Pretenţii. Decizia nr. 2380/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2380/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 29-11-2013 în dosarul nr. 14800/318/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr.2380
Ședința publică din data de 29 noiembrie 2013
Completul compus din:
Președinte A. E. S.
Judecător V. B.
Judecător N. B.
Grefier E. C.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul pârât C. A. împotriva sentinței civile nr.2697/29.03.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimatul reclamant R. I..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul pârât C. A. asistat de avocat D. C. și intimatul reclamant R. I. asistat de avocat A. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care a arătat că prin adresa nr.2034/26.11.2013 emisă de Direcția pentru Agricultură Gorj au fost comunicate relațiile solicitate de instanță la termenul anterior și, având în vedere precizarea părților că nu mai au alte cereri de formulat, recursul fiind în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părților.
Avocat D. C. pentru recurentul pârât C. A. a depus la dosar concluzii scrise, cu chitanța de plată a onorariului de avocat, solicitând admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond în vederea completării probatoriilor. S-a arătat că expertiza s-a realizat pe un alt teren decât cel în litigiu, iar pe de altă parte adresa depusă la dosarul cauzei de către instituțiile abilitate atestă că la data de 06.12.2012 stratul de zăpadă măsura 4 cm în zona în care se află terenul în litigiu și deci nu se puteau observa boabele de porumb care ar fi fost căzute pe acel teren după cum susține raportul de expertiză întocmit în cauză. De asemeni anul 2012 a fost defavorabil culturilor de porumb și nu se poate pune în discuție o producție de 1400 kg/ha așa cum atestă probatoriul, administrat în caută. S-a mai arătat că s-a încălcat principiul contradictorialității, deoarece deși recurentul pârât a solicitat o nouă expertiză în cauză realizată din 3 experți, instanța nu a pus în discuția părților această probă. A solicitat obligarea intimatului reclamant la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat A. C., pentru intimatul reclamant R. I. a solicitat respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond. A arătat că recurentul pârât invocă faptul că nu putea fi realizată în anul 2012 o cultură de 1400 kg/ha, însă cultura stabilită de către expertul numit în cauză este mult mai mică de cât aceasta, iar pe de altă parte nu este reală nici susținerea că lucrarea de specialitate s-a realizat pe un alt teren decât în litigiu, deoarece părțile au fost prezente la lucrarea de specialitate și nu au invocat acest aspect. S-a mai arătat că animalele reclamantului pârât au fost lăsate nesupravegheate la momentul producerii prejudiciului, iar deoarece acestui moment au fost supravegheate nu au mai provocat pagubă.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-J. sub nr._ reclamantul R. I. a chemat în judecată pe pârâtul C. A., solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să dispună obligarea acestuia să-i achite contravaloarea recoltei de porumb cultivată pe o suprafață de teren de aproximativ 80 ari, situată în ., distrusă de calul proprietatea pârâtului, pagubă pe care o evaluează la suma de 1000 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în primăvară a cultivat cu porumb o suprafață de teren de aproximativ 80 ari, după ce anterior a arat și discuit terenul, cultură la care a folosit trei saci de îngrășăminte în valoare de 90 lei / sac, a executat prașilă manuală cu patru oameni pe care i-a plătit cu câte 50 lei pe zi și a rărițat porumbul de 2 ori, însă calul proprietatea pârâtului a distrus o mare parte din recoltă.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Codului civil.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele înscrisuri: procesul-verbal nr.3445/2012 de constatare a distrugerii recoltei încheiat la data de 05.09.2012, adresele nr._/03.09.2012 și nr._/03.05.2012 emise de Poliția Telești, registrul agricol al autorului M. M.V. I. din perioada 1959-1963 și a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu martorii B. N. și V. G. D., cerere admisă de către instanță, proba solicită fiind concludentă soluționării cauzei, martorii fiind audiați în ședința publică din data de 23.11.2012, depozițiile acestora fiind atașate la filele 22-23 din dosar.
