Fond funciar. Decizia nr. 1486/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1486/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 18-06-2013 în dosarul nr. 688/267/2012
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1486/2013
Ședința publică de la 18 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. R.
Judecător V. N.
Judecător M. T.
Grefier O.-D. M.
Pe rol se află judecarea recursului civil declarat de recurenta intimată C. Județeană de Fond Funciar Gorj împotriva sentinței civile nr.1501/25.10.2012 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns consilier juridic D. L. pentru recurenta intimată C. Județeană de fond funciar Gorj, consilier juridic D. A. pentru intimata revizuientă C. L. de fond funciar Novaci, prin primar T. P., reprezentantul intimatei Obștea B. Gilortul, președinte Fîrlan G., asistat de avocat B. I. T. T. și consilier juridic P. V. pentru intimata intervenientă ., lipsă fiind intimata R.N.P. R.- Direcția Silvică Gorj și intimata intervenientă C.N.A.D.N.R. SA- Direcția Regională de Drumuri și Poduri C. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care învederează instanței că s-a depus la dosar adresa nr. 5675/2013 a Comisiei Locale de Fond Funciar Novaci, iar recurenta prin consilier juridic a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimata Obștea B. Gilortul Novaci.
Un exemplar al răspunsului la întâmpinare a fost comunicat și celorlalte părți prezente.
Avocat B. I. T. T. a solicitat instanței analizarea unei chestiuni prealabile, și anume să se stabilească cadrul procesual în recurs, în sensul că greșit au fost conceptate în calitate de părți intervenianții C.N.A.D.N.R. SA- Direcția Regională de Drumuri și Poduri C., precum și ., întrucât prin încheierea din 11 octombrie 2012 nu s-a admis în principiu cererea de intervenție.
Instanța acordă cuvântul părților asupra chestiunii prealabile.
Consilier juridic D. L. pentru recurentă arată că intervenienții au interes în cauză.
Consilier juridic D. A. pentru intimata C. L. de Fond Funciar Novaci a arătat de asemenea că intervenienții au interes în cauză.
Instanța constată că intervenienții nu au calitate de părți în respectivul proces și nici în recurs, cadrul procesual în materia revizuirii rezumându-se la părțile inițiale între care s-a desfășurat litigiul pe fond.
Constatând recursul în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra excepțiilor invocate în întâmpinare de către intimata Obștea B. Gilortul Novaci, anume a inadmisibilității, neavenirii și lipsei de interes în promovarea recursului, precum și asupra fondului.
Consilier juridic D. L. pentru recurenta intimată C. Județeană de fond funciar Gorj a solicitat respingerea excepțiilor, arătând că există interes în promovarea recursului chiar și de către intimata din cererea de revizuire raportat la atribuțiile legale pe care le are aceasta.
Pe fond solicită admiterea recursului, casarea cu reținere și rejudecând în fond să se admită cererea de revizuire întrucât este incident cazul de revizuire prev.de art 322 punct 5 Cpr.civ1865, hotărârea instanței supreme nr. 644/2008 fiind un act nou în sensul legii care poate influența soluționarea cauzei. Afirmă și că statul a fost apărat cu viclenie de către comisia locală,întrucât o parte din membrii acesteia sunt și membrii ai intimatei Obștea B. Gilortul Novaci.
Consilier juridic D. A. pentru intimata C. L. de Fond Funciar Novaci a solicitat respingerea excepției, iar pe fond admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea cererii de revizuire având în vedere că prin decizia ÎCCJ invocată ca act nou s-a stabilit că obștea intimată în prezenta cauză nu este succesoare a Băncii Gilortul Novaci, în materie funciară trebuind ca obștile să se organizeze în formele inițiale legale conform Legii nr. 1/2000 pe când obștea în cauză este înființată în temeiul OG nr.26/2000.
Avocat B. I. T. T. pentru intimata Obștea B. Gilortul a solicitat admiterea excepției lipsei de interes în formularea recursului de către o parte intimată, întrucât cererea de revizuire a fost formulată doar de comisia locală de fond funciar, care nu a înțeles s atace hotărârea instanței de fond. Or, recurenta C. Județeană de Fond Funciar Gorj nu are cerere de revizuire și nici nu e un coparticipant procesual alături de C. L. Novaci, încât, respectând principiul disponibilității procesului civil, recurenta nu are interes în promovarea recursului.
