Fond funciar. Decizia nr. 1292/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1292/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 24-05-2013 în dosarul nr. 4464/318/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr.1292
Ședința publică din data de 24 mai 2013
Completul compus din:
Președinte A. E. S.
Judecător N. B.
Judecător V. B.
Grefier L. G. C. I.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă . împotriva sentinței civile nr.990/05.02.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimatele C. L. Turceni pentru aplicarea legii 18/1991, C. Județeană Gorj pentru aplicarea legii 18/1991 și R. V..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat P. A. A., pentru recurenta reclamantă . și intimatul R. V., lipsind reprezentanții legali ai intimatelor C. L. Turceni pentru aplicarea Legii 18/1991 și C. Județeană Gorj pentru aplicarea Legii 18/1991.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la data de 20.05.2013 s-a depus prin serviciul registratură întâmpinare de către intimatul R. V., reprezentantul recurentei reclamante arătând că nu solicită acordarea unui termen de judecată pentru observarea acestei întâmpinări. Având în vedere precizarea părților că nu mai au alte cereri de formulat, recursul fiind în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părților.
Avocat P. A., pentru recurenta reclamantă ., a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii acțiunii civile formulate și anulării titlului de proprietate pentru suprafața ocupată de construcțiile deținute în proprietate de către recurenta reclamantă. A arătat că aceste construcții au fost realizate în perioada cooperativizării și cumpărate ca atare de către recurenta reclamantă ca urmare a participării la licitație publică, dovada achiziționării fiind facturile depuse la dosar. A mai menționat că prin sentința recurată s-a încălcat dreptul la apărare al recurentei reclamante și în situația în care se impunea completarea probatoriilor pentru ca societatea reclamantă să facă dovada dreptului de proprietate și a modului de realizare a construcțiilor trebuia să procedeze ca atare, în această situație putând să se impună chiar o casare cu trimitere. S-a mai arătat că potrivit art.23 din Legea 18/1991 terenul nu ar fi trebuit atribuit în natură intimatului pârât și, în condițiile în care nu a existat posibilitatea rezolvării amiabile a litigiului dintre părți, s-a procedat la promovarea unei acțiuni pentru anulare titlu de proprietate. În ceea ce privește dispozițiile art.23 din Legea 18/1991, acestea se referă la gospodăriile țărănești, și anume la terenurile aferente construcțiilor casă de locuit, însă se impune extrapolarea acestor dispoziții și la situația de față.
Intimatul pârât R. V. a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond, arătând că la data la care societatea recurentă a achiziționat construcțiile el era deja în proprietatea terenului. A mai menționat că societatea reclamantă cunoștea calitatea sa de proprietar la acel moment, deoarece soțul administratorului societății îndeplinea o funcție în cadrul Primăriei Turceni.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea civilă adresată instanței de judecată și înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei Tg-J. reclamanta ., prin administrator B. L., a achemat în judecată pârâții C. L. Turceni pentru aplicarea legii 18/1991, C. Județeană Gorj pentru aplicarea legii 18/1991 și R. V. solicitând ca prin sentința ce va pronunța să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate 6217/11.05.2009 si a actelor premergătoare pentru suprafața care este ocupata de construcțiile proprietatea reclamantei, având în vedere dispozițiile art.23 din Legea nr.18/1991 și art.III, lit.a subpunctele i și ii din Legea 169/1997. De asemeni, a solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate în acest dosar.
În motivare, reclamanta a arătat că terenul din litigiu a aparținut altor persoane înainte de colectivizare, persoane cu care a discutat despre vânzarea suprafeței de teren ce este ocupata de construcțiile reclamantei. S-a precizat că terenul în litigiu este situat într-o zonă intravilană afectata de colectivizare și după înscrierea terenului in cooperativa agricola de producție aceasta a ridicat o construcție in calitate de detentoare a acestui teren, construcție pe care reclamanta a achiziționat-o in anul 2006 în urma unei licitații publice organizate de .. Reclamanta a mai menționat că aflând că paratul este proprietarul terenului a încercat sa discute situația construcțiilor (arătând ca este persoană de buna credință, cumpărând aceste construcții și știind că o altă persoană este proprietara terenului), dar fără nici un rezultat, deoarece pârâtul nu dorește nici să mențină construcțiile și nici să despăgubească reclamanta cu privire la aceste construcții și încercând astfel o îmbogățire fără just temei, prin orice mijloace care nu sunt în concordanță cu spiritul legii.
