Contestaţie la executare. Decizia nr. 2250/2013. Tribunalul GORJ

Decizia nr. 2250/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 15-11-2013 în dosarul nr. 14070/318/2010

Cod operator: 2443

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 2250/2013

Ședința publică din 15 Noiembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE N. B.

Judecător A. E. S.

Judecător V. B.

Grefier E. C.

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta-contestatoare Societatea C. E. Oltenia S.A. împotriva sentinței civile nr. 6653 din 01.10.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul creditor P. C. C. M., intimații S. L. Minerul Rovinari, B. B. F. și intimatul terț poprit B. București, având ca obiect contestație la executare.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic S. A. pentru recurenta contestatoare în baza împuternicirii pe care o depune la dosar și avocat D. A. pentru intimații S. L. Minerul Rovinari Pinoasa, B. B. F. și intimatul creditor P. C., în baza împuternicirilor avocațiale nr. 45 și 24 aflate la fila 23 din dosar, lipsă fiind intimatul terț poprit B. București.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură, la data de 14.11.2013, intimații prin avocat D. A. au depus la dosar întâmpinare însoțită de factura . nr. 0317 din 13.11.2013 și chitanța . nr. 0168 din 13.11.2013 precum și împuternicirile avocațiale nr. 45 și 24.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, s-a constatat recursul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul.

Consilier juridic S. A. pentru recurenta-contestatoare Societatea C. E. Oltenia SA, a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat și modificarea sentinței instanței de fond în sensul respingerii cererii de acordare a cheltuielilor de judecată în cadrul contestației la executare. În subsidiar a solicitat instanței cenzurarea cheltuielilor de judecată,în conformitate cu dispozițiile art.274 alin 3 Cod proc civ ,potrivit motivelor dezvoltate din concluziile scrise.

Avocat D. A., pentru intimații Biroul Executorului Judecătoresc B. F. și S. L. Minerul EMC Rovinari Pinoasa, a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond. S-a arătat că în recursul promovat recurenta contestatoare nu a criticat cuantumul cheltuielilor de judecată, ci acordarea acestora pentru considerentul că nu erau datorate, însă aceste cheltuieli au fost în mod corect acordate. Astfel, în fața instanței de fond cauza a avut șase termene de judecată în care s-au realizat apărări după care, invocându-se excepții, dosarul a fost suspendat, contestându-se atât actele de executare, cât și legala funcționare a Biroului Executorului Judecătoresc B. F.. S-a mai menționat că Biroul Executorului Judecătoresc B. F. a încheiat un contract cu cabinetul de avocatură în vederea realizării apărărilor în dosarul de fond și dosarul a comportat mai multe discuții, fiind trimise la P. de pe lângă Judecătoria Tg-J. documente din dosar pentru a se cerceta un eventual fals. În ceea ce privește cuantumul sumelor datorate, s-a făcut dovada plății acestora cu chitanțele și factura depuse la dosar, iar dispozițiile art.274 Cod procedură civilă sunt aplicabile chiar dacă soluția a fost pronunțată prin reținerea excepției perimării.

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J., sub numărul_, contestatorul Societatea C. E. Oltenia SA a formulat contestație la executare împotriva executării silite a sentinței civile nr. 1683/12.03.2009 pronunțată de Tribunalul Gorj, executare ce face obiectul dosarului de executare 610/E/2010 al Biroului Executorului Judecătoresc B. F., la solicitarea Sindicatului L. Minerul Rovinari, alături de membrul de sindicat P. C., solicitând să se dispună constatarea nulității urmăririi silite întrucât sentința ce face obiectul executării silite a fost dusă la îndeplinire de către societatea contestatoare, anularea procesului verbal încheiat de executorul judecătoresc prin care stabilește cheltuieli de executare în procent de 50% din total sumei executate silit, în subsidiar, reducerea cheltuielilor de executare raportat la tarifele care trebuiau să reflecte cheltuiala executorului judecătoresc, suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare conform art. 403 alin. 1 C.pr.civ.