Sub aspectul fondului, susține că decizia instanței supreme nu reprezintă un act nou, fiind cunoscut la momentul judecării litigiului în fond și nici nu a fost reținut de partea adversă, respectiv partea interesată să o invoce nu a fost împiedicată de o împrejurare mai presus de voința sa să o producă ca dovadă în proces. Mai mult, respectiva decizie nu are nici caracter determinant în sensul de a putea conduce la schimbarea soluției inițiale asupra fondului pricinii, irelevanța acesteia rezultând și din problemele de drept rezolvate de instanțele de judecată din județul V., menționate în întâmpinarea depusă la dosar.
În ceea ce privește invocarea cazului de revizuire prevăzut de art. 322 punct 6 Cprciv. 1865, a susținut că este o cerere nouă în recurs, ce nu poate fi primită, neputându-se schimba obiectul cererii de revizuire direct în calea de atac.
În replică, consilier juridic D. L. pentru recurentă, a arătat că nu s-a cunoscut despre existența deciziei instanței supreme până în anul 2012, motiv pentru care consideră că sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 322 punct 5 Cpr.civ.1865.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr.1501/25.10.2012 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ a fost respinsă cererea de revizuire formulată de petenta C. locală de fond funciar Novaci, jud.Gorj, reprezentată prin primar, în contradictoriu cu intimatele Obștea B. Gilortul Novaci, jud.Gorj, C. Județeană Gorj de fond funciar, R.-R.-Direcția Silvică Tg-J., jud.Gorj.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin cererea de revizuire înregistrată la Judecătoria Novaci la data de 9.04.2012, sub nr.dosar_ revizuienta C. L. Novaci de aplicare a legilor fondului Funciar reprezentată prin președintele acesteia-PrimarTodea P., în contradictoriu cu intimatele Obștea B. Gilortul, C. Județeană Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, R.-R.-Direcția Silvică Tg-J., jud.Gorj, în temeiul art. 322 pct. 5 c.proc.civ., a solicitat revizuirea sentinței civile nr.609 pronunțată la data de 9 aprilie 2009 de către Judecătoria Novaci, județul Gorj, în dosarul civil nr.1631._, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună schimbarea în parte a hotărârii atacate în sensul respingerii cererii reconvenționale formulată de intimata Obștea B. Gilortul cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea acesteia pentru suprafața de 2,61 ha, teren forestier și suprafața de 77,61 ha ., gol alpin.
În motivarea cererii de revizuire, revizuienta a arătat că în fapt, prin sentința civilă nr.609/9.04.2009 a fost admisă pe lângă acțiunea principală și cererea reconvențională formulată de Obștea B. Gilortul, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea acesteia pentru suprafața de 2,61 ha., teren forestier și suprafața de 77,61 ha, gol alpin din muntele Rânca,dovada făcând-o cu actul constitutiv, ordonanța de adjudecare din 02.02.2008 a Tribunalului Gorj, Borderoul privind imobilele Băncii Populare Gilortul la data de 15.08.1947, extrasul din registrul inventar al Băncii Populare Gilortul la data de 31.12.1947, harta cadastrală privind muntele Rânca.
Că, după pronunțarea hotărârii au descoperit un înscris doveditor nou, respectiv decizia nr.644 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 20.02.2008 în dosarul nr.259/2007, în cauza privind intimata B. Obștea Gilortul și că în considerentele deciziei se statuează că Obștea B. Gilortul este o asociație cu scop nepatrimonial aflată sub imperiul OG 26/2000 privind asociațiile și fundațiile și nu poate fi succesoarea unei instituții de credit respectiv a Băncii Populare Gilortul, care este supusă dispozițiilor legale referitoare la activitatea bancară prevăzută de OG nr.99/2006.
S-a reținut de către Înalta Curte de Casație și Justiție că, în cuprinsul actului constitutiv al obștii se arată că „Adunarea generală împuternicește pe [....) să efectueze toate demersurile necesare pentru înregistrarea Obștii B. Gilortul Novaci în registrul asociațiilor și fundațiilor ca persoană juridică”. Este adevărat că de la constituire, voința asociaților fondatori a fost aceea a înființării asociației sub regimul juridic al OG 26/2000.
