Fond funciar. Decizia nr. 2404/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2404/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 04-12-2013 în dosarul nr. 3940/263/2009**
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 2404
Ședința publică din data de 04 decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. U.
Judecător M. A. C.
Judecător D. F. T.
Grefier C. B.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta intervenientă C. M. împotriva sentinței civile nr.819/22.03.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta intervenientă reprezentată de avocat M. Tudorița și de procurator B. I., intimații C. L. Slivilești, C. L. Mătăsari, C. Județeană Gorj de Fond Funciar –L. F., fiind prezenți intimații reclamanți B. D.M., B. D.N. asistați de avocat N. E.,
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care constatând recursul în stare de judecată s-a acordat cuvântul.
Avocat M. Tudorița pentru recurenta intervenientă solicită admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii și admiterii cererii de intervenție, fără cheltuieli de judecată în recurs.
Avocat N. E. pentru intimații reclamanți solicită respingerea recursului ca nefondat cu cheltuieli de judecată în recurs.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr.819/22.03.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ a fost admisă în parte cererea principală formulată de petentul B. D. D., domiciliat în ., în contradictoriu cu intimații C. L. de Fond Funciar Slivilești, cu sediul în ., C. Județeană de Fond Funciar Gorj, cu sediul în Tg. J., jud. Gorj, B. S., domiciliat în ., C. L. de Fond Funciar Mătăsari, cu sediul în . și intervenienta C. M., domiciliată în Motru, ..
A fost respinsă ca lipsită de interes cererea de intervenție introdusă de intervenienta C. M..
A fost obligată intimata C. L. de fond Funciar Slivilești, jud. Gorj să se pronunțe asupra cererii de reconstituire înregistrată la nr._/17.03.1991 prin care petiționarul B. D. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,80 ha teren ce provine de la autorul său și care se află pe raza comunei Slivilești, jud. Gorj.
A fost obligată intervenienta C. M. la 1700 lei cheltuieli de judecată la fond și recurs.
Au fost respinse în rest cererile și excepțiile formulate.
Pentru a pronunța această sentință a reținut instanța că prin cererea_/17.03.1991 autorul B. D. solicita să-i fie reconstituită suprafața de 1,80 ha situată în „hotarul Niculești”, același autor solicitând prin cererile formulate la 26.02.1991 și la 26.03.1991 reconstituirea dreptului de proprietate și după soacra sa C. M., cereri de reconstituire ce nu fac obiectul prezentei cauze în raport de precizarea acțiunii.
A mai reținut instanța că în baza art.36 alin.1 din HG 8901/2005 C. L. de Fond Funciar Slivilești are obligația să se pronunțe asupra cererii de reconstituire formulată de autorul B. D. pentru terenurile situate pe raza comunei Slivilești și față de împrejurarea că intervenienta nu a formulat cerere de reconstituire pentru aceste terenuri a apreciat cererea de intervenție ca lipsită de interes.
Împotriva sentinței a declarat recurs intervenienta criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate cu motivarea că instanța de fond nu a avut în vedere faptul că precizarea cererii de chemare în judecată care reprezintă o modificare de acțiune a fost depusă nelegal la ultimul termen de judecată, astfel încât această modificare apare ca inadmisibilă.
De asemenea instanța nu a avut în vedere că pe cererea adresată Comisiei Mătăsari, C. Slivilești a menționat că petentul nu figurează cu terenul pe raza comunei lor, neluând în considerare nici faptul că terenurile solicitate prin cererea_/17.03.1991 sunt terenurile provenite de la soacra petentului C. M..
Mai este criticată sentința și pentru faptul că s-a dispus obligarea intervenientei la plata cheltuielilor de judecată către petent, deși acesta a uzat cu rea credință de drepturile sale procedurale.
Analizând recursul, prin prisma criticilor formulate, tribunalul îl apreciază ca nefondat pentru următoarele considerente:
Petentul B. D., decedat pe parcursul judecării cauzei a investit instanța cu o acțiune având ca obiect obligarea Comisiei Locale Slivilești la întocmirea și înaintarea documentației în vederea eliberării titlului de proprietate pentru 1,80 ha situată pe raza comunei Slivilești.
Cu referire la cererile de reconstituire reclamantul a formulat cererile nr.2049/1991 prin care a solicitat 0,64 ha provenind de la soacra sa C. M., nr.15/23.01.1998 pentru 1,8216 ha tot de la soacra C. M., ambele terenuri fiind situate pe raza comunei Mătăsari, jud. Gorj.
Prin HCJ nr.1/1991 autoarea C. M. este validată cu suprafața de 2,86 ha și tot prin HCJ 1/1991 B. D. este validat cu 2,14 ha.
