Fond funciar. Decizia nr. 653/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 653/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 20-12-2013 în dosarul nr. 933/317/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
Decizie civilă nr.653
Ședința publică din 20 decembrie 2013
Completul compus din:
Președinte N. B.
Judecător V. B.
Grefier L. P.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanții reclamanți R. I. și R. C. împotriva sentinței civile nr.2101/11.09.2013 pronunțată de Judecătoria Tg Cărbunești în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații B. N. M., C. L. de Fond Funciar Crușeț, P. C. Crușeț - D. V. - președintele Comisiei Locale de Fond Funciar Crușeț.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit apelanții reclamanți R. I. și R. C., reprezentați de avocat D. A., a răspuns intimata pârâtă B. N. M., asistată de avocat Bătanu Milena, lipsă fiind reprezentantul legal al intimatei C. L. de Fond Funciar Crușeț, P. C. Crușeț - D. V. - președintele Comisiei Locale de Fond Funciar Crușeț.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care având în vedere precizarea reprezentanților părților că nu mai au alte cereri de formulat, apelul fiind în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părților.
Avocat D. A. pentru apelanții R. C. și R. I. a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat și schimbarea sentinței în sensul admiterii în totalitate a acțiunii civile și constatarea nulității absolute a titlului de proprietate și pentru suprafața de 1720 mp. S-a arătat că instanța de fond și-a întemeiat soluționarea acestui capăt de cerere pe dispozițiile art. 23 din Legea 18/1991 în condițiile în care acest text legal nu este aplicabil în speță, fiind vorba nu despre constituirea dreptului de proprietate, ci despre reconstruirea dreptului de proprietate. Deși instanța a reținut aplicabilitatea art. 23 din Legea 18/1991, aceasta ar fi trebuit să aibă în vedere exclusiv suprafața de 600 mp cel mult și nu întreaga suprafață de 1720 mp, cu atât mai mult cu cât importanță în speță s-a acordat certificatului de moștenitor depus la dosar de către intimați și calității autorului apelanților de renunțător la succesiune. S-a mai menționat că art. 254 c.pr.civ. a fost greșit aplicat, căci după administrarea probatoriilor instanța a acordat un termen pentru a se depune un certificat de moștenitor din anul 1972, practic intimații fiind decăzuți din proba cu înscrisuri ca urmare a nedepunerii înscrisului în termenul legal și în speță nu erau aplicabile dispozițiile art. 208 c.pr.civ. S-a mai arătat că instanța nu a avut în vedere că la baza titlului de proprietate și a procesului verbal contestate a stat HCJ nr.40/1991, unde la poziția 37 figurează validat autorul comun cu moștenitori atât autorul apelanților, cât și autorul intimaților, iar reconstituirea dreptului de proprietate s-a solicitat printr-o cerere comună formulată de ambele moștenitoare.
Avocat Bătanu Milena pentru intimata pârâtă B. N M. a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond, cu obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată. S-a arătat că sentința este legală și în concordanță cu situația reală a părților, în condițiile în care R. I., mama apelanților reclamanți are calitatea de renunțător la succesiunea autorului comun după cum rezită din certificatul de moștenitor din anul 1972. Faptul că certificatul de moștenitor nu a fost depus în termenul prevăzut de lege s-a datorat aspectului că a fost eliberat în urma unei cereri adresată Arhivelor Statului, iar în ceea ce privește susținerea că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulată de ambele moștenitoare, aceasta trebuie coroborată și cu faptul că autoarea apelanților reclamanți nu a solicitat teren curți construcții. În ceea ce privește dosarul anterior existent între părți în care s-a constatat nulitatea absolută parțială a actelor de proprietate pentru suprafața de 2365 mp, în acest dosar nu a fost depus certificatul de moștenitor în discuție, cu atât mai mult cu cât inițial s-a solicitat constatarea nulității titlului de proprietate și pentru suprafața de 1720 mp, dar apoi acțiunea a fost precizată doar pentru suprafața de 2365 mp. S-a mai arătat de asemeni că pentru terenul provenit de la autorul comun a existat o înțelege frățească în sensul că trei dintre frați au renunțat în favoarea autoarei pârâtei din dosarul de față.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față.
Prin cererea înregistrată la a instanță la data de 26.02.2013 sub nr._ reclamanții R. I. și R. C. au chemat in judecata pe pârâții B. N.M., C. L. de Fond Funciar Crușeț și P. comunei Crușeț D. V., în calitate de Președinte al Comisiei Locale solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună constatarea nulității absolute a procesului verbal de punere în posesie din 06.02.1999 și titlului de proprietate nr._/16.04.1999 emis doar pârâtei B. M., pentru suprafața de 2935 mp, diferența dintre suprafața reconstituită(5300 m.p) și cea anulată prin sentința civila cu nr.3605 /29.10.2008(2365 mp); obligarea paratei Comisiei Locale de Fond Funciar Crușeț să procedeze la o nouă punere în posesie, să întocmească și să înainteze documentația în vederea emiterii titlului de proprietate pentru 2935 mp, diferența dintre suprafața reconstituită(5300 m) și cea anulată prin sent.3605/29.10.2008(2365 mp) pe numele reclamanților R. I. și R. C. si al paratei B. M.; constatarea nulității absolute a procesului verbal de punere în posesie din 10.09.2009 emis pe numele defunctei R. I. pentru suprafața de 2365 mp; obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar Crușeț să procedeze la punerea în posesie, să întocmească și să înainteze documentația în vederea emiterii titlului de proprietate pentru diferența de teren validată prin HCJ 40/08.11.1991, anexa 2 A, poz.43 de 1,07 ha, pentru care nu au fost emise acte de proprietate, respectiv 5000 mp ha situat în tarlaua 22, . N R. D.(rezervă Primărie), la S- V. C., la V- DC, la E limită . restul terenului menționat în HCJ de validare; obligarea Primarului C. Crușeț D. V. în calitate d e Președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar la plata de daune cominatorii în cuantum de 200 lei pe zi întârziere până la îndeplinirea dispozitivului sentinței ce se va pronunța precum și a sentinței nr.3605/29.10.2008 a Judecătoriei Tg-Cărbunești, pronunțată în dosarul nr._ .
In motivarea acțiunii reclamanții au arătat că în fapt autorul P. N. decedat în 1967 a figurat în registru agricol 1959-1963 cu suprafața de 2,66 ha teren agricol, la decesul său rămânând cele două fiice, pârâta B. M. și R. I., decedată în 2009, cu moștenitori R. C. soț supraviețuitor și R. I. fiu. Urmare a cererilor de reconstituire formulate de către cele două fiice, prin HCJ 40/08.11.1991, anexa 3, poz. 34 a fost validată suprafața d e 2,66 ha teren agricol pe numele ambelor moștenitoare.