Că, în calitatea sa de moștenitoare a Băncii Gilortul Novaci, așa cum se pretinde Obștea B. Gilortul, aceasta ar fi fost supusă regimului juridic înscris în OUG 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului prin dispozițiile acestui act normativ.
Că, în calitatea de continuatoare a Băncii Gilortul Novaci, care este o instituție de credit, Obștea B. Gilortul avea deschisă cale a unei proceduri de înființare și autorizare în condițiile prevăzute de OUG 99/2006, condiție specifică instituțiilor de credit iar nu reglementărilor înscrise în OG nr.26/2000, care privesc alte categorii de persoane juridice, respectiv asociațiile și fundațiile.
Că, prin sentința civilă a cărei revizuire o solicită, instanța de fond a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea Obștii B. Gilortul pentru terenuri ce au aparținut anterior Băncii Gilortul Novaci, considerând că Obștea B. Gilortul este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate.
Că, așa cum rezultă din înscrisul nou, respectiv decizia nr.644 a Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 20.02.2008 în dosarul nr._, Obștea B. Gilortul nu este continuatoarea și nici moștenitoarea Băncii Populare Gilortul Novaci- instituție de credit ce avea în patrimoniu mai multe bunuri imobile revendicate de către Obștea B. Gilortul și că înscrisul nou este determinant în cauză deoarece arată o cu totul altă stare de fapt și de drept și poate conduce la schimbarea hotărârii a cărei revizuire o solicită.
În cauză, la data de 3 mai 2012 Obștea B. Gilortul Novaci, jud.Gorj reprezentată de președinte Fîrlan G. și convențional de av. B. I. T. T. a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea cererii de revizuire a sentinței civile nr.609 din 9 aprilie 2009 pronunțată de Judecătoria Novaci, în dosarul 1631._ formulată de C. locală Novaci pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor cu cheltuieli de judecată.
În fapt s-a arătat prin întâmpinare că înscrisul invocat de revizuentă nu este un înscris care să nu fi putut fi înfățișat de o împrejurare mai presus de voința părților, sau care să fi fost reținut de partea potrivnică, soluția pronunțată Decizia nr.644 din 20 februarie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, din dosarul nr._, a fost cunoscută de C. LFF Novaci cu mulți ani înaintea formulării prezentei cereri de revizuire.
Astfel, în dosarul nr. 1727._ soluționat de Tribunalul Gorj, C. LFF Novaci, a luat cunoștință de obiectul și soluțiile pronunțate în dosarul_, cu ocazia cererii de revizuire formulată de Societatea Cooperativă de Consum Novaci.
Cererea de revizuire a fost comunicată, Comisiei LFF Novaci conform citativului din_, aceasta depunând și întâmpinare, și a avut o poziție de respingere a cererii de revizuire formulată în dosarul respectiv.
Tribunalul Gorj a analizat cererea de revizuire din anul 2008 pe aceleași motive ca prezenta cerere de revizuire din anul 2012, iar tribunalul a concluzionat că acțiunea este nefondată.
Concluzionând prin întâmpinare aceștia susțin că înscrisul invocat a fost sau putea fi cunoscut încă din anul 2008, nu are caracter determinant respectiv nu este apt de a conduce la o altă soluție decât cea pronunțată, instanța având în vedere la pronunțarea sentinței civile nr. 609 din_, două rapoarte de expertiză ce s-au întocmit în cauza respectivă, din care s-a constatat îndreptățirea la reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea intimatei din prezenta cauză, pentru suprafața respectivă, expertizele nu au fost contestate de C. LFF Novaci, iar situația de fapt și de drept stabilită prin sentința de mai sus rămasă irevocabilă nu poate fi răsturnată de înscrisul nou invocat de revizuentă, mai ales că există putere de lucru judecat prin sentința civilă nr. 665 din_ a Judecătoriei B. rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1220/R/_ a Tribunalului V., în sensul că înscrisul nou din prezenta speță nu este apt de a conduce la o altă soluție în ceea ce privește îndreptățirea intimatei la reconstituirea dreptului de proprietate.