Prin cererea completatoare și precizatoare depusă la dosarul cauzei contestatoarea a precizat că înțelege să renunțe la capătul de cerere privind suspendarea executării, a invocat excepția lipsei calității procesuale active a Sindicatului Minerul EMC Rovinari de a formula cererea de executare silită în temeiul căreia a fost pornită executarea silită contestată, excepția de nulitate a raportului de expertiză întocmit de expert D. I. iar în situația admiterii contestației la executare, chiar și în parte, s-a solicitat restabilirea situației anterioare executării silite prin întoarcerea executării conform art. 4041 și 4042 Cod de procedură civilă.

În cauză intimatele au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestației la executare.

Prin sentința civilă nr. 6653 din 01.10.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosar nr._ a fost admisă excepția perimării, s-a constatat perimată contestația la executare silită formulată de contestatoarea Societatea C. E. Oltenia SA, împotriva intimaților S. L. „Minerul” Rovinari Pinoasa, cu sediul în Rovinari, ., județul Gorj, P. C. citat la sediul S. L. Minerul Rovinari din Rovinari, ., județul Gorj, B. B. F., cu sediul în Tg-J., .. 38, județul Gorj și în contradictoriu cu terțul poprit Banca Comercială Română, cu sediul în București, ., sector 3 și a fost obligată contestatoarea Societatea C. E. Oltenia SA să plătească intimatului B.E.J. B. F. suma de 248 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut, analizând cu prioritate excepție perimării care are preeminență asupra oricăror alte excepții invocate în cauză, că pricina a fost suspendată la data de 30.11.2011 potrivit art. 183 C.pr.civ. iar prin ordonanța din 06.06.2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc B. F. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 289 și art. 291 C.pen., disjungerea și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J., față de numitele B. E. și D. L. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 289 și art. 291 C.pen.

Că prin rezoluția din 29.05.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitele B. E. și D. L. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 289 și art. 291 C.pen. iar împotriva acestei rezoluți nu s-a formulat plângere conform art. 278 ind. 1 C.pr.pen.

Că, potrivit art. 248 C.pr.civ. „ orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar și împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, iar potrivit dispozițiilor art. 252 C.pr.civ. perimarea se poate constata și din oficiu”

Constatând că de la data soluționrării cauzei penale prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de un an, nemaîndeplinindu-se nici un act de procedură în vederea judecării pricinii, instanța, în baza art. 248 și următoarele C.pr.civ., a constatat perimată acțiunea de față.

În consecință, în baza art. 274 C.pr.civ., instanța a obligat contestatoarea să plătească intimatului B. B. F. suma de 248 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, deoarece sancțiunea perimării se răsfrânge și asupra obligației suportării cheltuielilor de judecată în sensul că acestea vor fi suportate de către contestator, parte care a formulat cererea și care ulterior s-a perimat ( a se vedea V. M. C., G. B., T. C. B., D. procesual civil, ed. V 2011, pag. 311-321).

Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs recurenta contestatoare Societatea C. E. Oltenia SA, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței, în sensul respingerii cererii de acordare a cheltuielilor de judecată solicitate de către intimați.

S-a arătat că soluția pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă potrivit cărora partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere să plătească cheltuielile de judecată, deoarece pentru a putea fi aplicabile aceste dispoziții se impunea realizarea unei judecăți în fond cu soluția admiterii sau respingerii cererii de chemare în judecată. În schimb, codul de procedură civilă nu cuprinde dispoziții privind cheltuielile de judecată în situația perimării cererii, iar suspendarea cauzei pentru cercetări penale și lăsarea ulterioară în nelucrare nu reprezintă o judecată în fond care să implice un control judiciar, ci doar aplicarea sancțiunii prevăzută de lege pentru părțile care au lăsat pricina în nelucrare.