Ulterior s-a procedat la punerea în posesie prin procesul verbal de punere în posesie din 06.02.1999 și s-a emis titlul de proprietate nr._/16.04.1999 pe numele doar al pârâtei B. M.. Ulterior instanța de judecată a fost investită cu o acțiune în nulitatea procesului verbal și al titlului doar pentru 2365 mp, prin sentința nr.3605/29.10.2008 a Judecătoriei Tg-Cărbunești, pronunțată în dosarul nr._, admițându-se acțiunea și s-a constatat nulitatea absolută parțială a procesului a procesului verbal de punere în posesie din 06.02.1999 și s-a emis titlul de proprietate nr._/16.04.1999 în limita terenului în suprafață de 2365 mp situat în intravilanul comunei Crușeț, ., în tarlaua 16, . s-a dispus emiterea unui nou titlu de proprietate și a unui proces verbal de punere în posesie pentru terenul de 2365 mp pe numele reclamantei R. I. și al pârâtei B. M. ca moștenitoare a defunctului P. I. N..
Pentru a pronunța astfel, instanța a reținut că pârâta nu era îndreptățită decât alături de reclamantă în calitate de moștenitoare ale aceluiași autor, terenul urmând a fi stăpânit în indiviziune.
În realitate, toată suprafața reconstituită prin aceste acte are aceeași proveniență, deci trebuia reconstituită ambelor moștenitoare solicitante, însă instanța a fost legal investită doar cu capătul de cerere pentru 2365mp, astfel că se impune anularea acestor acte și pentru diferența dintre cei 5200 mp reconstituiți prin titlu și cei 2365 mp deja anulați pe cale de hotărâre. De asemenea, după pronunțarea acestei sentințe, C. L. nu a înaintat documentația pentru completarea și eliberarea titlului de proprietate, din contră a emis un proces verbal de punere în posesie din 10.09.2009 conform sentintei cu nr. 3605/2008 eronat fiind pusă în posesie doar autoarea noastră R. I.. Cum procesul verbal de punere în posesie nu respectă dispozitivul sentinței judecătorești și nici disp. art.13 alin.2 din Lg.18/1991 se impune anularea acestuia, pentru a se crea posibilitatea, eliberarea unuia corect în concordanță cu cele menționate în hotărârea judecătorească și care să corespundă actului primar HCJ de validare. De asemene învederează că reclamantul R. C. este îndreptățit la reconstituire și pentru suprafața d e 1,07 ha teren agricol de la autoarea R. C. căsătorită cu R. C., ambii decedați(tatăl în 20.11.1968) și mama în 1992, aspect ce rezultă din fila de registru agricol, în calitate de fiu.
Urmare a cererilor de reconstituire prin HCJ 40/08.11.1991, anexa 2 A, poz.43 a fost validată suprafața de 1,07 ha teren agricol. Din această suprafață a fost reconstituit dreptul de proprietate parțial, rămânând două puncte din registru agricol nereconstituită. Pentru că în punctul „În Crivină”, au fost emise pe vechiul amplasament parțial acte altor persoane. De comun acord s-a stabilit cu comisia locală ca eliberarea actelor pentru 5000 mp să se facă pe un alt amplasament din rezerva Primăriei. În fapt acest lucru s-a și întâmplat, în sensul că s a procedat la emiterea adeverinței cu nr.4165/28.11.2012, pentru un teren în suprafață de 0,50 ha situat în tarlaua 22, . N cu R. D. (rezervă Primărie), la S V. C., la V cu drum comunal, la E cu limită . îl și muncesc reclamanții de mai mulți ani, însă nu au fost emise acte și mai există o suprafață pe care o folosesc ca și grădină, însă nu au fost puși în posesie și nici nu s-au eliberat acte, dar încadrează în suprafața validată, fapt ce li s-a impus prezenta acțiune, cu admiterea capătului 4 de cerere.
Au arătata că potrivit dispozițiilor art.5 lit.i din H.G. nr.890/2005, comisiile locale sunt obligate să pună în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, să completeze fișele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute și să le înmâneze titlurile de proprietate potrivit competentelor ce le revin, iar potrivit dispozițiilor art.6 lit.f din H.G. nr.890/2005, comisiile județene emit titlurile de proprietate pentru cererile validate.
Cum pârâta nu s-a conformat nici dispozitivului sentinței nr.3605/29.10.2008, dar președintele acesteia nu a fost obligat la plata de daune cominatorii întrucât nu s-a solicitat un asemenea capăt de cerere și cum prin cererea introductivă a solicitat a obține o sentință care să stabilească noi obligații în sarcina acesteia se impune obligarea Primarului comunei Crușeț, în calitate de Președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, în raport de disp. art.64 din L.18/1991, la plata de daune cominatorii în cuantum de 200 lei pe zi de întârziere până la îndeplinirea dispozitivului sentinței ce se va pronunța precum și a sentinței nr.3605/29.10.2008 a Judecătoriei Tg-Cărbunești, pronunțată în dosarul nr._ .
Au considerat și faptul că se încadrează în motivele de nulitate absolută prevăzute de art.III lit.a din L.18/1991, în sensul reconstituirii dreptului de proprietate unor persoane neîndreptățite pentru solicitările de constatare a nulității actelor de proprietate nelegal emise.
În drept acțiunea a fost întemeiata pe dispozițiile art. III din Legea18/1991 modificată prin Legea nr.169/1997, art.64 din L.18/1991, art.5 lit. i din H.G. nr.890/2005 raportat la dispozițiile art.194 Nou C.Proc.Civ.
In cadrul probei cu înscrisuri au depus reclamanții copie de pe împuternicire avocațială redactare, sentința civilă nr.3605 pronunțată la data de 29 octombrie 2008 de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ ; proces verbal de punere în posesie din 10.09.2009 cu schiță și plan de încadrare în zonă, adeverința nr.4165 din data de 28.11.2012 emisă de Primăria comunei Crușeț, copie filă registru agricol, iar în temeiul art. 201 c.pr.civ instanța a comunicat cererea de chemare in judecata si înscrisurile atașate părților pentru a formula întâmpinare.
Legal încunoștințată pârâta B. M. a depus la dosar întâmpinare fila 18, prin care a solicitat respingerea parțial a acțiunii formulată de reclamanți, cu cheltuieli de judecată. În motivare a arătat că, în fapt, a fost chemată în judecată de către R. I. și R. C. pentru constatarea nulității absolute a procesului – verbal de punere în posesie din 10.09.1999 și a titlului de proprietate nr._/16.04.1999 emis pe numele B. M. și obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar Crușeț să procedeze la o nouă punere în posesie, să întocmească și să înainteze documentația în vederea emiterii titlului de proprietate pentru 2935 mp. În acest sens a făcut următoarele precizări: în titlu de proprietate nr._/16.04.1999 eliberat pe numele său este trecută suprafața de 0,4085 ha din care 0,2365 ha teren arabil intravilan și 0,1720 ha teren curți construcții pe care are amplasată casa și gospodăria.