Astfel, cel puțin una din condițiile prevăzute de art. 322 pct. 5 C proc civ, susțin intimații, nu este îndeplinită fapt pentru care se impune respingerea cererii de revizuire.
Prin întâmpinările depuse la data de_ și_, intimata C. LFF Gorj a solicitat admiterea cererii de revizuire întrucât continuarea legală a persoanei juridice Obștea B. Gilortul este . urmare a Hotărârii Adunării Generale a Băncii Gilortul din data de_ prin care patrimoniul acesteia a fuzionat cu . dreptului de proprietate în favoarea Obștei Gilortul Novaci fiind în contradicție cu legile fondului funciar.
Prin răspunsul la întâmpinare dat de C. LFF Novaci arată că în dosarul de revizuire cu nr. nr. 1727._ a Tribunalul Gorj, ce a făcut obiectul cererii promovate de . C. LFF Novaci a fost parte, nu are relevanță cele susținute de intimată, în sensul că, în acea cauză a fost invocată decizia cu nr. 116 din_ a Curții de Apel C. iar nu decizia nr. 644/_ a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin serviciul registratură la data de_, au fost depuse cereri de intervenție în interes propriu de către Prefectul Județului Gorj, prin care a solicitat revizuirea aceleiași sentințe civile și constatarea nulității absolute a HCJ Gorj cu nr. 3831/_ și HCJ nr. 4619 din_, și HCJ nr. 4744 din_ .
La data de_, s-a formulat o cerere de intervenție în interes propriu și de către C. SA, prin DRDP C., în sensul revizuirii aceleiași sentințe civile, respectiv excluderea suprafeței de_ mp aferentă DN 67 C din suprafața totală de 77,61 ha Gol Alpin pentru care s-a validat reconstituirea dreptului de proprietate pentru Obștea B. Gilortul Novaci ( f 156), aceleași aspecte fiind solicitate în sensul admiterii cererii de revizuire și prin cererea de intervenție în interes propriu formulată de ., județul Gorj ( f. 177).
Prin încheierea de ședință din data de_, s-au respins cererile de intervenție în interes propriu formulate de Prefectul Județului Gorj, C. SA, prin DRDP C., ., județul Gorj, reținându-se că revizuirea este o cale de atac extraordinară în faza căreia din interpretarea art. 322-328 raportat la art. 49-56 C proc. civ.nu este posibilă formularea unei cereri de intervenție, a se vedea în acest sens și Decizia cu nr. 3362/2000 și nr. 424/1999 ambele date de Secția Civilă a Curții Supreme de Justiție.
O astfel de cerere de intervenție în interes propriu punându-se problema a fi analizată doar într-o eventualitate a admiterii în principiu a cererii de revizuire și reținerea cauzei în vederea rejudecării pe fond.
Mai mult, intervenienții nu au fost părți în procesul inițial, respectiv în dosarul cu nr. 1631._ ,dezbaterile fiind limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, potrivit art. 326 pct. 3 C proc civ, iar revizuirea este o cale extraordinară de atac ce reprezintă o fază procesuală a aceleiași cauze ceea ce face ca, în mod firesc ia să nu se poată desfășura decât în cadrul procesual deja existent în etapele procesuale anterioare, iar intervenienții nu au participat la procesul anterior.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că prin cererea de revizuire înregistrată la Judecătoria Novaci la data de 9.04.2012, sub nr.dosar_ revizuienta C. L. Novaci de aplicare a legilor fondului Funciar reprezentată prin președintele acesteia-PrimarTodea P., în contradictoriu cu intimatele Obștea B. Gilortul, C. Județeană Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, R.-R.-Direcția Silvică Tg-J., jud.Gorj, în temeiul art. 322 pct. 5 c.proc.civ., a solicitat revizuirea sentinței civile nr.609 pronunțată la data de 9 aprilie 2009 de către Judecătoria Novaci, județul Gorj, în dosarul civil nr.1631._, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună schimbarea în parte a hotărârii atacate în sensul respingerii cererii reconvenționale formulată de intimata Obștea B. Gilortul cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea acesteia pentru suprafața de 2,61 ha, teren forestier și suprafața de 77,61 ha ., gol alpin.
