Partaj judiciar. Decizia nr. 1311/2013. Tribunalul GORJ

Decizia nr. 1311/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 27-05-2013 în dosarul nr. 3905/317/2012

Dosar nr._

Cod operator: 2443

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1311/2013

Ședința publică de la 27 Mai 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. A. M.

Judecător M. B.

Judecător Nicolița Ș.

Grefier A. P.

Pe rol fiind judecarea recursurilor civile declarate de recurentul reclamant C. G. și de recurenții pârâți C. V. și C. V. împotriva sentinței civile nr. 516 din 13.02.2013 pronunțată de Judecătoria Tg.Cărbunești în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul reclamant C. G., asistat de avocat P. I., recurenta pârâtă C. V. și intimata pârâtă P. Lucreția, lipsă fiind recurentul pârât C. V. și intimatul pârât C. I..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, constatându-se recursurile în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

Avocat P. I. pentru recurentul reclamant C. G. a solicitat admiterea recursurilor, casarea sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare aceleiași instanțe pentru cercetarea fondului cauzei, arătând că instanța de fond nu a motivat în cuprinsul deciziei de ce a înlăturat susținerile reclamantului în sensul că terenul provine de la autoarea C. I. .

Recurenta pârâtă C. V. a solicitat admiterea recursurilor, conform motivelor scrise.

Intimata pârâtă P. Lucreția a solicitat respingerea recursurilor, arătând că terenul i l-a dat bunicul său, C., dar nu poate indica existența vreunui act prin care i-a transmis proprietatea.

TRIBUNALUL

Asupra recursurilor de față.

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbunești sub nr._ reclamantul C. G. a chemat în judecată pe pârâții C. V., C. V., C. I. și P. Lucreția, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună împărțirea bunurilor rămase de pe urma autorului comun C. I., decedată la data de 07.08.1980, cu ultimul domiciliu în ..

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este fiul lui C. I. (decedat în ianuarie 2005) care a fost fiul autoarei C. I. ; C. I. autoarea a fost căsătorită cu C. C., decedat în martie 1999, cu ultimul domiciliul în .; C. I. și C. C. au avut ca fii pe C. I. și P. Lucreția, ca C. I. este tatăl reclamantului decedat în luna ianuarie 2005 și ca moștenitorii legali au rămas C. V. și trei copii respectiv reclamantul și pârâții C. V. și C. I..

A mai arătat reclamantul că s-au mai judecat în partaj pentru o parte din bunuri ce au aparținut autorului C. C., dar nu au fost introduse în cauză toate bunurile numitei C. I. .

Solicită împărțirea următoarelor terenuri ce au aparținut lui C. I., respectiv terenuri situate pe raza comunei P..

- un teren în punctul „ Gunoaie”, în suprafață de 0, 50 ha (la Gioncani din actul Arhivele Statului) cu vecinii: A – Pușerea G., N.- V. C. )hotar), S.- Pârâul Câlnic, E- Iuțaîn I.;

- un teren în punctul „la C.”, în suprafață de 1 ha (în actul de la arhivele Statului – Negoești), situat pe raza comunei P., susținând ca terenurile nu au fost in patrimoniul CAP.

Acțiunea fost întemeiată în drept pe disp. Art. 1143 Cod Civil.

La solicitarea instanței Comisia Locală de Fond Funciar P. a depus la dosarul cauzei adresa nr. 7250 din 04. 12.2012, prin care învederează instanței că nu pot preciza dacă terenurile din acțiune au aparținut autoarei C. I., ca în . fost CAP, ca nu dețin registre agricole din perioada 1969-1980. A depus in cadrul probei cu înscrisuri filă registru agricol din perioada 2010-2012 și copie de pe declarația pentru completarea registrului agricol.

Parata in cadrul probei cu înscrisuri a depus certificat de moștenitor cu nr. 20/09.01.1998, adeverința nr. 1688/16.03.2010, emisă de Primăria comunei P., adresa nr. 3519/11.07.2011, adeverința nr. 7883/3.12.2011, emisă de Primăria P., adresa nr. 1592/11.04.2001, emisă de Primăria P. și act de deces al defunctului C. C..