Prin sentința civilă nr.3605 din 29.10.2008 a Judecătoriei Tg-Cărbunești s-a dispus anularea parțială a titlului de proprietate nr._/16.04.1999 în limita terenului în suprafață de 0,2365 ha teren arabil și s-a dispus emiterea unui nou titlu de proprietate și proces–verbal de punere în posesie pentru terenul de 0,2365 ha pe numele reclamantei R. N.I. și al pârâtei B. M., ca moștenitoare ale defunctului P. I. N., suprafața de 1720 mp curți construcții pe care are edificată locuința și gospodăria rămânând în proprietatea sa. Ulterior a vândut locuința și suprafața curți construcții fiicei sale B. E. prin act notarial. A precizat că locuința o posedă de peste 50 de ani ocupându-se de îngrijirea părinților săi și înmormântându-i cu toate obiceiurile creștinești, toate dările, impozitele și taxele plătindu-le doar ea și în această perioadă neavând nici o supărare din partea surorii sale care s-a căsătorit de aproximativ 60 de ani.
Consideră neclară acțiunea formulată de reclamanți cu privire la punctele 1 și 2, neînțelegând dacă se referă și la anularea titlului de proprietate nr._/16.04.1999 cu privire la suprafața de 1720 mp teren curți construcții care îi aparține în exclusivitate și care nici nu a fost solicitată prin cererea nr.1378 din 19.03.1991 pe baza căreia s-a făcut validarea, suprafața de 1720 mp curți construcții fiindu-i reconstituită în mod corect numai ei în conformitate cu art.23 din Legea nr.18/1991 raportat la art.8 din Decretul Lege nr.42/1990, chiar reclamantul nesolicitând acest lucru prin acțiunea care a stat la baza sentinței civile nr.3605 din 29.10.2008 a Judecătoriei Tg-Cărbunești.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.115- 119 C.proc.civ. și art.640 C.civ.
În dovedire a depus copie de pe următoarele înscrisuri, sentința civilă nr.3605 pronunțată la data de 29 octombrie 2008 de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ ; contract de vânzare autentificat sub nr.241 din data de 16.02.2012 de Biroul Notarului Public Ș. F.–C.; titlul de proprietate nr._ din data de 16 aprilie 1999; Hotărârea nr.40 din data de 8.11.1991 cu anexa de validare; cererea de reconstituire pe Legea 18/1991 nr.1378 din 19.03.1991, act adițional la contractul de vânzare autentificat sub nr.241 din 16.02.2012 de BNP Ș. F. cu sediul în C..
În temeiul art.201 alin 2 C.pr.civ. s-a formulat răspas la întimpinare de către reclamanți. Au susținut reclamanții faptul că din conținutul întâmpinării, rezultă că pârâta nu contestă faptul că terenul provine de la autorul comun, neavând nici o relevanță juridică, faptul că după emiterea actului, aceasta a înstrăinat fiicei sale. Nu este real că posedă această casă de peste 50 ani, în realitate locuind și socrul lor, respectiv bunicul, tatăl surorii petentei, iar cu privire la susținerea în sensul că a contribuit exclusiv ea la cheltuielile de înmormântare, precizând reclamanții că nu este adevărat, însă nu are nici un fel de legătură cu prezenta cauză.
Au mai arătat că după emiterea actelor de proprietate în indiviziune nu au intenția de a solicita atribuirea în lotul lor a terenului din curtea casei, însă este normal, așa cum pârâta a fost trecută în actele sale de proprietate și ei să fie menționați în acestea, pentru a putea partaja și fiecare să rămână cu terenul său conform înțelegerii părților. Așa cum reiese din conținutul cererii de reconstituire atașată de pârâtă, cerere formulată de R. I. și B. M., ambele surori au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul menționat în registru agricol.
Au mai precizat că hotărârea de validare atașat cu poziția 86 P. M. și R. I. 1 ha nu vizează validările ce au stat la baza actelor contestate și la baza emiterii actelor contestate au stat HCJ nr.40/1991, poziția 37 prin care a fost validat autorul P. N. cu moștenitori R. I. și B. M., cu întreaga suprafață menționată în registrul agricol de 2,66 ha teren agricol. De asemenea, pentru autorul P. C. s-a dispus validarea prin aceeași hotărâre nr.40/1991, la poziția 43 cu suprafața de 1,02 ha teren agricol.
La data de 17.05.2013 a fost depusă la dosar de pârâta B. N.M. o notă de ședință prin care a invocat excepția puterii de lucru judecat având în vedere art.430 și următoarele C.proc.civilă (nimeni nu poate fi chemat de două ori în judecată în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect). Observând sentința nr._.10.2008 pronunțată în dosarul nr._ se poate constata cu ușurință că atât în cauza de față cât și în acea cauză B. M., a avut calitatea de pârâtă, fiind chemată în judecată de către R. N.I., sora sa, respectiv fosta soție a reclamantului R. C. și mama reclamantului R. I., pentru constatarea nulității absolute parțiale a procesului verbal de punere în posesie din 6.02.1999, precum și a titlului de proprietate nr._/16.04.1999.
A mai arătat că în cererea de chemare în judecată ce a dus la formarea dosarului nr._ autoarea reclamanților din prezenta cauză a solicitat inițial să-i fie anulate actele mai sus individualizate pentru 0,50 ha din vatra satului Slăvuța – cererea ce a fost precizată ulterior prin nota de ședință depusă în 2.09.2008 prin nota de ședință în care se cere nulitatea absolută a titlului de proprietate, precum și a procesului verbal individualizat. A solicitat admiterea excepției invocate și pe fond respingerea cauzei cu privire la capătul de cerere în care se solicită nulitatea absolută a procesului verbal din 1999 și a titlului eliberat în același an.