În ședința publică din data de 26.10.2012 s-a luat o precizare reclamantului, care a învederat instanței că înțelege să se judece cu pârâtul într-o acțiune civilă având ca obiect pretenții, solicitând obligarea acestuia să-i achite despăgubiri civile pentru prejudiciul pe care i l-a produs ca urmare a faptului că terenul proprietatea sa în suprafață de 80 ari, cultivat cu porumb, fasole și dovleci a fost distrus de cabalina și gâștele proprietatea pârâtului. A precizat reclamantul că terenul proprietatea sa a fost distrus de două ori de animalele pârâtului, respectiv în primăvara și toamna anului 2012.
În aceeași ședință publică, s-a ținut interogatoriul pârâtului, care a declarat că nu recunoaște pretențiile reclamantului pentru care a fost chemat în judecată. A precizat pârâtul că a avut în proprietate o cabalină, însă în prezent a înstrăinat-o și a recunoscut că deține 2 gâște. De asemenea, pârâtul a menționat că în toamna anului 2012 o nepoată i-a spus că a văzut cabalina proprietatea acestuia pe terenul reclamantului, însă în zona respectivă terenul nu era cultivat cu porumb, ci reclamantul avea un fel de siloz.
În ședința publică din data de 26.10.2012 reclamantul, prin intermediul apărătorului ales, a solicitat încuviințarea probei cu expertiza tehnică în specialitatea agricultură, cerere admisă de către instanță, fiind desemnat în cauză domnul expert B. V., stabilindu-se obiectivele necesare realizării raportului de expertiză, prin încheierea de ședință din data de 23.11.2012.
Pârâtul C. A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat anularea procesului-verbal nr.3445/05.09.2012 emis de Primăria Cîlnic, întrucât consideră că este ilegal încheiat deoarece comisia nu a fost legal constituită, niciunul din membrii comisiei nu are studii de specialitate iar viceprimarul și referenții nu au studii în agricultură.
A mai arătat pârâtul că mențiunea din procesul-verbal referitoare la faptul că suprafața de 0,27 ha. se află în siliștea casei, este neadevărată, deoarece terenul respectiv nu se află în siliștea casei și aparține numitului B. N. din . posedă acte, întrucât terenul este proprietatea EM Rovinari.
În contraprobă, pârâtul a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu martorul C. D., cerere admisă de către instanță, martorul fiind audiat în ședința publică din data de 23.11.2012, depoziția acestuia fiind atașată la fila 24 din dosar.
După depunerea raportului de expertiză și studierea acestuia de către părți, pârâtul a formulat obiecțiuni, încuviințate de către instanță, răspunsul la obiecțiuni fiind atașat la fila 55 din dosar.
În ședința publică din data de 15.02.2013, instanța, din oficiu, în temeiul art. 129 alin.5 C.p.civ., a dispus efectuarea unei adrese către Comisia locală de fond funciar Câlnic, pentru a comunica dacă reclamantul R. I. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de 0,27 ha. situat în punctul „Siliștea casei” din comuna Cîlnic, ., identificat în procesul-verbal din 05.09.2012 încheiat la fața locului, în caz afirmativ, să se menționeze dacă reclamantul a fost validat cu această suprafață de teren și dacă s-au emis acte de reconstituire în favoarea acestuia, care să fie înaintate la dosar, în copii conforme cu originalul.
Prin răspunsul înaintat la dosar cu adresa nr.937/07.03.2013 emisă de Comisia Locală de Fond Funciar Cîlnic, s-a comunicat instanței faptul că reclamantul R. I. nu a depus la Comisia Locala Cîlnic nici o cerere în baza legilor fondului funciar, întrucât tatăl acestuia era în viață, însă tatăl său, R. I., în prezent decedat, a depus două cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr.169/1997 pentru terenul provenit de la autorul său R. I., iar în una din cereri a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul agricol.
Prin același răspuns s-a mai comunicat faptul că bunicului reclamantului, numitul R. I., i s-a validat prin HCJ nr.49/18.11.11, anexa nr.2a, poziția nr.84 a satului Stejerei, suprafața de 2,95 ha. teren agricol;
În dovedirea celor comunicate, Comisia locală de fond funciar Câlnic a înaintat la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: titlul de proprietate nr._/10.05.1995, procesul-verbal de punere în posesie din data de 23.02.1995, schița terenului, H.C.J. nr.1443/13.02.1995, HCJ nr.49/18.11.1991, tabelul anexă nr.2a, poziția nr.84 a satului Stejerei pentru autor R. I. I. și anexa nr.2a, poziția nr.114 a satului Câlnic pentru autor M. M. I..