In cursul cercetării judecătorești reclamanta a solicitat încuviințarea probei testimoniale probe admisa de către instanța in cadrul careia au fost audiați martorii T. G. si Puserea E..

Prin note de ședința parata P. L. a arătat ca terenurile in litigiu sunt situate pe raza comunei P., si i s-au dat ca zestre de către bunicul sau C. C. suprafețe de teren care mai apoi in anul 1962 au fost preluate de către stat si date numiților T. G. si Ulescu A.. Conform legii 18/1991 numitul Ulescu A. l-a lăsat din stăpânire, iar cu numitul Trabca G. s-a judecat pentru terenul ce l-a stapânit in urma judecarii cauzei castigand litigiul. In legătură cu terenul din punctul C. susține ca a fost dat numitului I. N., care l-a vândut numitului Miruta C., intre cei doi fiind litigii.

Prin sentința civilă nr. 516 din 13.02.2013 pronunțată de Judecătoria Tg.Cărbunești în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul C. G., domiciliat în Tg-Cărbunești, ., scara 1, apartament 46, județul Gorj în contradictoriu cu pârâții C. V., domiciliat în Tg-Cărbunești, . scara 1, apartament 6, județul Gorj, C. V. domiciliată în Tg- Cărbunești ., ., C. I. domiciliat în Tg-Cărbunești ., scara 17, apartament 6, județul Gorj, P. Lucreția domiciliată în . Gorj și în orașul Tg- J., ., . jud. Gorj .

A fost obligat reclamantul la plata către pârâta P. Lucreția a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 650 lei, reprezentând onorariu avocat.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că autoarea defuncta C. I. a decedat la data de 7.08.1980, ultimul domiciliu fiind in ., succesiunea acesteia fiind dezbătuta la notariat moștenitori legali fiind C. C. in calitate de soț supraviețuitor cu o cota de ¼ din moștenire si fiica parata P. L. cu o cota de ¾ din moștenire.

Potrivit certificatului de moștenitor masa succesorala este compusa din cota de ½ din construcții situate pe terenul din comune Albeni, . locuit construita din cărămida acoperita cu țigla formata in întregime din trei camere si sala pe beci, șopru si bucătărie construite din cărămida acoperita cu țigla, cu doua încăperi, iar bucătăria cu o încăpere, construcții cu vecini la R și A cu drumul, la N rest proprietate, la miazănoapte rest proprietate, bunuri dobândite de defuncta in timpul căsătoriei cu soțul supraviețuitor cu contribuție egala.

Prin sentința civila cu nr. 4852/24.11.1999 s-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la construcțiile retinite a compune masa succesorala a autoarei C. I., fiind atribuit șotului supraviețuitor camerele 1 si 2, terasa deschisa si beciul de sub camere încăperea nr. 1 si apetitul de depozitare si fiicei parate P. Lucreția camerele 3 si 4, holul si cămara magazie din casa de locuit, bucătăria de vara, încăperea cu nr. 3 si jumătate din spațiul de depozitare, loturile fiind întregite prin sulte.

Ulterior, in anul 2009 a fost dezbătuta si succesiunea autorului defunct C. C., prin sentința civila cu nr. 746/12.03.2009, fiind admisa acțiunea, admisa in parte cererea reconvențională,omologat raportul de expertiza si atribuite bunurile potrivit variantei de lotizare inițiale.

Analizând încheierea de admitere in principiu aflata in dosarul atașat la fila 60, instanța a reținut că părțile au solicitat introducerea la masa de împărțit a terenurilor cuprinse in titlul de proprietate cu nr._/11.11.1999, sub aspect reconvențional pe lângă terenurile solicitate in acțiunea principala cuprinse in titlul de proprietate si terenurile deținute de autor situate pe raza localității P. localitate ce nu a fost situata in zona cooperativizata.