Cu privire la cel de-al doilea capăt al cererii de chemare în judecată, a arătat că acesta se impune a fi respins, întrucât derivă clar din primul capăt de cerere principal respingerea acelui capăt ar avea efecte și privind acest capăt de cerere accesoriu; matematic, analizând cererea cuprinsă în acest al doilea capăt accesoriu rezultă că diferența pentru care ipotetic vorbind s-ar putea solicita anularea actelor mai sus individualizate respectiv ulterior punerea în posesie, întocmirea și înaintarea documentației, respectiv emiterea titlului s-ar putea face numai pentru 1720 mp, cei situați în T 14, P 1528/3, categoria curți – construcții, deoarece titlul de proprietate nr._/16.04.1999 a fost eliberat pentru suprafața de 0,4085 mp, teren situat în ., reclamanții solicitând în prezenta cauză să fie admisă acțiunea lor pentru diferența care rezultă din scăderea suprafeței de 0,2365 mp pentru care le fusese admisă acțiunea din dosarul nr._ . A precizat că este de acord cu capătul 3 de cerere (constatarea nulității absolute a procesului verbal de punere în posesie din 10.09.2009), motivat de faptul că acesta trebuia emis pe numele celor două moștenitoare ale autorului respectiv B. N.M. și R. N.I., pentru că au făcut cerere de reconstituire, conform dispozitivului sentinței nr.3605/29.10.2008 în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg-Cărbunești. A arătat că se impune ca intimatele să fie obligate să facă toate demersurile necesare ca, potrivit validării din HCJ nr.40/08.11.1991 pe numele său, al pârâtei B. N.M. și al lui R. N.I. să fie eliberate actele de reconstituire a dreptului de proprietate pentru tot terenul solicitat și validat până la 2,66 ha arabil.
În ceea ce privește capătul 5 al cererii de chemare în judecată solicită a fi respins ca neîntemeiat, învederând faptul că R. I., sora sa a decedat în anul 2009, a fost căsătorită cu reclamantul R. C. și împreună au doi copii, respectiv reclamantul R. I. și A. E. – fiica autoarei, aceasta fiind de asemenea îndreptățită la o a moșteni pe mama sa.
A mai solicitat ca instanța să aibă în vedere că prin contractul de vânzare –cumpărare autentificat sub nr.241/16.02.2012 la BNP Ș. F., B. M. a vândut numitei B. E. suprafața de 1720 mp în tarlaua 16, . este cuprins în titlul de proprietate ce se solicită a fi acum anulat de către reclamanți. A solicitat respingerea în parte a acțiunii formulate de reclamanți, constatarea nulității absolute a procesului verbal de punere în posesie din 10.09.2009 cu obligarea intimatelor să reconstituie dreptul de proprietate persoanelor îndreptățite pentru diferența ce a fost solicitată și pentru care încă nu au fost emise acte de reconstituire pe urma autorului P. N., cu cheltuieli de judecată.
În drept și-a întemeiat prezenta pe disp. Lg 18/1991 republicată și reactualizată, art. 430- 435 C.Proc. Civilă, art.451 C.Civil.
La solicitarea instanței, cu adresa nr.1737 din data de 23.05.2013 emisă de Primăria comunei Crușeț s-a comunicat documentația care a stat la baza eliberării procesului verbal de punere în posesie emis la data de 06.02.1999 și a titlului de proprietate nr._/16.04.1999, cererea de reconstituire pe Legea 18/1991 a lui B. M. și R. I.; HCJ Gorj nr.40 cu anexa de validare unde la poziția 33 figurează validat autor P. I. N. cu moștenitori R. C.I. și B. M. cu suprafața de 2,36 ha.
S-a precizat faptul că prin sentința civilă nr.3605 din 29.10.2008 a Judecătoriei Tg-Cărbunești, stată în dosarul nr._ s-a constatat nulitatea absolută parțială a procesului verbal de punere în posesie și a titlului de proprietate menționate mai sus emise pârâtei B. M. în limita terenului în suprafață de 0,2365 ha teren arabil situat în intravilanul comunei Crușeț, ., în T 16, P 1528/2 și s-a dispus emiterea unui nou titlu de proprietate și a unui proces verbal de punere în posesie pentru terenul de 0,2365 ha pe numele reclamantei R. N. I. și al pârâtei B. M. ca moștenitoare ale defunctului P. I. N..
Precizează parata faptul că în baza sentinței civile nr.3605 din 29.10.2008 a Judecătoriei Tg-Cărbunești s-a emis procesul verbal de punere în posesie din 10.09.2009 ca document prealabil scrierii titlului de proprietate la OCPI Gorj;
Din verificările ulterioare s-a observat că acesta nu corespunde sentinței civile nr.3605 din 29.10. 2008 a Judecătoriei Tg-Cărbunești, la titular fiind trecut R. N.I. și nu R. N.I. și B. M., conform dispozitivului sentinței, în acest sens fiind anulat și înaintat OCPI Gorj documentația necesară emiterii actului de proprietate ; proces – verbal de punere în posesie, schița de amplasament și plan cadastral.
Cu privire la indicarea exactă a amplasamentului terenului în litigiu din procesul verbal de punere în posesie, deși comisia locală a procedat conform sentinței civile în realitate în teren vecinul din partea de Nord nu este S. I., ci moștenitorul P. N.(rest proprietate).
In cadrul probei cu înscrisuri au fost anexate cererea de reconstituire pe Legea 18/1991 a lui B. M. și R. I.; tabel nominal; sentința civilă nr.3605 din 29.10.2008 a Judecătoriei Tg-Cărbunești în dosarul nr._ ; proces verbal de punere în posesie din data de 10.09.2009; hartă cadastrală.
Reclamanții R. I. și R. C. au depus la dosar o precizare cu privire la petitele 1 și 2 din cererea de chemare în judecată menționând că solicită constatarea nulității absolute a procesului verbal de punere în posesie din data de 06.02.1999 și a titlului de proprietate cu nr._/1999 și obligarea Comisiei Locale să procedeze la noua punere în posesie să întocmească și să înainteze documentația în vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de 1720 m.p. și nu 2935 m.p. fiind doar o eroare de redactare.
Au depus în copie adeverința nr.1753 din data de 17.05.2013 emisă de C. L. de Fond Funciar Crușeț, procesul verbal de punere în posesie din data de 17.05.2013, schiță teren și hartă cadastrală.
Instanța a solicitat relații suplimentare Comisiei Locale Crușeț, care a menționat că terenul curți, construcții în suprafață de 1720 mp pentru care s-a emis în favoarea pârâtei B. M. titlul de proprietate înainte de 1989 figurează la poziția de rol a numitei B. M., depunând alăturat copii de pe registrul agricol anii 1981 - 1996 cu rubrica curți, construcții cu suprafața de 0,25 ha înainte de anul 1989; registrul agricol anii 1959 – 1962 cu poziția lui P. I. N. unde figurează în Vatra satului cu suprafața de 0,04 ha curți;
S-a precizat faptul că, singura cerere de reconstituire pe legile fondului funciar după P. I. N. este cererea de reconstituire pe Legea 18/1991 a lui B. M. și R. I., cerere înaintată instanței de judecată, dar în care nu este solicitată și suprafața curți, construcții. A mai menționat pârâta ca pentru suprafața de 4620 mp situată în T22, P 83 s-a procedat la întocmirea documentației de punere în posesie (schițe de amplasament și proces- verbal punere în posesie) conform validării dar nu s-a eliberat titlul de proprietate.