Din analiza sentinței civile 609 din_ dosar nr. 1631._, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1191 din_ a Tribunalului Gorj prin care s-a respins ca nefondat recursul formulat de C. LFF Novaci, s-a observat că pentru intimată s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,61 ha, teren forestier și suprafața de 77,61 ha ., gol alpin.
Prin Decizia 644 din data de_ a Înaltei Curți de Casație și Justiție-Secția Comercială, s-a examinat recursul declarat de Obștea B. Gilortul Novaci împotriva deciziei nr. 116 din 09 mai 2007, pronunțată de Curtea de Apel C.-Secția Comercială, s-a respins recursul declarat de Obștea B. Gilortul Novaci împotriva deciziei cu nr. 116 din 09 mai 2007, pronunțată de Curtea de Apel C.-Secția Comercială, ca nefondat ( f 105), reținându-se că, intimata Obștea B. Gilortul, nu poate fi succesoarea unei instituții de credit respectiv B. Populară Gilortul, iar acțiunea a avut ca obiect nulitatea absolută unei hotărâri a Adunării Generale a Băncii Gilortul din anul 1948, luna august, ziua 31.
Din analiza cererii de revizuire formulată s-a observat că, se solicită revizuirea pe baza înscrisului Decizia 644 din data de_ a Înaltei Curți de Casație și Justiție-Secția Comercială, ce reține că Obștea B. Gilortul este o asociația cu scop nepatrimonial, nu poate fi succesoarea unei instituții de credit, respectiv B. Populară Gilortul, care este supusă dispozițiilor legale referitoare la activitatea bancară prev. în OG nr. 99/2006,
În nici un moment revizuenta nu a contestat faptul că foștii membri ai formei asociative Bănca Populara Gilortul, ar fi membrii actuali, comoșteni ai Obștei B. Gilortul Novaci, iar potrivit art. 46 alin 1 din Legea nr. 18/1991, foștii composesori sau după caz moștenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate privată, cererea fiind analizată din perspectiva membrilor și drepturilor acestora la reconstituirea dreptului de proprietate indiferent de forma de asociere a acestora, iar prevederile art. 26,27 și 33 din Legea nr. 1/2000 și ale art. 61 alin 1 din Regulamentul aprobat prin GH nr. 890/2005, consacră o continuitate a formelor dreptului de proprietate anterior preluării și nu o simetrie între formele asociative în care erau organizați coproprietarii.
Mai mult, potrivit art. 356 alin 5 și 9 din Cod Silvic din anul 2010, titularii dreptului de proprietate erau membrii formelor asociative și nu formă asociativă ca persoană juridică.
Potrivit art.322 pct.5 C. revizuirea se poate cere dacă după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părții.
Pentru a se putea invoca și admite acest motiv de revizuire trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții:
1.partea să se bazeze pe un înscris probator, înscris nou, care să nu fi fost folosit în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată. 2.inscrisul invocat să fi existat la data când a fost pronunțată hotărârea ce se cere a fi revizuită.3.încrisul să nu fi putut fi produs în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată, fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părții.4.înscrisul să fie determinant, în sensul că dacă ar fi fost cunoscut soluția ar fi putut fi alta decât cea pronunțată.5.înscrisul trebuie prezentat de partea care exercită revizuirea.
Dacă una dintre aceste condiții nu este îndeplinită cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Instanța a reținut că înscrisul invocat respectiv Decizia 644 din data de_ a Înaltei Curți de Casație și Justiție-Secția Comercială, prin care se statuează irevocabil că, intimata Obștea B. Gilortul, nu poate fi succesoarea unei instituții de credit respectiv B. Populară Gilortul, acțiunea având ca obiect nulitatea absolută unei hotărâri a Adunării Generale a Băncii Gilortul, din anul 1948, luna august, ziua 31, nu are influență asupra soluției din dosarul cu nr. 609 pronunțată la data de 9 aprilie 2009 de către Judecătoria Novaci, județul Gorj, în dosarul civil nr.1631._, neputând conduce la o altă soluție atâta timp cât acțiunea a fost formulată strict pe aplicarea legilor fondului funciar, iar reconstituirea dreptului de proprietate se face ținându-se cont de membrii comoșteni, suprafața la care este îndreptățit fiecare dintre acești membrii, astfel cum s-a reținut și prin Decizia civilă nr. 478/_ a Tribunalului Gorj, în care părțile din prezentul dosar respectiv Obștea B. Gilortul Novaci și C. LFF Novaci au figurat ca pârâte.