Instanța a reținut că masa succesorală se compune din terenurile în suprafața de 6,0967 ha terenuri situate in intravilanul si extravilanul satului Mirosloveni, . titlul de proprietate cu nr._/11.11.1999 anexa 1, iar cu privire la terenurile situate pe raza comunei P. s-a reținut ca nu s-a făcut dovada ca acesta provine de la autorul C. C., situație in care nu a fost reținut la masa partajabila, că din înscrisurile depuse terenul in cauza ar fi provenit de la tatăl soției autorului pe nume C. C..

S-a reținut că prin acțiunea introductiva la instanța reclamantul solicita de fapt a se complini masa succesorala a autoarei defuncte C. I., in sensul de a se dispune ieșirea din indiviziune a parților cu privire la doua terenuri situate pa raza comunei P. in suprafața de 1,50 ha situate in punctele toponimice La C. si pct Gunoaie.

Parata P. Lucreția în apărare a solicitt respingerea acțiunii si a arătat că terenurile nu au aparținut niciodată mamei sale, că terenul a fost primit de acesta cu titlu de zestre de la bunicul din partea mamei pe nume C. I C. si este trecut la rolul acesteia, ca pentru acest teren in calitate de proprietar a încheiat contract de închiriere cu Petrom, ca părinții săi nu au avut teren in localitatea P..

Instanța, analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei a reținut că în RA al autorului defunct C. C. este menționata in componenta gospodăriei si soția sa C. I., terenurile pe care le dețineau fiind situate in ..

Din corespondenta purtata cu CLFF P. a rezultat că autorii părților C. C. sau C. I. nu au figurat ca deținând teren situat pe raza comunei P. si astfel nu pot afirma daca terenurile in litigiu au aparținut autoarei C. I.. Singura persoana care figurează ca deținând teren in localitatea P. este parata P. L., in RA al acesteia aflându-se înscrise terenurile in litigiu situate in punctele La C. si Gunoaie fila 60, starea de fapt fiind atestată inclusiv de înscrisurile eliberate de Primăria comunei P. respectiv adeverința cu nr. 1688/2010, adeverința cu nr. 7883 fila 35, din corespondenta purtată de reclamant cu primăria aceleiași localități, din care rezultă ca nici C. C. si nici C. I. nu au avut deschisa poziție de rol pe raza localității P..

Martorii audiați in cursul cercetării judecătorești cunosc cele doua terenuri, si arată ca înainte de înființarea colectivului acestea au aparținut numitului C. C., bunicul paratei din partea mamei, ca aceste terenuri au fost muncite de ambii părinți ai paratei, pana in anul 1962 și că odată cu înființarea CAP terenurile au făcut obiectul unor schimburi intre localitățile Albeni si P., fiind date in folosința unor cetățeni din . T. G. si A. Ulescu., ca după desființarea CAP când proprietarii au revenit si au luat in stăpânire terenurile pe fostele amplasamente, terenul in litigiu a fost dat pârâtei P. Lucreția, care îl muncește si in prezent. Mai arata martorii ca bunicul paratei a avut trei descendenți.

Instanța a reținut că starea de fapt descrisa de martori de coroborează cu starea de fapt descrisa de parata in notele de ședință, în sensul că terenurile in litigiu au făcut obiect al unor preluări de către stat, chiar daca nu au figurat in patrimoniul CAP, fiind date in folosința pe perioada regimului comunist unor cetățeni din localitatea Albeni, in schimbul terenurilor luate de stat din localitatea Albeni, iar după revoluție terenul in urma unor litigii purtate cu T. G. a revenit pârâtei, din acest moment parata figurând înscrisa cu terenul la RA, că nu se cunoaște cu certitudine daca terenul a fost in proprietatea părinților paratei sau numai in proprietatea mamei anterior preluării de către stat, însa este cert ca terenul a aparținut bunicului paratei C. C., fiind dobândit de acesta din urma prin cumpărare ca urmare a unor tranzacții încheiate in anul 1927 ( contractele de vânzare cumpărare filele 26,27), autorii părinți avându-l numai in folosința.