Instanța a procedat la administrarea probei cu interogatoriul paratei B. M. răspunsurile acesteia la întrebările instanței fiind consemnate la fila 90. De asemenea instanța a dispus atașarea dosarului arhivat al Judecătoriei Tg Cărbunești cu nr._ .
La termenul de judecata din data de 19.06.2013 instanța a pus in discuția pârtilor excepția autoritarii de lucru judecat invocata de parata in întâmpinare, excepție ce a fost respinsa cu motivarea ce se regăsește in încheierea de ședința de la aceea data.
La termenul de judecata din data de 10.07.2013 instanța a încuviințat paratei proba cu înscrisuri, cea din urma învederând instanței o stare de fapt, pe care instanța a socotit-o a fi lămurită in temeiul art.22 c.pr.civ.
Prin sentința civilă nr.2101/11.09.2013 pronunțată de Judecătoria Tg Cărbunești în dosar nr._ s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților invocată de pârâtă. A fost admisă acțiunea în parte formulată de reclamanții R. I. și R. C., în contradictoriu cu pârâții B. N.M., C. L. de Fond Funciar Crușeț, P. comunei Crușeț D. V., în calitate de Președinte al Comisiei Locale, cu sediul în ..
S-a constatat nulitatea absolută a procesului verbal de punere în posesie emis la data de 10.09.2009, pentru terenul în suprafață de 2365 mp. A fost obligată C. L. de Fond Funciar Crușeț să procedeze la punerea efectivă în posesie, să întocmească și să înainteze documentația în vederea emiterii titlului de proprietate, către C. Județeană Gorj, pentru terenul în suprafață de 4620 mp. situat în extravilan ., jud. Gorj, în favoarea reclamantului R. C.. S-a respins cererea privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate cu nr._/1999 și a procesului verbal de punere în posesie aferent și petitul privind obligația de a face pentru terenul în suprafață de 1700 mp. (potrivit cererii precizate). S-a respins petitul privind daunele cominatorii și au fost obligați reclamanții în solidar la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei, onorariu avocat.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că în temeiul Legii 18/1991 art.8, R. I. si parata B. M., ambele in calitate de descendente ale autorului lor tata defunctul P. N. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru un teren în suprafața de 2,66 ha, din care 1,27 ha arabil( 0,30 intravilan) 0,82 pajiști fila 50, precum si pentru o suprafața de vegetație forestiera de 0,50 ha. Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost soluționata favorabil fiind reconstituit dreptul de proprietate in favoarea acestora prin HCJ nr.40/1991 poziția cu nr. 33, pentru suprafața de 2,36 ha fila 51.
Ulterior ca urmare a finalizării procedurii prevăzute de Legea 18/1991 a fost emis titlul de proprietate in favoarea numai a paratei B. M. cu nr._/16.04.1999 pentru un teren în suprafața de 0,4085 ha teren situat in intravilanul satului Slavuta, . class="BodyText"> Nemulțumită fiind de înlăturarea de la categoria celor îndreptățiți la reconstituire, reclamanta R. I. a solicitat ca instanța să constate nulitatea titlului de proprietate eliberat (mai sus arătat) si a procesului verbal de punere in posesie din data de 6.02.1999 pentru suprafața de 2365 ha si emiterea unor alte înscrisuri pentru acesta suprafața de teren in indiviziune.
Cauza a făcut obiectul dosarului cu nr._ ( dosar atașat) soluționat prin sentința civila cu nr. 2365/29.10.2008, fiind admisa acțiunea, constatat nul parțial titlul de proprietate si procesul verbal de punere in posesie aferent pentru terenul in suprafața de 2365 m.p. arabil situat in intravilanul localitatii Cruset T 16, P 1528. Totodată s-a dispus emiterea unui nou titlu de proprietate si a unui alt proces verbal de punere in posesie pentru suprafața arătata.
A reținut instanța ca reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut la cererea reclamantei si a paratei B. M. ca moștenitoare ale tatălui P. N., situație in care titlul de proprietate trebuia emis pentru terenul reconstituit pe numele celor doua surori pentru fiecare dintre acestea putându-se emite titlul de proprietate in acord cu art. 23 din Legea 18/1991 raportat la art. 8 din Decretul Lege 42/1990. A arătat instanța că la terenul de 2365 m.p. parata B. M. nu era îndreptățita decât alături de reclamanta. Sentința civila a rămas definitiva prin nerecurare.
Ulterior sentinței parata procedează la eliberarea unui alt proces verbal de punere in posesie la data de 10.09.2009, pentru terenul în suprafața de 2365 m.p. fila 7 insa la categoria persoanelor îndreptățite este menționata aceeași parată B. M., făcându-se mențiune pe acest înscris că este eliberat in temeiul sentinței civile cu nr. 3605/29.10.2008.
Reclamanta solicita prin acțiunea introductiva de instanța la petitul cu nr. 3 ca acest proces verbal sa fie constata nul, tocmai ca urmare a sentinței civile cu nr. 3605, parata nerespectând prevederile acesteia.
Cu privire la acest petit, susținerile reclamantei sunt întemeiate. Astfel efectul principal al sentinței civile cu nr. 3605 este acela ca a devenit executorie si are autoritate de lucru judecat, cu privire ce cele stabilite în aceasta, efecte ce sunt opozabile si paratei C. L. Cruset, care a fost parte in cauza.
Parata este la rândul acesteia de acord cu cererea formulata de reclamanta si susține ca a fost in eroare la emiterea acestui inscris.
Mai solicita reclamanții prin acțiunea introductiva de instanța la petitele cu nr. 1 si 2, ca instanța să constate nulitatea absoluta a procesului verbal de punere in posesie emis la data de 6.02.2009 si a titlului de proprietate cu nr._/16.04/2009 emise doar paratei si pentru diferența de suprafața de 1720 mp fila 85, precum si obligarea paratelor la întocmirea si înaintarea documentației pentru acesta din urma suprafața pe numele ambelor descendente, fiind în egala măsura îndreptățita la reconstituire pentru aceste teren.