Pentru ca terenurile din intravilan ocupate de construcții, potrivit art.23 din Legea nr.18/1991, modificată de Legea nr.247/2005, pot rămâne în patrimoniul detentorilor, a înțeles să promoveze prezenta acțiune întrucât nu a putut ajunge la o înțelegere cu pârâtul, mai ales că pentru terenurile ce nu pot fi restituite în natură se recunoaște foștilor proprietari posibilitatea de a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate prin echivalent. De asemeni, un alt considerent pentru promovarea prezentei acțiuni este faptul că pârâtul R. V. nu este cunoscut în colectivitate ca proprietar al terenului din litigiu, reconstituirea dreptului de proprietate fiind făcută inițial în favoarea altor persoane.
Pentru considerentele expuse mai sus, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și desființarea titlului de proprietate și a actelor premergătoare doar pentru suprafața de 247 mp ocupată de curțile și construcțiile reclamantei. A precizat că terenul din litigiu este situat la drumul public, având lățimea de 10 și 4 m, iar lungimea de 14 și 19 m și în partea opusă este restul de teren al pârâtului.
În dovedirea acțiunii a înțeles să se folosească de probe cu înscrisuri, martori și interogatoriul pârâtului și a depus la dosar, în copie, titlul de proprietate nr._/11.05.2009, plan de amplasament și delimitare a imobilului, procesul verbal de punere în posesie nr.33/11.03.2009, factură fiscală, planșe foto.
Prin încheierea de ședință din 15 mai 2012 instanța a dispus emiterea unei adrese către C. L. Turceni pentru a înainta actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._/11.05.2009 a cărui constatare nulitate absolută parțială se solicită, răspunsul fiind comunicat instanței la data de 05.06.2013.
În cauză, la cererea apărătorului reclamantei, instanța a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice specialitatea topografie, expertiza având ca obiective să identifice terenul in litigiu prin suprafață, dimensiuni, vecinătăți, amplasament, să precizeze dacă terenul în litigiu este ocupat de construcții, iar în caz afirmativ să le individualizeze, să precizeze dacă terenul se regăsește în titlul de proprietate emis pârâtului R. V. și construcțiile de pe acest teren fac obiectul înscrisurilor depuse de reclamant la dosar.
Raportul de expertiză a fost depus la dosar la data de 24.01.2013, iar împotriva acestuia părțile nu au formulat obiecțiuni.
La termenul de judecata din 05.02.2013 reclamanta a depus cerere prin care si-a majorat câtimea obiectului cererii de chemare in judecata, in sensul ca a solicitat ca instanța sa dispună constatarea nulității absolute a titlului de proprietate pentru toata suprafața identificata de expertul specialitatea topografie ca fiind ocupată de construcții.
Prin sentința civilă nr.990/05.02.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanta . împotriva pârâtelor C. L. Turceni pentru aplicarea Legii nr.18/1991, C. Județeană Gorj pentru aplicarea legii 18/1991 și R. V..
