Obligaţie de a face. Decizia nr. 894/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 894/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 03-04-2013 în dosarul nr. 15621/318/2012
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 894/2013
Ședința publică de la 03 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. F. T.
Judecător V. G.
Judecător M. A. C.
Grefier C. B.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenții reclamanți Ș. E. și Ș. A. împotriva sentinței civile nr._ din 10.12.2012 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenții reclamanți Ș. E. și Ș. A., reprezentați de avocat J. E. și intimata . SA ,reprezentată prin consilier juridic P. F..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatului oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care constatând recursurile în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat J. E. pentru recurenții reclamanți a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare .
Au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 5,7, 8 și 9 c.pr.civ., în esență susținându-se nemotivarea în fapt și în drept a sentinței și aplicarea greșită a legii .
Consilier juridic P. F. pentru intimata pârâtă a solicitat respingerea recursului ca nefondat .
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față.
Prin sentinței civile nr._ din 10.12.2012 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosar nr._ a fost respinsă acțiunea formulată de recurenții reclamanți Ș. E. și Ș. A. împotriva pârâtei intimata . SA.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță în raport obiectul cererii de chemare în judecată a reținut următoarea stare de fapt ;
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Tg-J. sub nr._, reclamanții Ș. E. Și Ș. A. au chemat în judecată pe pârâta . SA, solicitând obligarea acesteia la reconstrucția pe un alt amplasament a unui imobil casă de locuit și a anexelor la acesta, respectiv casă cu cramă, casă administrație.
În motivare arată că sunt proprietarii unui teren de 9231 mp, pe care se află o casă de locuit P+2 cu beci, la subsolul existând o cramă, precum și o casă de administrație compusă din 3 încăperi, imobile dobândite prin contractul de vânzare-cumpărare 7417/2003, că din anii 1990 s-a depozitat zgură și cenușă și fiind distanța mai mică de 200 m, s-a infiltrat în imobilul lor cât și în apa din fântână, că majoritatea locuințelor sunt afectate de infiltrațiile de apă, ce au dus la degradare, existând crăpături, fiind în pericol de prăbușire, că au făcut multe investiții, iar în prezent casa este un real pericol, nemaiputând fi readuse la stare inițială, oricât s-ar investi. În drept invocă art. 1357 și urm. cod civil.
În dovedire depune contractul de vânzare-cumpărare nr.7417/2003, împuternicire avocațială și taxa de timbru aferentă cererii.
S-a dispus atașarea dosarului_ unde D. O. a chemat în judecată . SA pentru a obligată să-i construiască o casă de locuit în suprafață de 95 mp pe un alt amplasament.
Pârâta depune întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii, întrucât nu există nici o legătură de cauzalitate între producerea prejudiciului și depozitul de zgură și cenușă din valea Ceplea, atașând proces verbal_/2012, reclamanții depun notă de probatorii, s.c 2807/2011, pârâtul depune raport de expertiză de la Catedra de Ingineria Mediului și Geologie, certificat de atestare, părțile depun concluzii scrise și se atașează dosarul nr._/318/2011.
În urma probelor administrate instanța a reținut că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 7417/11.11.2003 reclamanții au devenit proprietarii unui teren în suprafață de 9231 mp și asupra unei case de locuit P+2 cu beci, la subsolul existând o cramă, precum și o casă de administrație compusă din 3 încăperi.
S-a mai reținut că reclamanții nu s-au adresat pârâtei în sensul de a negocia sau a solicita rezolvarea vreunui situații, ci direct au formulat prezenta acțiune prin care solicită reconstruirea imobilului pe un alt amplasament al pârâtei arătând că aceste imobile s-au degradat datorită poluării realizate de către pârâtă.
S-a reținut că nu se pune în discuție existența prejudiciului cauzat reclamantei, ci numai modalitatea de a fi acoperit, respectiv reconstruirea imobilului casă de locuit pe un alt teren pus la dispoziție de către pârâtă într-o zonă nepoluată, cu alte cuvinte, strămutarea locuinței sale. Legislația specială în materie este constituită de OUG 195/2005 privind protecția mediului, care potrivit dispozițiilor art.94-95 din această lege, răspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv, independent de culpă, iar prevenirea și reperarea prejudiciului adus mediului se realizează potrivit principiului poluatorul plătește.
Tot în baza acestui act normativ prin art.64 persoane fizice sau juridice au obligația să asigure măsuri și dotări speciale pentru izolarea și protecția fonică generatoare de zgomot și vibrații, astfel încât să nu conducă prin funcționarea acestora la depășirea nivelului limită a zgomotului, fiind obligați să ia și măsuri tehnologice adecvate de reține și neutralizare a poluanților atmosferici și să doteze instalațiile tehnologice care sunt surse de poluare cu sisteme de automonitorizare în vederea asigurării corectei lor funcționări. Din întâmpinarea depusă la dosar de pârâtă și raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de Catedra de Ingineria Mediului și Geologie din cadrul Facultății de Mine Petroșani rezultă că în zonă există depozit de zgură și cenușă în Valea Ceplea, care nu afectează mediul din orașul Turceni.