Prin sentința civilă nr.2697/29.03.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată, cu precizarea ulterioară, formulată de reclamantul R. I., domiciliat în comuna Cîlnic, ., în contradictoriu cu pârâtul C. A., domiciliat în comuna Telești, ..
A fost obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 443 lei, reprezentând despăgubiri civile, respectiv contravaloarea recoltei distruse, de pe suprafața de 2626 mp, identificată în raportul de expertiză realizat în cauză de expert tehnic judiciar B. V..
A fost obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 648,10 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut din coroborarea înscrisurilor de la dosar, cu proba testimonială și raportul de expertiză dispus în cauză, că cererea de chemare în judecată, cu precizarea ulterioară, formulată de reclamantul R. I., este întemeiată în parte, fiind admisă în parte, pentru următoarele considerente:
Conform disp. art. 1357 C.civ. cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să-l repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Potrivit disp. art. 1375 C. civ. proprietarul unui animal sau acela care servește de el, răspunde, independent de orice culpă, de prejudiciul cauzat de animal, chiar dacă acesta a scăpat de sub paza sa.
Pentru antrenarea răspunderii civile delictuale sunt necesare îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții și anume: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, o legătură de cauzalitate între fapta săvârșită și prejudiciul produs, precum și vinovăția autorului faptei ilicite, care răspunde chiar și pentru cea mai ușoară culpă.
Din declarația martorului B. N., propus de reclamant, a rezultat că acesta are cunoștință de faptul că reclamantul deține un teren agricol în suprafață de 60 ari, pe care cultivă porumb, fasole și dovleci. Martorul a confirmat faptul că pârâtul a deținut o cabalină și 20 de gâște și că animalele acestuia au distrus recolta reclamantului în primăvara și toamna anului 2012, aspect ce a fost văzut personal de martor dar și de alți săteni.
Aceeași situație de fapt a fost confirmată și de martorul V. G. Danile, care a relatat că reclamantul deține în . agricol de aproximativ 40 – 50 ari, aflat în spatele terenului din punctul „Siliștea Casei”, pe care a cultivat porumbi, fasole și dovleți. A declarat martorul că în toamna anului 2012, a văzut calul pârâtului care a distrus recolta reclamantului de pe teren.
De altfel și martorul C. D., propus de pârât a confirmat faptul că este vecin cu reclamantul și știe că acesta are o suprafață de teren agricol cultivată cu porumbi, care în primăvara și toamna anului 2012, a fost distrus de cai, însă nu a văzut niciodată calul sau gâștele pârâtului.
Prin raportul de expertiză realizat în cauză de expert tehnic judiciar B. V. a fost identificată suprafața în litigiu de 3506 mp arabil, reținând expertul că din totalul acestei suprafețe, suprafața de 2626 mp este cultivată cu porumb, intercalat cu fasole boabe, iar suprafața de 880 mp ce a fost arată în primăvară nu are nicio plantă de cultură.
A reținut expertul că în anul 2012 reclamantul a cultivat și muncit suprafața de 2626 mp ce a fost afectată de animale și păsări în proporție de 80%, iar valoarea prejudiciului este de 443 lei.
Din probele administrate în cauză, instanța a reținut că sunt îndeplinite condițiile necesare pentru antrenarea răspunderii civile delictuale în sarcina pârâtului, motiv pentru care, văzând îndeplinite disp. art. 1357 C.civ. și art. 1375 C. civ. a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 443 lei, reprezentând despăgubiri civile, respectiv contravaloarea recoltei distruse, de pe suprafața de 2626 mp, identificată în raportul de expertiză realizat în cauză de expert tehnic judiciar B. V..