S-a mai arătat că potrivit dispozițiilor art.245 Cod procedură civilă oricare dintre părți putea cere reînceperea judecății, iar pe de altă parte menținerea soluției de admitere a capătului de cerere privind cheltuielile de judecată va face ca intimații să mai primească încă o dată sume de bani cu acest titlu, în condițiile în care cheltuielile de judecată nu au fost dovedite. Astfel, factura fiscală depusă de către cabinetul de avocatură nu demonstrează primirea onorariului ci doar convenția părților și, nefiind semnat acest document nu a fost însușit și acceptat la plată, iar pe de altă parte Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cauza S. și P. împotriva României că instanța trebuie să stabilească mai întâi dacă acele cheltuieli de procedură solicitate au fost cu adevărat suportate și apoi să se pronunțe asupra acordării lor.

Recurenta -contestatoarea a depus la dosar în copie decizia civilă nr.1653/14.05.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._/318/2010, hotărârea din 28.09.2004 pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza S. și P. împotriva României și două soluții ale instanțelor de judecată în ceea ce privește pronunțarea soluției de perimare.

La rândul lor, intimații Biroul Executorului Judecătoresc B. F. și S. L. Minerul EMC Rovinari Pinoasa au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond. S-a arătat că nu este corectă susținerea recurentei referitoare la faptul că aceleași cheltuieli de judecată au făcut obiectul executării silite, deoarece suma stabilită cu titlu de cheltuieli de judecată este dovedită cu acte contabile depuse în fața instanței de fond în baza contractului de asistență juridică încheiat pentru judecata contestației la executare. De asemeni, nu este întemeiat nici motivul legat de faptul că suma solicitată cu titlu de cheltuieli de judecată nu este dovedită, deoarece recurenta contestatoare nu a observat că în fața instanței de fond factura emisă de cabinetul de avocatură a fost însoțită și de chitanța de plată a sumelor datorate, iar soluția depus în susținerea recursului și reprezentată de decizia nr.1653/14.05.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul_/318/2010 vizează o altă situație. S-a mai arătat că nu este întemeiat nici motivul de recurs vizând inaplicabilitatea în cadrul perimării a dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, deoarece întreaga practică și jurisprudențială confirmă această situație în sensul obligării la plata cheltuielilor de judecată și în situația pronunțării unei soluții de perimare a cererii de chemare în judecată. S-a arătat că aceste cheltuieli sunt justificate de faptul că intimații din cadrul contestației la executare au realizat apărări pe parcursul a șase termene de judecată, au invocat excepții și au formulat întâmpinare, iar onorariul de avocat în cuantum de 248 lei a fost stabilit în anul 2010 anterior suspendării cauzei și împlinirii termenului de perimare.

Analizând recursul de față tribunalul reține că acesta critică soluția instanței de fond în ceea ce privește acordarea cheltuielilor de judecată în favoarea intimaților din cadrul unei contestații la executare silită în care s-a pronunțat soluția perimării cererii de chemare în judecată în ceea ce privește inaplicabilitatea dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă și nedovedirea cuantumului cheltuielilor de judecată, urmând să analizeze recursul prin prisma acestor critici.

Astfel, prin contestația la executare promovată pe rolul Judecătoriei Tg-J., contestatoarea . SA (devenită Societatea C. E. Oltenia SA) a solicitat, în contradictoriu cu intimații Biroul Executorului Judecătoresc B. F. și S. L. Minerul EMC Rovinari Pinoasa, anularea formelor de executare realizate de către Biroul Executorului Judecătoresc B. F. în dosarul nr.610/E/2010, iar prin sentința civilă nr.6653/01.10.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ s-a admis excepția perimării cererii invocată de către intimați și s-a constatat perimată contestația la executare, fiind obligată contestatoarea la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 248 lei în favoarea intimatului Biroul Executorului Judecătoresc B. F..

Tribunalul reține că aceste cheltuieli de judecată au fost dovedite de către intimat în fața instanței de fond cu factura fiscală și chitanța nr.459/30.09.2013 existente la fila 125 din dosarul de fond, astfel încât nu se poate vorbi despre nedovedirea cuantumului cheltuielilor de judecată, proba acestora fiind realizată în conformitate cu dispozițiile legii nr.51/1995.