Prin aceeași Decizie civilă nr. 478/_, irevocabilă ( f 58), s-a reținut din actele cauzei respective cu putere de lucru judecat faptul că rezultă fără dubiu că dreptul de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră din litigiu a aparținut foștilor coproprietari ai Băncii Gilortul.
Potrivit art. 46, 1) fostii composesori sau, dupa caz, mostenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor prevazute la art. 45, pe baza actelor care le atesta aceasta calitate si in limitele suprafetelor prevazute in acele acte.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul terenurilor exploatate in devalmasie de catre fostii mosneni sau razesi, in cadrul obstilor nedivizate.
(3) Dispozitiile art. 45 alin. (2) raman aplicabile.
(4) In cazurile in care terenurile care au apartinut composesoratelor si obstilor sunt situate pe raza teritoriala a mai multor localitati, cererea se face la fiecare dintre ele, pentru suprafata situata pe raza acestora.
(5) Persoanele prevazute la alin. (1) vor formula cererile in termenul, cu procedura si in conditiile prevazute la art. 9 alin. (3)-(9).
Potrivir art. 26 din Legea nr. 1/2000.Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetatie forestiera, pasunilor si fanetelor, obsti de mosneni in devalmasie, obsti razesesti nedivizate, composesorate, obsti de cumparare, paduri graniceresti, paduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunitati si forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mentiunea la titular, dupa caz: "obste de mosneni", "obste de razesi", "composesorat", "paduri graniceresti", alte asociatii si forme asociative cu denumirea localitatii respective.
Având în vedere că înscrisul nou invocat de către revizuentă este o hotărâre judecătorească respectiv Decizia 644 din data de_ a Înaltei Curți de Casație și Justiție-Secția Comercială, ce a avut un alt obiect, respectiv nulitatea absolută unei hotărâri a Adunării Generale a Băncii Gilortul, din anul 1948, între alte părți, iar prin sentința civilă nr.609 pronunțată la data de 9 aprilie 2009 de către Judecătoria Novaci, județul Gorj, în dosarul civil nr.1631._, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea Obștea B. Gilortul Novaci, constituită potrivit OG 26/2000, ținându-se cont de faptul că membrii acestei obști sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii fondului funciar, neanalizându-se modalitatea de asociere a acestora, aspect neesențial în materia fondului funciar atâta timp cât din verificările efectuate de instanța de judecată cu prilejul pronunțării sentinței civile a cărei revizuire se solicită, s-a constatat îndreptățirea acestor membrii comoșteni la reconstituirea dreptului de proprietate, instanța reține că înscrisul respectiv nu este apt să conducă la o altă soluție decât cea pronunțată.
O altă interpretare a dispozițiilor legilor fondului funciar nu ar conduce decât la o tergiversare nejustificată a reconstituirii dreptului de proprietate pentru membrii comoșteni ai Obștii B. Gilortul Novaci, ce s-a constatat că sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate indiferent de forma acestora de asociere.
Simpla invocare a faptului că membrii acesteia s-au organizat sub denumirea de Obștea B. Gilortul Novaci în temeiul OG 26/2000, iar nu în temeiul dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 1/2000 cu privire la reorganizarea formelor asociative, nu constituie un temei suficient pentru a se da o altă soluție decât cea stabilită prin sentința civilă nr. 609 pronunțată la data de 9 aprilie 2009 de către Judecătoria Novaci, județul Gorj, în dosarul civil nr.1631._, ocazie cu care s-au dispus efectuarea de expertize judiciare și s-a constatat îndreptățirea membrilor aceste obști la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața menționată în sentință.
S-a reținut că înscrisul invocat este o hotărâre judecătorească irevocabilă încă din anul 2008, sentința civilă ce se solicită a fi revizuită fiind pronunțată la data de_, revizuenta nedovedind în nici un fel o împrejurare mai presus de voința acesteia în ceea ce privește cunoașterea respectivului înscris, iar soluția dată de instanța de apel a fost cunoscută de către revizuentă, soluție ce a fost menținută prin Decizia 644 din data de_ a Înaltei Curți de Casație și Justiție-Secția Comercială.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata C. Județeană de fond funciar Gorj, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Susține recurenta că greșit a apreciat prima instanță asupra incidenței cazului de revizuire invocat de revizuentă, anume art. 322 pct. 5 C.p.civ., considerând că nu este întemeiat, întrucât decizia nr. 644/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție reprezintă un înscris doveditor reținut de partea potrivnică, în speță de Obștea B. Gilortul Novaci.