Văzând disp. art. 274 C.pr.civ. a fost obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 648,10 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv contravaloare taxă de timbru, în limita pretențiilor admise prin prezenta sentință și contravaloarea onorariu expert.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs recurentul pârât C. A., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea completării probatoriului.
În motivarea recursului s-a arătat că lucrarea de specialitate care a stabilit valoarea prejudiciului s-a realizat pe un alt teren decât cel descris de către reclamant în fața instanței de fond, aspect care rezultă din faptul că, deși în toate declarațiile date de R. I. atât în fața instanței de fond, cât și a organelor din cadrul primăriei se menționează terenul din punctul „Siliștea casei”, lucrarea de specialitate vizează un teren care nu este situat în siliștea casei și despre care se susține de către expert că reclamantul nu deține acte de proprietate pentru el. Această situație este confirmată de faptul că expertul a identificat o suprafață de 2084 mp situat în „Siliștea casei”, iar lucrarea de specialitate a vizat un alt teren, după cum rezultă din schița anexă la raportul de expertiză. S-a mai menționat că, potrivit relațiilor comunicate de Centrul Meteorologic Regional Oltenia prin adresa nr.1080/11.04.2013, la data de 07.12.2012, dată la care expertul s-a deplasat la fața locului, stratul de zăpadă măsura 4 cm și astfel nu se puteau face consemnări potrivit cărora au fost găsite boabe de porumb pe sol. Obiecțiunea formulată de către recurentul pârât pe acest considerent a fost înlăturată de către expert prin mențiunea că expertiza a fost realizată la un moment pe care pe teren erau fulgi de zăpadă, dar acest aspect nu a împiedicat efectuarea expertizei. De asemenea, valoarea culturii de porumb stabilită de către expert de 1400 kg/ha pentru anul 2012, care a fost secetos și defavorabil culturii de porumb este foarte mare, date fiind problemele generate de secetă pentru cultura de porumb. S-a mai invocat încălcarea de către instanța de fond a principiului oralității dezbaterilor și a principiului contradictorialității, ceea ce a atras și încălcarea dreptului la apărare deoarece, deși recurentul pârât a solicitat în ședința publică din data de 29.03.2013 efectuarea unei noi expertize de către 3 experți, instanța de fond nu a pus în discuția părților această probă, ci mai mult a consemnat că s-a constat că nu mai sunt alte cereri de formulat și alte probe de administrat și a luat dosarul în pronunțare.
Recurentul pârât a depus la dosar adresa nr.1080/11.04.2013 emisă de Centrul Meteorologic Regional Oltenia, iar la termenul de judecată din 29.09.2013 instanța de recurs a solicitat relații Direcției Agricole Gorj cu privire la producția pentru porumb și fasole obținută în anul 2012 pe raza județului Gorj pentru a se putea verifica susținerile părților în legătură cu acest aspect.
Aceste relații au fost comunicare prin adresa nr.1757/28.10.2013 și adresa nr.2034/26.11.2013 emise de Direcția pentru Agricultură Gorj.
Analizând recursul de față tribunalul reține că prin acțiunea civilă promovată pe rolul Judecătoriei Tg-J. reclamantul R. I. a chemat în judecată pârâtul C. A., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligat acesta din urmă la plata contravalorii culturii de pe o suprafață de aproximativ 80 ari situată pe raza comunei Cîlnic, ., cultură ce a fost distrusă de către calul proprietatea pârâtului C. A.. Prin sentința recurată a fost admisă acțiunea civilă și obligat pârâtul la plata sumei de 443 lei cu titlul de despăgubiri civile, suma fiind stabilită prin lucrarea de specialitate întocmită de expertul B. V., iar prin recursul de față recurentul pârât critică modul în care a fost administrată proba cu expertiza tehnică specialitatea agricultură și pe cale de consecință cuantumul stabilit cu titlu de despăgubiri civile, fără a pune în discuție întrunirea elementelor răspunderii civile pentru fapta animalului care au antrenat stabilirea acestor despăgubiri.
Tribunalul se va pronunța astfel în limitele cadrului procesual stabilit de recurentul pârât, în sensul că va verifica modul de calcul al despăgubirilor prin lucrarea de specialitate realizată de expertul B. V., precum și modalitatea de administrare a acestei probe.