Pentru a pronunța această sentință a reținut instanța că prin sentința civila nr. 289/2009 pronunțată de Judecătoria Tg-J. s-a reținut cu putere de lucru judecat ca R. M. (respectiv mama paratului din prezenta cauza) s-a adresat Comisiei Locale Turceni pentru aplicarea legii 18/1991 cu cererea nr.94/26.01.1998, solicitând reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile ce au aparținut soțului său R. Ș. și arătând că este singura moștenitoare a acestuia, din relația de căsătorie nerezultând copii. Prin HCJ nr.3163/17.05.2002 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea lui R. S. pentru suprafața de 35 ha pe raza localității Turceni, autorul figurând în anexa 1 la poziția 81. Ulterior, pârâtul R. V. a fost pus în posesie la data de 12.12.2006 pe o suprafață de 19,0223 ha în calitate de moștenitor al lui R. Ș.. Pârâții R. E. și R. I. au contestat hotărârea de validare și procesul verbal de punere în posesie eliberat reclamantului ca act premergător emiterii titlului de proprietate, cauza formând obiectul dosarului nr._/318/2008 al Judecătoriei Tg-J. și prin sentința civilă nr.8894/13.11.2008 acțiunea pârâților a fost respinsă. S-a reținut că R. M., mama reclamantului, a fost unica moștenitoare a lui R. Ș., iar reclamantul este unicul moștenitor al acesteia, el culegând întreaga avere. Astfel, deși reclamantul nu moștenește în mod direct pe R. Ș., ci pe soția supraviețuitoare a acestuia R. M., în temeiul art.669 C.civ. în urma retransmiterilor succesive ale succesiunilor defuncților R. I. în patrimoniul lui R. Ș. (fiul acestuia), din patrimoniul lui R. Ș. în patrimoniul soției supraviețuitoare R. M. și apoi în patrimoniul pârâtului R. V., acesta din urmă culege averea provenind de la autorul R. I.. În cele din urmă s-a reținut că reclamantul este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul provenit de la R. Ș. și nu se impune anularea hotărârii de validare și a procesului verbal de punere în posesie, cu atât mai mult cu cât autoarea reclamantului a formulat cerere de reconstituire în baza legii 18/1991, iar pârâții au formulat cerere în baza legii nr.247/2005.
S-a reținut că sentința civila nr.8894/13.11.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-J. are putere de lucru judecat, căci a menținut hotărârea de validare nr.3163/2002 și procesul verbal de punere în posesie din data de 12.12.2006, stabilindu-se că R. V. este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 19,0223 ha ce provine de la autorul R. Ș. și a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/13.02.2007 și eliberarea unui nou titlu de proprietate în favoarea lui Rosulescu V. pentru aceeași suprafață de teren.
S-a mai consemnat de către instanța de fond că în urma pronunțării acestei sentințe a fost emis titlul de proprietate nr._/11.05.2009, iar prin cererea actuală dedusă judecații reclamanta solicită constatarea nulității parțiale a acestui titlu, respectiv pentru o suprafața de 247 mpă, teren despre care pretinde ca este ocupat de construcțiile ei. În dovedirea acestui drept de proprietate reclamanta a depus, în probațiune, pentru a face dovada proprietății asupra construcțiilor, o factura fiscala din data de 20.12.2006 prin care cumpăra o clădire magazin de la Cooperativa de Consum Consumcoop Turceni.
Analizându-se obiectul cererii de chemare în judecata prin prisma textelor de lege invocate, respectiv art.23 si art.24 din Legea nr.18/1991, precum si art.III lit.i din Legea 169/1997, s-a constatat că potrivit art.24 din legea 18/1991 „terenurile situate in intravilanul localităților care au fost atribuite de cooperativele agricole de producție, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptățite, pentru construcția de locuințe si anexe gospodărești pe care le-au edificat, rămân si se înscriu in proprietatea actualilor deținători, chiar daca atribuirea s-a făcut din terenurile preluate in orice mod de la foștii proprietari”, iar „foștii proprietari vor fi compensați cu o suprafața de teren echivalenta in intravilan sau, în lipsa, in extravilan, acceptata de ei, iar, daca nu mai exista teren, se vor acorda despăgubiri”. De asemeni, conform art.III lit.V din Legea 169/2007 sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire si constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafața stabilite de art.24 din Legea 18/1991.
S-a arătat că reclamanta invocă, în susținerea cererii sale, calitatea sa de succesor cu titlu particular al Consumcoop Turceni, insa nu a făcut dovada atribuirii către autorul sau a unei suprafețe distincte de teren din partea CAP-ului, pentru a se aprecia asupra incidentei art.24 din lege. Pe de alta parte, textul citat face referire la acte de atribuire, deci la acte de dare cu plata sau acte de atribuire a unor loturi in folosința si în consecința la posibilitatea de a obține constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren aferenta construcțiilor conform actului de atribuire, condiția prevăzută de acest text constând in aceea ca cel care a contractat cu fostul CAP sa fi edificat case de locuit si anexe gospodărești.