Terenul de 1720 mp pentru care se solicita nulitatea absoluta a înscrisurilor este situat în intravilanul localitatii si are categoria de folosința curți construcții, este teren aferent casei de locuit si anexelor gospodărești situat în tarlaua 16 .>
Observând cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de părți in calitate de moștenitoare a autorului P. N., fila 7, 50 instanța a constatat ca nu a fost solicitat spre reconstituire teren curți construcții, ci numai teren arabil în intravilanul localitatii 1,26 ha. Observând de asemenea registrul agricol al autorului P. N. instanța a reținut ca in vatra satului acesta figura cu teren categoria curți in suprafața de 0,04 ha. După decesul autorului P. N. parata B. M. deține fila de rol agricol separata si figurează cap de gospodărie, in componenta familiei fiind membrii descendenți ai acesteia, suprafața deținută la rubrica curți construcții fiind aceea de 0,25 ha fila 96,97. In aceeași filă este menționata si o construcție edificata în anul 1900.
Potrivit certificatului de moștenitor cu nr.248/1972, succesiunea autorului P. N. a fost dezbătuta la notariat, singurul moștenitor acceptant al succesiunii fiind parata B. M. cu o cota de 1/1, ceilalți frați inclusiv sora R. I. fiind renunțători ai succesiunii. Autorul a deținut si masa succesorala s-a menționat a fi compusa din teren curți construcții in suprafața de 600 mp situat in vatra satului Slavuta, . si o casă de locuit compusă din doua camere construita din lemn acoperita cu tabla. In aceste condiții parata este proprietara unica a casei de locuit iar potrivit art.8 din decretul lege 42/1990 coroborat cu art.23 din legea 18/1991, i se cuvine tot terenul aferent casei de locuit precum si curtea si gradina din jurul acesteia. S-a reținut ca in temeiul art.8 din DLG 42/1990 destinatorii caselor de locuit din zonele cooperativizate au dobândit de drept ope legis dreptul de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit si anexelor gospodărești, precum si asupra curții si grădinii din jurul acestora nefiind nevoie de un titlu translativ de proprietate. In aceste condiții reconstituirea dreptului de proprietate facondu-se de plin drept, pârâta putea obține titlul de proprietate fără a formula separat cerere de atribuire a terenului pentru aceasta suprafața, întrucât dreptul de proprietate îi era stabilit prin lege.
Este cert ca după decesul autorului in gospodăria ce a făcut parte din patrimoniul defunctului a rămas pârâta, ca pe terenul in litigiu exista construita o casa de locuit si de asemenea terenul aferent contracției a aparținut autorului tata P. N..
Aceste aspecte au fost arătate de parata în răspunsul la interogatoriu si nu au fost contestate de reclamanta. Ca o dovada a faptului ca imediat după decesul tatălui parata a preluat casa si terenul aferent (in suprafața permisa la aceea vreme de lege) este ca după dezbaterea succesiunii figurează cu rol separat, in fila de rol fiind menționata atât casa cat si terenul curți construcții.
S-a reținut că in hotărârea comisiei județene prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate figurează ca persoane îndreptățite la reconstituire ambele surori, ambele fiind titulare ale cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, ca hotărârea comisiei județene nu a fost contestată pană in prezent de sora parata singura moștenitoare a autorului P. N.. Aceasta stare de fapt nu poate fi considerata decât ca o înțelegere tacita la un moment dat intre R. I. si parata de a împarți terenul ce se cuvenea de la autor, un consimțământ tacit al paratei de a oferi teren din moștenirea părinteasca si surorii sale. Este singura concluzie logica, urmare a analizei stării de fapt ce rezulta din inscrisurile depuse la dosarul cauzei coroborata si cu faptul ca pana la acest moment nu a fost contestata HCJ de validare si parata nu a manifestat opoziție in dosarul soluționat prin sentința civila cu nr. 3605.
S-a reținut de asemenea că parata a recunoscut ca parte din terenul pentru care s-a emis titlul de proprietate nu il stăpânește in întregime ci împreuna cu sora reclamanta si este de acord ca in aceasta modalitate sa fie stăpânit si pentru viitor fila 50 dosar atașat. De altfel instanța a reținut in considerentele sentinței același temei in drept( art. 23 din Legea 18/1991) si arata ca fiecare dintre părți pentru terenul aferent casei de locuit poate obține separat titlul de proprietate.
Astfel in ceea ce privește solicitarea reclamantei de a fi înlăturat de la probațiune certificatul de moștenitor, parata fiind decăzuta din dreptul de a propune probe, instanța o va respinge si va retine acest înscris la analiza stării de fapt.
Opinia instanței are in vedere faptul ca la interogatoriu parata a susținut ca nu a fost dezbătuta succesiunea autorului, apoi date fiind circumstanțele cauzei solicita arhivelor statului relatii, care ulterior îi sunt comunicate de aceeași instituție.
In aceste condiții înscrisul fiind anexat la dosarul cauzei instanța are îndatorirea de a-l analiza in temeiul art 22 alin 2 c.pr.civ, potrivit cu care judecătorul are îndatorirea sa stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeala privind aflarea adevărului.Nu s-a reținut ca reclamanții nu ar avea calitatea calitate procesuala activa in condițiile in care autoarea acestora R. I. figurează in anexa de validare alături de sora acesteia.
Referitor la cererea reclamanților privind obligarea paratei sa procedeze la întocmirea si înaintarea documentației pentru diferența de teren validata prin HCJ 40/1991, pentru care nu au fost emise acte de proprietate, respectiv pentru terenul in suprafața de 5000 mp, s-a menționat că prin HCJ nr.40/1991 anexa 2A poziția 43 a fost reconstituita suprafața de 1,07 ha teren agricol in favoarea moștenitorilor autorilor defuncți R. C. si C.. Până in prezent s-au eliberat acte de proprietate numai pentru o parte din suprafața de teren reconstituita, obiect al prezentei cauze fiind o diferență de 5000 mp teren in prezent ocupat, nefiind liber pe fostul amplasament. De comun acord parata a oferit din rezerva Comisiei un alt amplasament ce a fost acceptat de reclamantul R. C. si pentru care parata a procedat si la punerea in posesie fiind emis in acest sens procesul verbal de punere in posesie cu nr. 14/17.05.2013 fila 87, proces verbal semnat de proprietar.
In ceea ce privește obligarea primarului președinte al Comisiei Locale Cruset la plata daunelor cominatorii, instanța a reținut că in cauza nu exista un refuz in ceea ce privește punerea in posesie, care in fapt s-a si realizat, astfel încât in cauza nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 64 din Legea 18/1991. Retine instanța de altfel ca in prezent nu mai este reglementata in textul de lege instituția daunelor cominatorii, ci a plătii de penalități in condițiile art. 905 c.pr.civ.
Observând modalitatea in care a fost soluționata acțiunea fata de parata, instanța a reținut în cauză culpa procesuala a reclamanților si in temeiul art.453 C.civ au fost obligați în solidar la plata către reclamanta a sumei de 500 lei cheltuieli de judecata onorariu avocat.