A mai reținut instanța si faptul ca dobânditorul acestui teren a avut trei copii, una din fiice fiind mama paratei C. I..

Cert este si faptul ca in perioada anului 1980, la decesul autoarei terenul nu a fost in proprietatea autoarei, in condițiile in care nu a fost menționat in masa succesorala potrivit certificatului de moștenitor. In condițiile in care terenul ar fi fost in proprietatea mamei paratei, fiind situat in zona ce nu a făcut parte din patrimoniul CAP, ar fi fost firesc ca acesta sa fie cuprins in masa succesorală, si sa fi făcut obiect al desocotirii între moștenitori, alături de imobilele construcții.

Potrivit art. 16 din legea 18/1991 in cazul in care in perimetrul unor cooperative agricole de producție au fost comasate si terenuri agricole ale unor proprietari particulari, iar aceștia nu au preluat in compensație alte terenuri, la cererea lor sau a moștenitorilor, ei vor fi repuși in proprietate si li se vor restitui suprafețele in cota echivalenta in cadrul unor sole stabilite de comisie. Persoanele titulare ale dreptului de reconstituire a dreptului de proprietate sunt proprietarii care au avut calitatea de copermutanți sau succesorii acestora.

Că, atâta timp cat nu a fost stabilit regimul juridic al terenului in litigiu, instanța nu are căderea în a-l retine la masa succesorala, nefiind dovedit cu certitudine ca terenul a fost in proprietatea autoarei C. I., pentru a se dispune ieșirea din indiviziune, iar probele administrate de reclamant nu conduc la concluzia ca terenurile in litigiu au fost in patrimoniul autoarei defuncte, in afara de RA al autorului C. C. nefiind administrate alte probe.

Instanța fiind investita cu acțiune având ca obiect suplimentarea masei succesorale, in temeiul principiului disponibilității părților, nu se poate pronunța decât asupra obiectului cauzei, cauza in care este necesar a se dovedi, ca terenul a aparținut autoarei defuncte la data decesului sau.

În temeiul art. 274 c.pr.civ a fost obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu desfășurarea procesului in cuantum de 650 lei, reprezentând onorariu avocat, efectuate de pârâta P. Lucreția.

Împotriva sentinței au declarat recurs reclamantul C. G. și pârâții C. V. și C. V., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 c.pr.civ.

Recurenții arată că în mod greșit a fost respinsă acțiunea, cu motivarea că terenurile nu ar fi aparținut autoarei C. I., nefiind incluse în certificatul de moștenitor, fără a înlătura motivat împrejurarea că terenurile au fost proprietatea părinților autoarei, au fost trecute la rolul agricol al soțului autoarei, iar autoarea a folosit terenurile, fapt ce dovedea că autoarea a primit prin moștenire terenurile.

Că, nu s-a ținut seama de anularea certificatului de moștenitor prin hotărâre judecătorească și că astfel acțiunea de față constituie un partaj suplimentar, că împrejurarea închirierii terenurilor de către pârâta P. Lucreția nu reprezintă act de proprietate și nu se motivează în ce mod au ajuns terenurile la P. Lucreția.

Tribunalul, verificând actele și lucrările dosarului, constată întemeiate criticile formulate de recurenți, hotărârea fiind afectată de motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 c.pr.civ.

Dovada unei acțiuni se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții și mărturisirea unei părți

În cauză, instanța de fond a interpretat în mod greșit probele administrate și nu a înlăturat motivat susținerile reclamantului, astfel că soluția adoptată este nelegală.

Instanța de fond a reținut în mod greșit că prin sentința civilă 4852/24.11.1999 s-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la construcțiile provenite de la autoarea C. I. fiind atribuite soțului supraviețuitor camerele 1și 2, terasa, beciul și spațiul de depozitare, iar fiicei pârâte P. Lucreția celelalte construcții.