Cum reclamanta este cea care trebuie sa facă dovada celor invocate, instanța a reținut ca aceasta nu a depus la dosar acte din care sa reiasă modalitatea prin care autorul sau, respectiv Consumcoop, a intrat in posesia construcțiilor și a terenului aferent. Din factura depusă la dosar și care, de altfel, nu valorează titlu translativ de proprietate, nu a reieșit cu certitudine care a fost obiectul înstrăinării, în lipsa oricărei individualizări acestui obiect și a repune in discuție legalitatea titlului de proprietate emis pentru motivele invocate in cerere ar însemna sa se încalce puterea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești prin care s-a stabilit că paratul este îndreptățit la suprafața din titlu. Reclamanta arata că în colectivitate paratul nu este recunoscut ca fiind adevăratul proprietar, însă aceste chestiuni au fost trasate de instanțele de judecata, iar in privința emiterii titlului conform sentinței civile nr.289/2009 pronunțată de Judecătoria Tg-J. reclamanta nu a contestat aceste aspecte.
S-a mai menționat că nici dispozițiile Legii 169/1997, respectiv art.III lit.V nu sunt aplicabile, întrucât paratul este titularul dreptului de proprietate prin reconstituire pe vechiul amplasament si nu pe o suprafața atribuita de CAP ca lot in folosința sau prin act de dare cu plata. De asemeni, reclamanta justifica legitimitatea sa procesuală prin aceea că, cel puțin formal, este deținătorul construcțiilor, conform concluziilor din raportul de expertiză, însă pe fondul cererii de chemare in judecată susținerile sale sunt nefondate, titlul de proprietate contestat fiind emis in mod legal.
Împotriva sentinței a declarat recurs recurenta reclamantă ., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate și solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii acțiunii civile astfel cum a fost formulată și anularea titlului de proprietate și a actelor premergătoare eliberate în favoarea lui R. V. pentru terenul aferent construcțiilor.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond nu a avut în vedere dispozițiile art.24 din Legea nr.18/1991 care trebuiau extinse la situația de față, deoarece dispozițiile invocate anterior nu se referă doar la terenurile deținute de foștii proprietari înainte de colectivizare și pe care au fost ridicate construcții cu destinație de locuință, ci și la terenurile pe care au fost ridicate construcții cu destinație comercială. În acest mod se evită situațiile în care construcția proprietatea unei persoane se află pe terenul proprietatea unui terț și nu există nici o posibilitate de soluționare amiabilă a litigiului.
O altă critică a vizat încălcarea dreptului la apărare al recurentei reclamante deoarece, deși aceasta din urmă a discutat modalitatea de probă a dreptului său de proprietate pentru construcțiile situate pe terenul în litigiu, instanța a avut în vedere modul în care vânzătorul construcțiilor a dobândit aceste construcții și această lipsă a probatoriului nu-i este imputabilă, cu atât mai mult cu cât în timpul judecății nu s-a pus niciodată în discuție acest probatoriu. De asemeni, punerea în discuția părților a legalității titlului de proprietate nu încalcă puterea de lucru judecat decurgând din alte hotărâri judecătorești, deoarece recurenta reclamantă nu a fost parte în proces în acele judecăți și nici nu fac referiri la construcțiile care formează obiectul litigiului de față. S-a mai arătat că recurenta reclamantă are un interes juridic actual pentru promovarea acțiunii de față, deoarece construcțiile proprietatea sa se află amplasate pe terenul proprietatea intimatului pârât, acesta din urmă pretinde un preț prea mare pentru terenul aferent construcțiilor, iar R. V. nu dorește nici să despăgubească recurenta reclamantă pentru construcțiile amplasate pe terenul său. În plus, calitatea de bun constructor a fost transmisă recurentei reclamante prin contractul de vânzare cumpărare încheiat cu Consumcoop Turceni, iar art.24 din Legea 18/1991 stabilește că terenurile ocupate de construcțiile ridicate în perioada colectivizării rămân în posesia actualilor deținători, urmând ca foștii proprietari să fie despăgubiți.
La rândul său, intimatul pârât R. V. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond.