De asemeni, nu este întemeiată nici susținerea recurentei contestatoare referitoare la faptul că suma stabilită cu titlu de cheltuieli de judecată făcuse deja obiectul executării silite contestate căci fusese inclusă în cheltuielile de executare, deoarece suma de 248 lei în discuție a fost solicitată de către intimat în cadrul dosarului având ca obiect contestație la executare și pentru această sumă a fost emisă în original chitanța depusă la fila 125 din dosarul de fond și datată 30.09.2013, reprezentând astfel contravaloarea asistenței juridice acordate intimatului de către cabinetul de avocatură în fața Judecătoriei Tg-J., și nu onorariul de avocat perceput în faza executării silite.

Fiind vorba despre o sumă percepută de către un cabinet de avocatură în cursul soluționării unui litigiu aflat pe rolul unei instanțe de judecată, sunt aplicabile dispozițiile art.274 Cod procedură civilă care vizează judecata în primă instanță, după cum rezultă din Titlul III al Codului de procedură civilă în care este amplasată Secțiunea a IV-a intitulată „Cheltuieli de judecată” și care stabilesc că în cadrul judecății în fața instanțelor partea care cade în pretenții va fi obligată să plătească cheltuielile de judecată. Dispozițiile din secțiunea a IV-a din Titlul III nu prevăd nici o derogare în ceea ce privește o anumită cerere de chemare în judecată sau o anumită soluție pronunțată de instanță și cărora nu le-ar fi aplicabile aceste dispoziții, astfel încât în mod evident art.274 Cod procedură civilă este aplicabil și în situația prevăzută de art.252 Cod procedură civilă. Astfel, în condițiile în care în cadrul contestației la executare silită Biroul Executorului Judecătoresc B. F. avea calitatea de intimat, acesta nu avea interes în a repune pe rol o cauză suspendată și nu se poate vorbi despre existența unei culpe procesuale în sarcina sa în ceea ce privește soluția perimării cauzei, în acest cadru procesual și în raport de soluția pronunțată de instanța de fond contestatoarea având calitatea de parte căzută în pretenții. În consecință, la solicitarea intimatului partea căzută în pretenții a fost obligată în mod corect de către instanța de judecată la plata cheltuielilor de judecată ocazionate în cadrul contestației la executare și care au fost dovedite cu chitanța depusă în original la dosar. Nu sunt incidente în speță reținerile Curții Europene a Drepturilor Omului din cauza S. și P. împotriva României invocate de către recurenta contestatoarea deoarece, după cum s-a arătat, aceste cheltuieli au fost cu adevărat suportate, căci la dosarul de fond s-a depus originalul chitanței care atestă plata sumei, iar în ceea ce privește decizia invocată cu titlu de jurisprudență de către recurenta contestatoare, aceasta nu vizează o speță similară, ci situația în care cheltuielile de judecată solicitate nu fuseseră dovedite cu chitanța emisă în condițiile Legii nr.51/1995.

În consecință, pentru considerentele arătate, apreciind că instanța de fond a realizat o aplicarea corectă a dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă cu ocazia pronunțării soluției de perimare a unei cereri de chemare în judecată, în baza art.304 pct.9 Cod procedură civilă va fi respins ca nefondat recursul de față.

De asemeni, în baza art.274 Cod procedură civilă, având în vedere că, urmare a respingerii recursului de față, recurenta contestatoare are calitatea de parte căzută în pretenții, aceasta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în recurs efectuate de intimatul Biroul Executorului Judecătoresc B. F. și dovedite cu chitanța depusă în original în fața instanței de recurs în cuantum de 100 de lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta contestatoare Societatea C. E. Oltenia S.A. împotriva sentinței civile nr. 6653 din 01.10.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul creditor P. C., intimații S. L. Minerul Rovinari, B. B. F. și intimatul terț poprit B. București.

Obligă recurentul la 100 lei cheltuieli de judecată către intimatul Biroul Executorului Judecătoresc.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 15.11.2013, la Tribunalul Gorj.

Președinte,

N. B.

Judecător,

A. E. S.

Judecător,

V. B.

Grefier,

E. C.

Red.A.S.

Tehnored. PL

Jud. fond LB

2ex./12 Decembrie 2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 2250/2013. Tribunalul GORJ