Același autor a mai formulat cererea_/17.03.1991 prin care solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1,80 ha provenit de la tatăl său B. D.D., teren situat pe raza comunei Slivilești, jud. Gorj, cererea fiind validată prin HCJ nr.58/1991.
Față de împrejurarea că a existat o poziție oscilantă a reclamantului în privința obiectului cauzei, prin decizia de casare nr.551/02.03.2011, tribunalul a dat ca indicație cu caracter obligatoriu instanței de fond să stabilească cadrul procesual cu privire la obiectul acțiunii, respectiv dacă reclamantul solicită întocmirea și înaintarea documentației în vederea eliberării titlului de proprietate pentru suprafețele validate prin HCJ 1/1991 sau prin HCJ 58/1991.
Conformându-se acestei indicații obligatorii în rejudecare, în cadrul dosarului nr._ în care s-a pronunțat sentința civilă nr.2222/13.10.2010, reclamantul își precizează acțiunea în sensul că solicită întocmirea și înaintarea documentației în vederea eliberării titlului de proprietate validat prin HCJ 58/1991, teren provenit de la tatăl său și nu de la soacra sa C. M.-precizarea aflându-se la fila 24 din dosar.
Această precizare de acțiune nu reprezintă o modificare a cereri care să se încadreze în disp.art.192 C.pr.civ. și să fie ținută de încadrarea într-un anumit termen, ci se încadrează în dispozițiile art.315 alin.1 C.pr.civ. care prevede că în caz de casare, indicațiile date prin hotărârea instanței de recurs, sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, judecătorul fondului conformându-se astfel indicației dată prin decizia de casare de a stabili corect obiectul pricinii și a proceda la soluționare în funcție de aceasta.
Cu referire la obiectul precizat din probatoriul administrat rezultă că prin cererea_/17.03.1991, reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,80 ha situată în Slivilești, teren provenit de la autorul B. D., cererea fiind validată prin HCJ 58/1991.
Pentru acest teren situat pe raza comunei Slivilești, intervenienta, pe de o parte nu a formulat cerere de reconstituire, reprezintă hotărâre de validare și nici îndreptățire la reconstituire, neavând calitate de moștenitor al autorului B. D., astfel încât instanța de fond în mod corect a apreciat asupra lipsei de interesul său, cât timp în discuție nu se află terenurile provenite de la soacra C. M..
Față de împrejurarea că cerere a reclamantului pentru terenul din . deja validată prin HCJ 58/1991, necontestată nici nu prezintă relevanță în speță, criticile aduse sentinței în sensul că ar exista identitate de terenuri între cele din . din . s-a conformat în vreun fel că autorul nu a deținut teren pe raza comunei Slivilești.
Este adevărat că instanța de fond a dat altceva decât s-a cerut, întrucât reclamantul a solicitat întocmirea și înaintarea documentației în vederea eliberării titlului de proprietate pentru terenurile validate prin HCJ 58/1991 iar instanța a obligat C. L. Slivilești de Fond Funciar să se pronunțe asupra cererii de reconstituirenr._/17.03.1991, asupra căreia s-a pronunțat prin HCJ 58/1991, însă o astfel de critică putea fi adusă sentinței numai de reclamant, pentru că el este cel prejudiciat prin sentință.
Cum însă reclamantul nu a declarat recurs, tribunalul nu poate lua în discuție aspectul mai sus menționat în cadrul recursului declarat de intervenientă în condițiile în care ea nu prezintă interes în cauză.
Instanța de fond a făcut o corectă aplicare a disp.art.274 C.pr.civ. atunci când a obligat intervenienta la plata cheltuielilor de judecată, întrucât aceasta este căzută în pretenții și trebuie să suporte cheltuielile dovedite de partea care a câștigat.
Față de această situație, tribunalul apreciază sentința instanței de fond, dată pe baza unui probatoriu complet și corect interpretat cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale, astfel încât urmează ca în baza art.312 C.pr.civ,. să respingă recursul ca nefondat, iar în baza art.274 C.pr.civ. să oblige recurenta aflată în culpă procesuală la plata cheltuielilor de judecată în recurs către intimații reclamanți reprezentând onorariu avocat în cuantum de 1000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta intervenientă C. M. împotriva sentinței civile nr.819/22.03.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ .
Obligă recurenta la 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs către intimații reclamanți.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 04 decembrie 2013 la Tribunalul Gorj.
Președinte, N. U. | Judecător, M. A. C. | Judecător, D. F. T. |
Grefier, C. B. |
Red.D.T.
Tehnored.L.M.
Jf.C.I.
ex.2/ 11 decembrie 2013
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 2178/2013. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Sentința nr. 1388/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