Împotriva sentinței instanței de fond au formulat apel apelanții reclamanți R. C. și R. I., solicitând admiterea apelului și modificarea sentinței instanței de fond, în sensul admiterii și a capătului de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a actelor de proprietate eliberate în favoarea intimatei pârâte B. M. pentru suprafața de 1720 mp, cu obligarea organului local la întocmirea și înaintarea documentației premergătoare eliberării titlului de proprietate pentru această suprafață de teren în favoarea părților din cauza de față, și anume apelanții reclamanți R. C. și R. I. și intimata pârâtă B. M..
În motivarea apelului s-a arătat că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art.23 din Legea 18/1991 cum greșit a reținut instanța de fond, deoarece art.23 din Legea nr.18/1991 vizează constituirea dreptului de proprietate și incidența sa este stabilită doar în raport de terenurile pentru care se procedează la constituirea dreptului de proprietate, iar în cazul de față obiectul litigiului a vizat modalitatea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile preluate cu ocazia cooperativizării. De asemenea, s-a criticat și aplicabilitatea dispozițiilor Decretului Lege nr.42/1990, căci și în situația în care s-ar reține că această dispoziție legală dă vocație la constituirea dreptului de prorpietate pentru ternul aferent casei și gospodăriei, instanța a reținut că doar 600 mp sunt aferenți construcției casă de locuit, pentru diferența de 1120 mp nefiind astfel aplicabile dispozițiile art.4 și 8 din Decretul lege nr.42/1990. De asemenea, s-a menționat că instanța de fond nu a avut în vedere la pronunțarea sentinței aspectul că reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în discuție s-a realizat în temeiul HCJ nr.40/1991, unde la poziția 37 figurează autorul P. N. cu moștenitori R. I. și B. M., astfel încât ambele moștenitoare ale autorului urmează să fie menționate în actele de proprietate eliberate în favoarea autorului P. N.. Astfel, inițial au fost eliberate procesul verbal de punere în posesie din 6.02.1999 și s-a emis titlul de proprietate nr._/16.04.1999 doar în favoarea pârâtei B. M., însă prin sentința pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg-Cărbunești s-a constatat nulitatea absolută a acestor acte în limita suprafeței de 2365 mp, dispunându-se eliberarea unui nou titlu de proprietate și a unui nou proces verbal de punere în posesie în favoarea ambelor moștenitoare ale autorului P. I N., și anume R. I. și B. M. pentru același considerent, și anume acela că validarea terenului s-a realizat cu menționarea ambelor moștenitoare.
Un alt motiv de apel a vizat greșita aplicare a dispozițiilor art.254 C.pr.civ. în ceea ce privește administrarea probei cu înscrisuri reprezentat de certificautl de moștenitor nr. 248/1972, deoarece în condițiile în care proba nu a fost solicitată prin întâmpinare în conformitate cu dispozițiile art.208 C.pr.civ.a operat sancțiunea prevăzută de art.254 C.pr.civ. și anume decăderea din această probă, cu atât mai mult cu cât necesitatea probei nu a rezultat din modificarea cererii sau din cercetarea judecătorească.
La rândul său, intimata pârâtă B. N M. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanție de fond, arătând că aceasta din urmă a aplicat în mod corect dispozițiile legale în vigoare, respingând capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a actelor de proprietate pentru suprafața de 1720 mp în discuție. Astfel, în situația în care după cum rezultă din certificatul de moștenitor eliberat în anul 1972 autoarea apelanților reclamanți a renunțat în mod expres la succesiunea autorului P. N., iar intimata pârâtă B. M. este unicul moștenitor al autorului, în mod corect instanța a concluzionat că aceasta din urmă este unicul proprietar al casei de locuit și al terenului aferent reprezentat de curtea și grădina casei. S-a mai menționat că în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg Cărbunești nu a manifesta nici o opoziție în ceea ce privește includerea și a mamei apelanților reclamanți la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul extravilan provenit de la autorul comun, în condițiile în care în același dosar se solicitase inițial și acest teren de 1720 mp, dar apelanții reclamanții au renunțat în cursul procesului de a mai solicita constatarea nulității absolute a actelor de proprietate și pentru această suprafață. S-a mai menționat că în condițiile în care autoarea apelanților reclamanți a declarat în fața notarului public că renunță la succesiunea autorului P. N. nu mai poate fi considerată persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate.
La rândul lor, apelanții reclamanți R. I. și R. C. au formulat răspuns la întâmpinare, arătând din nou că în speță reconstituirea dreptului de prorpietate s-a realizat prin HCJ nr.40/1991 în favoarea ambelor moștenitoare ale autorului P. N. și autoarea apelanților reclamanți a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, astfel încât este și ea îndreptățită la reconstituire în conformitate cu dispozițiile Legii 18/1991.
Analizând apelul de față, tribunalul reține că prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată în anul 1991 în baza Legii 18/1991 autoarea apelanților reclamanți R. I. a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile provenite de la autorul P. N., iar prin HCJ nr.40/8.11.1991 s-a validat în favoarea autorului P. N. suprafața de 2,66 ha teren agricol cu care a figurat înscris în registrul agriocol anterior cooperativizării, autorul figurând la poziția 33 în anexa hotărârii de validare, cu moștenitori R. I. și B. M.. În baza acestei hotărâri a organului județean a fost eliberat procesul verbal de punere în posesie din 10.09.2009 și titlul de proprietate_/16.04.1999 pentru suprafața totală de 0,2365 ha teren agricol, exclusiv în favoarea moștenitoarei B. M., iar prin sentința civilă nr.3605/29.10.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ s-a constatat nulitatea absolută a actelor de proprietate pentru suprafața de 2365 mp, reținându-se că în condițiile în care terenul a fost validat în favoarea autorului comun, îndreptățite la reconstituire sunt ambele moștenitoare R. I. și B. M. și s-a dispus totodată eliberarea actelor de proprietate în favoarea ambelor moștenitoare pentru terenul de 2365 mp .
În cauza de față s-a solicitat constatarea nulității absolute a actelor de proprietate reprezentate de procesul verbal de punere în posesie din 06.02.1999 și obligarea organului local să întocmească și să înainteze documentația premergătoare eliberării titlului de proprietate în favoarea ambelor moștenitoare ale autorului P. N. pentru suprafața de 1720 mp inclusă în acest proces verbal de punere în posesie din anul 1999 pentru același considerent, și anume că terenul a fost validat în indiviziune pentru ambele moștenitoare ale autporului P. N. și nu doar în favoarea pârâtei B. M..
