din cazurile prevăzute de art. 318 C.pr.civ., impunându-se respingerea contestației în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea P. V.L. T. împotriva deciziei civile nr. 1938 din 07.10.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații F. V.V., U. D., F. I., F. C., P. G., K. I., F. I.A., F. I.F., F. I.N., G. V. G., C. locală Tg-J. pentru aplicarea Legii 18/91 și C. județeană Gorj pentru aplicarea Legii18/91.

Obligă contestatoarea la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimații Fâcea V V., Fâcea I., Fâcea C. și Udra D. și la 700 lei cheltuieli de judecată către intimatul K. I..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 21.11.2013 la Tribunalul Gorj.

Președinte,

N. U.

Judecător,

G. D.

Judecător,

M. G.

Grefier,

Firuța Ș.

Red.M.G./Tehnored. MO

2 ex./29 Noiembrie 2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 2285/2013. Tribunalul GORJ