A arătat că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art.24 din Legea 18/1991, deoarece acest articol condiționează înscrierea în proprietatea detentorilor de caracterul atribuirii terenurilor, și anume dacă au fost destinate construirii de locuințe sau anexe gospodărești, dispozițiile art.24 din Legea 18/1991 neputând fi extinse la alte situații. De asemeni, din probatoriul administrat în cauză rezultă că recurenta reclamantă a dobândit în proprietate construcțiile prin emiterea facturii la data de 20.12.2006 după emiterea HCJ nr.3163/17.05.2002 și a procesului verbal de punere în posesie din data de 14.12.2006 în favoarea lui R. V.. Prin lipsa unui înscris autentic de înstrăinare a imobilului transferul proprietății nu a avut loc, astfel încât recurentul reclamant nu are nici calitate procesuală și nici interes pentru a promova acțiunea de față, cu atât mai mult cu cât nu a contestat hotărârea organului județean prin care i s-a validat dreptul de proprietate pentru terenul în litigiu.
S-a mai menționat că în fapt recurenta reclamantă nu contestă legalitatea emiterii titlului de proprietate și prețul prea mare pretins de către proprietarul terenului aferent construcțiilor și dorește pe această cale să contracareze acțiunea promovată de intimatul pârât în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg-J..
Analizând recursul de față, tribunalul reține că acesta critică sentința instanței de fond investită cu acțiunea având ca obiect nulitate absolută titlu de proprietate pentru greșita aplicare a dispozițiilor art.24 și art.24 din Legea 18/1991 și a dispozițiilor Legii nr.169/1997, urmând să analizeze hotărârea Judecătoriei Tg-J. prin prisma acestor critici.
Astfel, intimatul pârât R. V. deține titlul de proprietate nr.6217/11.05.2009 pentru o suprafață de 19,0223 ha teren agricol situat pe raza localității Turceni, din care pe suprafața de 987 mp se află amplasate construcțiile proprietatea ., construcții achiziționate de către aceasta din urmă în anul 2006 de la . promovată de . pentru constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate și a actelor premergătoare a fost întemeiată pe dispozițiile art.23 și art.24 din Legea 18/1991 și art.III lit.V din Legea 169/1997, urmând să se analizeze pe cale de consecință aplicabilitatea acestor dispoziții la litigiul de față.
Astfel, potrivit art.23 din Legea 18/1991 (în forma în vigoare la momentul eliberării titlului de proprietate în favoarea lui R. V.) sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau a moștenitorilor acestora terenurile aferente casei de locuit și anexele gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art.8 din Decretul Lege nr.42/1990, iar suprafețele de terenuri aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora sunt acelea evidențiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente la data intrării în cooperativa agricolă de producție. De asemeni, potrivit art.24 din Legea 18/1991, terenurile situate în intravilanul localităților care au fost atribuite de cooperativele agricole de producție, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptățite pentru construcția de locuințe și anexe gospodărești pe care le-au edificat, rămân și se înscriu în proprietatea actualilor deținători, chiar dacă atribuirea s-a făcut din terenurile preluate în orice mod de la foștii proprietari, iar foștii proprietari vor fi compensați cu o suprafață de teren echivalentă, iar dacă nu mai există teren se vor acorda despăgubiri.
Textele legale invocate vizează două situații speciale și de excepție ivite în procedura de retrocedare prevăzută de Legea 18/1991, în condițiile în care regula instituită de această lege este aceea a retrocedării în natură a terenurilor către foștii proprietari de la care terenurile au fost preluate de CAP. O situație este cea a terenurilor aferente casei de locuit și anexelor gospodărești ale membrilor cooperatori, în situația în care aceste construcții și anexe gospodărești au fost amplasate ulterior preluării terenurilor de către CAP, iar cealaltă situație vizează terenurile atribuite în mod expres de către cooperativele agricole de producție în vederea edificării de construcție cu destinație locuință și anexe gospodărești, în situația în care aceste construcții au fost edificate. Numai în situațiile expres prevăzute de art.23 și art.24 din Legea nr.18/1991 (care, fiind o excepție, sunt de strictă interpretare) terenurile nu se restituie foștilor proprietari de la care s-au preluat, iar atâta timp cât recurenta reclamantă nu se încadrează în nici un a din cele două categorii de membri cooperatori, nu poate invoca achitarea acestor dispoziții.