Arată că menționata decizie a instanței supreme nu a fost cunoscută în dosarul în care s-a pronunțat sentința a cărei revizuire se cere, precum și că Obștea B. Gilortul Novaci reprezintă o asociație cu scop nepatrimonial, înființată pe temeiul OG nr. 26/2000, neavând calitate de persoană deposedată în sensul legislației funciare întrucât nu a existat ca persoană juridică înainte de anul 1945. Consideră că este fondată cererea de revizuire cât timp instanța supremă a stabilit irevocabil că pârâta intimată nu s-a organizat în temeiul art. 28 din Legea nr. 1/2000, nefiind succesoarea unei instituții financiare de credit, respectiv B. Populară Gilortul, continuatoarea acestei persoane juridice fiind, conform aceleiași decizii, SCC Consumcoop Novaci, având în vedere prevederile OG nr. 99/2006.
Susține că revizuenta și recurenta au cunoscut despre existența hotărârii instanței supreme abia la 11.05.2012, când au primit adresa Primăriei comunei B. de F..
Totodată, arată că s-au făcut demersuri la Arhivele Statului- Direcția județeană Gorj, unde s-au identificat înscrisuri și hărți – neprecizate – din care rezultă că drumul național denumit Transalpina nu putea fi preluat abuziv de către statul comunist atât timp cât la nivelul anului 1945 figura ca proprietate de stat, cunoscut sub denumirea de Drumul Regelui sau Drumul Național nr. 83. Susține recurenta că din acele înscrisuri ar rezulta și că în anul 1919 întregul gol alpin al muntelui Rânca a fost expropriat prin procesul verbal din 24 iulie 1919, nicio persoană nefăcând apel.
Ca atare, arată recurenta că, ținând seama de caracterul de bun de interes general și de utilitate publică, precum și de lipsa calității de persoană continuatoare a Băncii Gilortul Novaci în persoana Obștii Băncii Gilortul Novaci, se impune admiterea cererii de revizuire, bunul nefiind preluat abuziv, ci expropriat în perioada reformei agrare anterioare anului 1945, după cum rezultă din certificatul de grefă al Comisiei județene de exproprieri din 26.08.1930.
În drept, se invocă prevederile art. 304 alin.1 pct. 7-9 C.p.civ.și art. 3041 C.p.civ. de la 1865.
S-a solicitat judecarea și în lipsă, conform art. 242 alin.2 C.p.civ.1865.
Intimata revizuentă C. locală de fond funciar Novaci a depus întâmpinare, solicitând admiterea recursului, în care se reiau pe scurt apărările din cererea de recurs, referitor la caracterul nepatrimonial al Obștii B. Gilortul Novaci, deci lipsa calității de continuator al Băncii Populare Gilortul, respectiv incidența art. 322 pct. 5 raportat la decizia nr. 644/2008 a ÎCCJ.
Au fost depuse motive noi de recurs la data de 31.05.2013, peste termenul de 15 zile de la comunicarea sentinței recurate, conform art. 303 C.p.civ. 1865, în care invocă aplicarea art. 322 pct. 6 C.p.civ., în sensul că statul a fost apărat cu viclenie de către cei însărcinați să-i apere interesele.
Instanța de control judiciar nu va ține seama de motivele de recurs depuse tardiv, și nici de critica nouă în recurs, în sensul că în calea de atac s-a indicat pentru prima dată acest motiv de revizuire, neregăsit în cererea introductivă. Or, cadrul procesual care învestește instanța este cel stabilit de reclamant prin cererea de chemare în judecată, neputându-se schimba în căile de atac, inclusiv recurs, raportat la art. 316 coroborat cu art. 294 C.p.civ.1865.