Tribunalul apreciază astfel că în condițiile în care prin HCJ nr.40/1991 s-a validat reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea autorului P. N. cu moștenitori R. I. și B. M., în mod corect actele de proprietate urmează să se elibereze în favoarea ambelor moștenitoare validate R. I. și B. M., iar procesul verbal de punere în posesie și titlul de proprietate eliberate în anul 1999 exclusiv în favoarea pârâtei B. M. sunt lovite de nulitate absolută în condițiile prevăzute de art.III din Legea 169/1997, în sensul că aceasta din urmă este persoană neîndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate ca unic moștenitor al autorului P. N., persoanele îndreptățite la reconstituire fiind R. I. și B. M. conform HCJ nr.40/1991.
În acest sens motivarea instanței de fond legată de aplicabilitatea dispozițiilor art.8 din Decretul Lege nr.42/1990 raportat la art. 23 din Legea 18/1991 apare ca fiind străină de natura pricinii, în condițiile în care obiectul litigiului îl reprezintă constatarea nulității absolute a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru autorul P. N. pentru considerentul că reconstituirea nu s-a realizat în favoarea tuturor moștenitorilor validați. Reținerea instanței de fond legată de faptul că terenul în litigiu reprezintă teren aferent casei și gospodăriei din zonele cooperativizate nu este conformă cu realitatea, deoarece actele contestate au fost eliberate în favoarea pârâtei B. M. în calitate de moștenitoare a autorului P. N. în baza HCJ nr.40/1991, iar prin această hotărâre a organului județean s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul preluat odată cu cooperativizarea de la acest autor și nu este vorba despre un act prin care a operat constituirea dreptului de proprietate în condițiile art.23 din Legea nr.18/1991, pentru a se putea pune în discuție aplicabilitatea acestor dispoziții legale. De asemeni, nu este corectă nici susținerea instanție de fond legată de faptul că autoarea apelanților reclamanți nu a solicitat terenul în litigiu după cum rezultă din cererea sa de reconstituire a dreptului de proprietate, deoarece în condițiile în care există o hotărâre a organului județean de validare în favoarea ambelor moștenitoare ale autorului pentru întreaga suprafață de 2,66 ha teren agricol deținut anterior cooperativizării de P. N., iar această hotărâre de validare nu a fost contestată, modificată sau anulată în vreun fel, instanța nu mai poate repune în discuție îndreptățirea la reconstituirea dreptului de proprietate sau faptul că pentru o parte din terenul reconstituit trebuia să se procedeze la constituirea dreptului de proprietate în temeiul art.23 din Legea 18/1991 în favoarea intimatei pârâte B. M..
În ceea ce privește forța probantă a certificatului de moștenitor nr.248/1972 eliberat la decesul autorului P. N. și în care se consemnează calitatea de renunțător la succesiune a autoarei apelanților reclamanți R. I. și care a fost reținută ca hotărâtoare pentru instanța de fond pentru a stabili calitatea intimatei pârâte de unic proprietar al terenului în litigiu, tribunalul reține că în condițiile existenței unei hotărâri de validare în favoarea ambelor moștenitoare ale autorului P. N., și anume R. I. și B. M., acest certificat de moștenitor eliberat în anul 1972 (deci anterior hotărârii de validare) nu poate produce nici un efect. Este adevărat că potrivit interpretării art.13 din Legea 18/1991, astfel cum a fost dată prin decizia pronunțată în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, renunțătorii expres la succesiunea autorului anterior anului 1990 nu mai sunt repuși de drept în termenul de acceptare al succesiunii în ceea ce privește terenurile care fac obiectul Legii 18/1991, dar această decizie vizează situația cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate și modul de soluționare al acestora și nu întocmirea documentației premergătoare eliberării titlului de proprietate, în condițiile în care terenul a fost validat și în favoarea moștenitorului renunțător. De altfel, situația juridică a terenului în suprafață de 1720 mp este identică suprafeței de 2635 mp pentru care s-a pronunțat sentința civilă nr.3605/29.10.2008 de către Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ și în care s-a reținut că atâta timp cât hotărârea de validare vizează autorul cu moștenitoare R. I. și B. M., reconstituirea dreptului de proprietate se va realiza în indiviziune pentru cele două moștenitoare în conformitate cu dispozițiile Legii 18/1991.
Pentru aceste considerente, tribunalul apreciază că instanța de fond a pronunțat o sentință cu aplicarea greșită a dispozițiilor art.13 și art.51 din Legea 18/1991, art.5 și art. 6 din HG nr.1172/2001 (dispoziție legală aplicabilă la momentul eliberării actelor contestate) astfel încât în mod eronat s-a ajuns la concluzia că în situație în care există o hotărâre de validare privind reconstituirea dreptului de prorpietate în indiviziune pentru moștenitoarele R. I. și B. M. și nu există un act de constituire a dreptului de proprietate exclusiv în favoarea moștenitoarei B. M., aceasta din urmă este singura îndreptățită să beneficieze de suprafața de 1720 mp reconstituită exclusiv în proprietatea sa.
În consecință, în baza art.480 C.pr.civ. va fi admis apelul de față și va schimba sentința instanței de fond în sensul că va admite și capătul de cerere formulat de reclamanți cu privire la constatarea nulității absolute a procesului verbal de punere în posesie din 06.02.1999 și a titlului de proprietate nr._/16.04.1999 pentru suprafața de 1720 mp și constatând nulitatea absolută a acestor acte pentru suprafața de 1720 mp în litigiu va dispune eliberarea unui nou proces verbal de punere în posesie și a unui nou titlu de proprietate pentru aceeași suprafață de 1720 mp în favoarea autorului P. N., cu moștenitori R. I. și B. M..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanții reclamanți R. I., CNP_ și R. C., CNP_, domiciliați în comuna Crușeț, . împotriva sentinței civile nr.2101/11.09.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimații B. N.M., domiciliată în ., C. L. de Fond Funciar Crușeț, P. C. Crușeț - D. V. - președintele Comisiei Locale de Fond Funciar Crușeț, cu sediul în ..
Schimbă sentința civilă nr.2101/11.09.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._, în sensul că admite acțiunea formulată de reclamanții R. I. și R. C. și pentru suprafața de 1720 mp și constată nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/16.04.1999 și a procesului verbal de punere în posesie din data de 06.02.1999 pentru suprafața de 1720 mp.
Obligă C. L. Crușeț pentru aplicarea legii 18/1991 să întocmească și să înainteze documentația premergătoare eliberării titlului de proprietate în indiviziune pentru aceeași suprafață de 1720 mp în favoarea autorului P. N., cu moștenitori R. I. și B. Marianr..
Menține restul dispozițiilor sentinței civile nr.2101/11.09.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20 ecembrie 2013 la Tribunalul Gorj.
Președinte, N. B. | Judecător, V. B. | |
Grefier, L. P. |
Red. NB
j.f.P. C.
ex. 8/SL/ 08 ianuarie 2014
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1486/2013. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Decizia nr. 817/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