Situația recurentei reclamante este distinctă, fiind vorba despre o terță persoană care a achiziționat printr-un înscris sub semnătură privată (facturile fiscale depuse la dosarul cauzei) construcțiile edificate de fosta cooperativă agricolă anterior anului 1990 pe terenul preluat de CAP de la autorul lui R. V., astfel încât nu se pune problema aplicabilității dispozițiilor art.23 și art.24 din Legea 18/1991 sau a extrapolării acestor dispoziții legale la speța de față, sub acest aspect fiind corectă soluția pronunțată de către instanța de fond.
În ceea ce privește motivul de nulitate prevăzut de art.II din Legea 169/1997, tribunalul reține că acestea vizează situația reconstituirii dreptului de proprietate cu depășirea limitelor suprafețelor prevăzute de art.24 din Legea 18/1991 însă, după cum s-a arătat, nefiind aplicabile recurentei reclamate prevederile art.24 din legea nr.18/1991 nu sunt aplicabile nici dispozițiile din Legea nr.169/1997 care sancționează retrocedarea terenurilor cu nerespectarea dispozițiilor art.24 din Legea 18/1991. Totodată, s-a reținut în mod corect de către instanța de fond că atâta timp cât recurenta reclamantă nu a făcut dovada calității sale de proprietar pentru terenul în litigiu sau a îndreptățirii sale la reconstituirea dreptului de proprietate, acesta nu poate pune în discuție legalitatea titlului de proprietate, cu atât m ai mult cu cât acest titlu de proprietate a fost eliberat ca urmare a pronunțării unei hotărâri judecătorești irevocabile, care stabilește îndreptățirea acestuia la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața specificată în titlul de proprietate.
În ceea ce privește motivul de recurs invocat de recurenta reclamantă și decurgând din încălcarea dreptului la apărare pentru faptul că nu au fost puse în discuția părților probele cu care . urma să facă dovada dreptului său de proprietate pentru terenul în litigiu, tribunalul reține că modalitatea în care reclamanta își administrează probatoriile este atributul său exclusiv și nu reprezintă o obligație instanței de judecată în temeiul art.129 C.pr.civ.să îi pune în vedere reclamantei să probeze susținerile din cererea de chemare în judecată. De asemeni, instanța de fond nu a invocat excepția autorității de lucru judecat în raport de hotărârile judecătorești irevocabile obținute de către intimatul pârât în procedura Legii nr.18/1991, ci doar a menționat că suprafața din titlul de proprietate a fost consfințită prin aceste hotărâri judecătorești care au analizat în același timp și îndreptățirea lui R. V. la reconstituirea dreptului de proprietate.
Totodată, tribunalul apreciază că nici argumentele inserate în motivele de recurs referitoare la faptul că situația juridică generată de existența a două drepturi de proprietate distincte (pentru construcții și respectiv pentru teren) nu poate fi soluționată altfel decât prin anularea titlului de proprietate (datorită prețului prea mare solicitat de către intimatul pârât pentru teren și a refuzului acestuia de a achiziționa construcțiile) nu reprezintă un motiv de nulitate absolută a titlului de proprietate eliberat în favoarea lui R. V. nici prin prisma dispozițiilor Legii 169/1997 și nici prin prisma dispozițiilor dreptului comun.
În consecință, pentru considerentele menționate anterior, apreciind că hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea corectă a prevederilor Legii nr.18/1991 și al Legii nr.169/1997, în baza art.304 pct.9 C.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă . împotriva sentinței civile nr.990/05.02.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimatele C. L. Turceni pentru aplicarea Legii 18/1991, C. Județeană Gorj pentru aplicarea Legii 18/1991 și R. V..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 24 mai 2013, la Tribunalul Gorj.
Președinte, A. E. S. | Judecător, N. B. | Judecător, V. B. |
Grefier, L. G. C. I. |
Red.N.B.
Tehnored.L.M./ ex.2/03.06. 2013
Jf.D.B./
| ← Contestaţie la executare. Hotărâre din 29-05-2013, Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 1936/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