Pentru reconstruirea imobilelor pe un alt teren dintr-o zonă nepoluantă (strămutare) sunt aplicabile în cauză disp.art.5 lit.e din OUG 195/2005 care prevăd că statul recunoaște oricărei persoane dreptul la un mediu sănătos și echilibrat ecologic, garantând în acest scop dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit; acest act normativ este o lege specială privind protecția mediului și cuprinde dispoziții aplicabile în mod obligatoriu în acest domeniu, chiar dacă derogă de la dreptul comun, astfel că reclamanta poate primi despăgubiri și nu strămutarea casei de locuit, care înseamnă o obligație de a face, neprevăzută de legea specială în materie.
Împotriva sentinței au declarat recurs recurenții reclamanți Ș. E. și Ș. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art. 304 pct. 5,7,8 și 9 c.pr.civ.
S-a susținut că prima instanță a dat o interpretare greșită raporturilor juridice dintre părți, schimbând obiectul cererii de chemare în judecată prin prisma dispozițiilor OUG 195/2005 privind protecția mediului.
S-a mai susținut că sentința instanței nemotivată în fapt și în drept că nu s-a administrat nici un fel de dovadă, instanța respingând cererea privind efectuarea unei expertize de specialitate cu privire la prejudiciu.
Analizând motivele de recurs, în raport de sentința pronunțată în cauză, reține prima instanță a pronunțat o sentință nelegală ,motiv pentru care se impune admiterea recursului casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare .
Astfel, prin cererea de chemare în judecată reclamanții Ș. E. și Ș. A. au solicitat obligarea pârâtei . SA la reconstrucția pe un alt amplasament a unui imobil casă de locuit și a anexelor la acesta, respectiv casă cu cramă, casă administrație.
Cererea nu a fost motivată în drept însă din motivele expuse se reține că reclamanții sunt proprietarii unui teren de 9231 mp, pe care se află o casă de locuit P+2 cu beci, la subsolul existând o cramă, precum și o casă de administrație compusă din 3 încăperi, imobile dobândite prin contractul de vânzare-cumpărare 7417/2003.
S-a mai invocat că din anii 1990 pârâta fără întocmirea vreunei documentații a început depozitarea de zgură și cenușă și fiind distanța mai mică de 200 m, s-a infiltrat în imobilul lor cât și în apa din fântână, că majoritatea locuințelor sunt afectate de infiltrațiile de apă, ce au dus la degradare, existând crăpături, fiind în pericol de prăbușire, că au făcut multe investiții, iar în prezent casa este un real pericol.
S-a depus la dosar o expertiză o expertiză extrajudiciară întocmită de Universitatea Petroșani - Facultatea de mine și s-a solicitat așa cum rezultă din încheierea din 3 dec. 2012 efectuarea în cauză a unei expertize, cerere ce a fost respinsă prin încheierea din 3 dec. 2012.
Practic, prin respingerea probelor solicitate de reclamanți, aceștia au fost lipsiți de dreptul la un proces echitabil, motiv pentru care se impune admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare .
Cu ocazia rejudecării se impune efectuarea unei expertioz6e de specialitate pentru a se stabili în ce măsură imobilul construcție estre afectat de lucrările miniere, de depozitul de zgură și cenușă, dacă imobilul poate fi reparat și poate fi folosit potrivit destinației sale, iar instanța urmează să pună în discuția părților și temeiul de drept aplicabil în cauză.
De reținut că în dosarul_ ce a fost atașat acțiunea reclamantei D. O. împotriva pârâtei . s-a întemeiat pe disp. art. 998-999 cod civil ,iar în cauză instanța s-a pronunțat pe dispozițiile cuprinse în art. 94-95 din OUG 195/2005, dispoziții ce nu au fost puse în discuția părților, instanța reținând că reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1357 Cod civil, practic prima instanță nesoluționând fondul cauzei.
Se impune admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a se administra toate dovezile necesare, cu respectarea garanțiilor procesuale instituite de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de recurenții reclamanți Ș. E. și Ș. A. împotriva sentinței civile nr._ din 10.12.2012 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosar nr._ .
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Aprilie 2013 la Tribunalul Gorj .
Președinte, D. F. T. | Judecător, V. G. | Judecător, M. A. C. |
Grefier, C. B. |
Red. VG
j.f. C. L.
ex. 3 SL . 12 Aprilie 2013
| ← Întoarcere executare. Decizia nr. 2024/2013. Tribunalul GORJ | Pretenţii. Decizia nr. 1613/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