A mai depus întâmpinare . în calitate de intervenient principal, însă nu va fi reținută spre apreciere de instanța de recurs în condițiile în care cererea de intervenție nu a fost admisă în principiu, fiind respinsă prin încheierea de ședință din 11.10.2012 a instanței de fond. Sub acest aspect, corect a reținut prima instanță că cererea de intervenție în interes propriu se depune până la închiderea dezbaterilor în fața primei instanțe, sau în apel cu acordul părții adverse, nicidecum direct în calea de atac a revizuirii, conform art. 49-56 C.p.civ.1865.
Intimata Obștea B. Gilortul Novaci a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca inadmisibil, neavenit și lipsit de interes, iar în subsidiar ca nefondat.
Arată că revizuenta C. locală de fond funciar Novaci nu a declarat recurs în cauză, iar recurenta C. județeană de fond funciar Gorj a avut doar calitatea de intimată la fond.
Astfel, cât timp nu există coparticipare procesuală între cele două comisii de fond funciar, susține intimata, revizuenta achiesând la hotărârea primei instanțe prin nedeclararea recursului, calea de atac promovată de un intimat este lipsită de interes.
Sub aspectul fondului cauzei, susține intimata că recurenta a invocat un înscris ce nu a fost reținut de partea potrivnică sau care să nu fi putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința părții întrucât decizia civilă a ÎCCJ nr. 644/2008 era cunoscută părții încă de la momentul soluționării dosarului nr. 1727._ al Tribunalului Gorj. De asemenea, decizia nu este un înscris cu caracter determinant, nefiind apt să conducă la altă soluție în cauza pe fond, reconstituirea dispunându-se de către instanță pe baza rapoartelor de expertiză judiciară și extrajudiciară. Această lucrare nu a fost contestată de către revizuentă.
A mai invocat puterea de lucru judecat a celor stabilite cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate pentru obște, prin sentința civilă nr. 665/2009 a Judecătoriei B., decizia civilă nr. 1220/R/2009 a Tribunalului V., care a dezlegat și problema de drept a irelevanței deciziei nr. 644/2008 în speță.
Recurenta a depus răspuns scris la întâmpinarea intimatei Obștea B. Gilortul Novaci.
Recursul este lipsit de interes, urmând a fi respins cu acest titlu pentru considerentele care succed.
Una dintre condițiile pentru admisibilitatea unei căi de atac, pe lângă cea esențială de parte în proces, este cea a interesului în exercitarea acesteia, a recursului, în speță.
Or, cererea de revizuire a fost formulată în cauză de către revizuenta C. locală de fond funciar Novaci, recurenta C. județeană Gorj având calitatea de intimată. Ca atare, revizuentul, căruia i s-a respins cererea de revizuire, avea interesul de a ataca hotărârea primei instanțe, prin atitudinea sa sugerând achiesarea implicită la soluția judecătoriei. Declararea recursului de către partea adversă, cât timp în calitate de intimat la instanța de fond a obținut câștig de cauză, aparte ca lipsită de interes.
În speță, nu poate fi vorba despre o coparticipare procesuală în condițiile în care cele două comisii de fond funciar au participat în cauză pe poziții antagonice: revizuent-intimat. Așadar, în lipsa unei coparticipări procesuale, nu se poate aprecia că o parte are interes în declararea căii de atac. Pe de altă parte, nu se poate reține nici existența unei obligații solidare și indivizibile pentru cele două părți, care să justifice interesul prezentului recurs, solidaritatea putând rezulta din lege. Or, art.5 și 6 din HG nr. 890/2005 stabilesc obligații conjuncte pentru cele două comisii funciare.
În concluzie, nejustificând un interes în promovarea recursului de față, în lipsa atacării sentinței primei instanțe de către revizuentă, care ar fi fost îndreptățită față de soluția de respingere a cererii, recursul declarat de intimata C. județeană de fond funciar Gorj va fi respins ca lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul civil declarat de recurenta intimată C. Județeană de Fond Funciar Gorj împotriva sentinței civile nr.1501/25.10.2012 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ ca lipsit de interes.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18.06.2013 la Tribunalul Gorj.
Președinte, G. R. | Judecător, V. N. | Judecător, M. T. |
Grefier, O.-D. M. |
Red. R.Gh
20 Iunie 2013
Thn. .
Jud fond T.P. C.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 2380/2013. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Decizia nr. 653/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