Este adevărat că certificatul de moștenitor nr. 20/9.01.1998 privește succesiunea defunctei C. I., sunt trecute ca făcând parte din masa succesorală construcțiile și ca moștenitori soțul supraviețuitor și fiica P. Lucreția, însă prin sentința 4852/1999 a Judecătoriei Tg-Cărbunești certificatul de moștenitor nr. 20/1998 a fost anulat, iar construcțiile au fost împărțite între cei doi copii ai autoarei: C. C I., tatăl recurenților și respectiv soțul recurentei și P. Lucreția .

Atribuirea lotului lui C. C I. dovedește deci că a fost anulat certificatul de moștenitor și acesta a dobândit calitatea de succesor acceptant al autoarei C. I..

Greșit a reținut instanța de fond că prin sentința 4852/1999 loturile au fost împărțite între soțul supraviețuitor al autoarei și fiica acesteia. Soțul supraviețuitor al autoarei C. I. se numea C. C. și nu C. I. și C. decedase încă din martie 1999, ori loturile au fost atribuite în noiembrie 1999.

Împrejurarea că terenul din punctul ,, Negoiești” nu a fost inclus în masa succesorală cu ocazia dezbaterii succesiunii în dosarul_ a fost greșit interpretată de instanța de fond în sensul excluderii de la partaj și în prezenta cauză.

Din încheierea de admitere în principiu din 9.10.2008 rezultă că terenul de un hectar din Negoiești, P. ,deși este inclus în registrul agricol al autorului C. C., în perioada 1959-1963 a fost proprietatea soției autorului C. I., provenind de la tatăl său, C. C. .

În dosarul_ însăși pârâta P. Lucreția a declarat că terenul se află în posesia sa după anul 1990, i-a fost dat de către tatăl C. C. și provine de la bunicul matern C. C..

Și în prezenta cauză pârâta P. Lucreția recunoaște că terenul provine de la bunicul matern, iar susținerea că terenul i-a fost dat de către acesta, în lipsa unui act de transmitere nu poate fi reținută.

Nici împrejurarea că terenul este menționat în registrul agricol la poziția de rol a pârâtei nu dovedește că terenul i s-a transmis direct de către bunic pârâtei fără transmitere prealabilă către mamă, întrucât menționarea în registrul agricol la care face referire Primăria P. este atestată începând abia cu anul 2010, în baza unei simple declarații a pârâtei.

Și depozițiile martorilor au fost greșit interpretate de instanța de fond, întrucât afirmațiile acestora în sensul că terenul a fost folosit de părinții pârâtei, coroborate cu împrejurarea menționării terenurilor la rolul agricol al soțului autoarei în anii 1959-1962 duc la concluzia că terenul a fost primit de autoarea C. I. de la tatăl său C. C., anterior acestei perioade.

În lipsa emiterii unor pretenții de către ceilalți moștenitori ai lui C. C., este nejustificată reținerea instanței în sensul că terenul nu a aparținut autoarei C. I..

Nici pentru terenul din punctul ,, Gioncani” instanța nu a efectuat verificări pentru a stabili dacă provine sau nu de la autoarea C. I..

În temeiul art. 312 alin. 1 și 5 c.pr.civ. se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare instanței de fond.

La rejudecare instanța va administra probe pentru identificarea terenurilor, stabilirea dacă terenurile solicitate prin prezenta acțiune sunt aceleași cu terenurile menționate în registrul agricol al autorului C. C. și dacă acestea nu au fost cuprinse în partajul întocmit după autorul C. C., iar în caz afirmativ va proceda la evaluarea terenurilor și formarea loturilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de recurentul reclamant C. G. și de recurenții pârâți C. V. și C. V., împotriva sentinței civile nr. 516 din 13.02.2013 pronunțată de Judecătoria Tg.Cărbunești în dosarul nr._ .

Casează sentința și trimite cauza pentru rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 27 Mai 2013 la Tribunalul Gorj.

Președinte,

C. A. M.

Judecător,

M. B.

Judecător,

Nicolița Ș.

Grefier,

A. P.

Red. CM

j.f.P. C.

ex. 3

SL 29 Mai 2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Decizia nr. 1311/2013. Tribunalul GORJ