Astfel, după cum rezultă din dosarul de fond, pentru a stabili contravaloarea prejudiciului înregistrat în patrimoniul intimatului reclamant ca urmare a acțiunii animalului proprietatea lui C. A. s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice specialitatea agricultură, expertul numit identificând terenul din titlul de proprietate nr._/10.05.1995, precum și recolta de porumb care s-ar fi putut realiza pe această suprafață, stabilind valoarea de 443 de lei în considerarea culturii de porumb și fasole pentru terenul respectiv și în raport de distrugerea acestei producții în proporție de 80 % conform procesului verbal de constatare nr.3445/05.09.2012 emis de Primăria Cîlnic.
După cum rezultă din relațiile comunicate de Direcția pentru Agricultură Gorj, valoarea producției de porumb boabe și fasole păstăi pentru anul 2012 este de 1400 kg/ha la porumb boabe și, respectiv, 4000 kg/ha la fasole păstăi, aceeași valoare fiind avută în vedere și în lucrarea de specialitate întocmită în cauză pentru porumb boabe, iar în ceea ce privește cultura de fasole boabe, aceasta a fost stabilită de către expertul numit în cauză ca fiind de 75 kg/ha, mult mai mică decât valoarea comunicată prin adresa nr.1757/28.10.2013 emisă de Direcția pentru Agricultură Gorj.
În aceste condiții, tribunalul apreciază că este lipsită de relevanță în speță susținerea apelantului pârât legată de faptul că lucrarea de specialitate a fost realizată pe un alt teren decât terenul în litigiu, din moment ce indiferent de amplasarea terenului pe raza comunei Cîlnic cultura de porumb boabe și, respectiv, fasole păstăi are aceeași valoare, important pentru litigiul de față fiind valorile la care se calculează această cultură și care au fost furnizate de Direcția pentru Agricultură Gorj. De asemenea, nici aspectele legate de constatările personale ale aspectului referitoare la existența boabelor de porumb pe teren în luna decembrie 2012, raportat la faptul că potrivit adresei nr.1080/11.04.2013 emisă de Centrul Meteorologic Regional Oltenia la acel moment stratul de zăpadă măsura 4 cm nu are relevanță în cauză și nu este de natură a atrage nulitatea lucrării de specialitate, deoarece în situația contrară s-ar ajunge ca în propria cale de atac să se creeze o situație defavorabilă recurentului pârât, prin raportarea culturii de porumb boabe și fasole păstăi la o valoare mult mai mare decât cea avută în vedere de instanța de fond și care a stabilit un prejudiciu de 443 lei.
În ceea ce privește nerespectarea principiului contradictorialității și al dreptului la apărare de către instanța de fond prin faptul că nu s-a pus în discuția părților proba cu o nouă expertiză de specialitate solicitată de recurentul pârât, tribunalul apreciază că și această critică este neîntemeiată, deoarece proba era lipsită de utilitate și concludență, în condițiile în care prejudiciul se putea stabili exclusiv în raport de relațiile furnizate de Direcția pentru Agricultură Gorj.
În consecință, pentru considerentele menționate anterior, apreciind că motivele de netemeinicie invocate de recurentul pârât ar avea ca și consecință încălcarea principiului neagravării situației în propria cale de atac, iar probele solicitate a fi readministrate în fața instanței de fond sunt lipsite de utilitate în raport de obiectul cauzei, în baza art.304 C.pr.civ. va fi respins ca nefondat recursul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul pârât C. A. împotriva sentinței civile nr.2697/29.03.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimatul reclamant R. I..
Obligă recurentul pârât C. A. la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecată în recurs către intimatul reclamant R. I..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 29 noiembrie 2013, la Tribunalul Gorj.
Președinte, A. E. S. | Judecător, V. B. | Judecător, N. B. |
Grefier, E. C. |
Red.N.B.
Tehnored.L.M.
Jf.M.A.S.
Ex.2/20 decembrie 2013
| ← Întoarcere executare. Hotărâre din 04-09-2013, Tribunalul GORJ | Fond funciar. Decizia nr. 1486/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
