Revendicare imobiliară. Decizia nr. 170/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 170/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 24-01-2013 în dosarul nr. 1593/267/2009
Dosar nr._ Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 170
Ședința publică din 24 ianuarie 2013
Completul compus din:
Președinte G. D.
Judecător M. G.
Judecător N. U.
Grefier Firuța Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurenta pârâtă . prin administrator C. L. Ș. împotriva sentinței civile nr. 1336/01.10.2012 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă Măgâlea N.M. și intimatul pârât C. I..
La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit recurenta pârâtă reprezentată de avocat B. N., prezenți fiind intimata-reclamantă Măgâlea M. și intimatul pârât C. I. asistat de avocat B. N..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, avocat B. N. depune la dosar în copie ordonanța din 01.11.2012 pronunțată de prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj în dosarul nr.2035/II/2/2012 și plângerea formulată de Primarul Comunei Bengești-Ciocadia împotriva Ordonanței potrivit art.2781 C.pr.pen.
Nemaifiind alte cereri sau excepții de invocat s-a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat B. N. pentru recurentă a solicitat în principal admiterea recursului, modificarea sentinței și respingerea acțiunii, iar în subsidiar casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
A susținut că raportul de expertiză întocmit de expert B. I. este lovit de nulitate, că cererea privind plata uzufructului este insuficient timbrată, că instanța de fond nu a analizat actele cauzei și nu a avut în vedere apărările pârâtului, luându-se în considerare doar actele reclamantei. A mai susținut că recurentei nu i s-a respectat dreptul la un proces echitabil, motiv pentru care solicită casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Intimata pârâtă Măgâlea M. a solicitat respingerea recursului, depunând note de cheltuieli.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față ;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Novaci la data de_, sub număr dosar_ /2012, reclamanta Măgâlea N. M.,a chemat în judecată pârâtul C. I., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să fie obligat pârâtul să-i lase în deplină proprietate suprafața de 1500 mp., cu următorii vecini: la N moșt.N. A., la E - rest proprietate, la - S moșt. M. I., la-V rest proprietate, la plata uzufructului de pe teren și să-și ridice gardul de pe terenul din litigiu, iar în caz de refuz să fie autorizată ea pentru a demola gardul, pe cheltuiala pârâtului, cu cheltuieli de judecată.
Cererea nu este motivată în fapt și nici în drept.
Reclamanta a depus la dosar în copie, titlul de proprietate nr._ eliberat la data de 14.04.2009, sentința civilă nr.991 din 22 mai 2008 a Judecătoriei Novaci, o hartă, procesul-verbal de punere în posesie nr.54, sentința civilă nr.1219/27.09.2010,sentința civilă nr.1885/2011, sentința civilă nr.387/26.03.1996, ale Judecătoriei Novaci, Județul Gorj, deciziile civile nr.3035/2010 și 1119/2012, ale Tribunalului Gorj, scrisoarea medicală emisă de Spitalul Județean de Urgență Tg-J., extras din legea nr.309/22 mai 2002, adresa nr.841/05.03.2007 și hotărârea nr.4514/12.07.2007.
În ședința publică din data de_, reclamanta și-a precizat valoarea terenului revendicat la 1000 lei, arătând de asemenea că solicită uzufructul de pe terenul revendicat pe anii 2007,2008 și 2009, precum și obligarea pârâtului să-și ridice gardul, fiindu-i luată și o declarație în acest sens, ce se află atașată la dosar la fila nr.10.
La data de 14.10.2009, prin precizarea depusă la dosar, ce se află atașată la fila nr.13, reclamanta și-a precizat valoarea uzufructului la 1000 lei.
Interogat în ședința publică din data de_, pârâtul C. I., a arătat că nu ocupă terenul revendicat de reclamantă,că nu face proba cu martori și nici alte probe.( fila nr.16).
Prin precizarea depusă la dosar la data de 30.10.2009 și care se află atașată la filanr.18, reclamanta a solicitat citarea în cauză în calitate de pârâtă a S.C.A. F. S.R.L - administrator C. Laviniu, cu sediul în .-Ciocadia, Județul Gorj.
La data de 24.11.2009, pârâta ..R.L. prin reprezentantul său a depus la dosar,copie de pe următoarele acte: încheierea nr._/2006, a O.C.P.I Gorj, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.11/_, sentința civilă nr.233/1994,a Judecătoriei Tg-Cărbunești, Județul Gorj, decizia nr.3460/2006,a Curții de Apel C., sentința nr.124/2007, a Curții de Apel C.,adresa nr.577/P/2008, emisă de P. Novaci,Județul Gorj, rezoluția din data de_, cererea înregistrată sub nr.5602/19.09.2006, încheierea nr._/2005 a O.C.P.I Gorj, o schiță, certificatul de atestare a dreptului de proprietate . nr.0940/2.02.1994, cererea adresată Prefecturii Județului Gorj, adresa nr._/13.09.2007 și cererea adresată primului-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci, Județul Gorj.
În cauză a fost încuviințată proba cu expertiză tehnică, fiind numit expert B. V. .
Raportul de expertiză,a fost depus la dosar la data de 25.02.2010, fiind atașat la dosar la fila nr.40.
Prin încheierea de ședință din data de_, cauza a fost suspendată, în temeiul art.244 din Codul de procedură civilă, fiind repusă pe rol de către reclamantă la data de 24.04.2012, conform cererii existente la dosar .
În cauză a fost încuviințată proba cu expertiză agricol, fiind numit expert Z. I. . Raportul de expertiză, a fost depus la dosar la data de_, fiind atașat la dosar.
Prin sentința civilă nr. 1336 din 1.10.2012 pronunțată de Judecătoria Novaci, în dosar nr._ a fost admisă în parte acțiunea civilă pentru revendicare, pretenții și obligația de a face, formulată de reclamanta M. N. M. împotriva pârâților C. I. și .- administrată de C. L. Ș..
A fost obligată pârâta ., să lase reclamantei în deplină proprietate terenul în suprafață de 1500 m.p. situat în T.36, P.1242/1, cu vecinii: N-N. A., E-rest proprietate, V- rest proprietate, S-M. I., teren individualizat în schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert B. V..
A fost obligată pârâta să ridice gardul ce împrejmuiește terenul, precum și la plata sumei de 776 lei, cu titlu de despăgubiri față de reclamantă.
A fost respinsă acțiunea față de pârâtul C. I..
A fost obligată pârâta . la 900 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată față de reclamantă.
Pentru a pronunța sentința, instanța a reținut următoarele:
Prin prezenta acțiune cu precizările ulterioare, reclamanta Măgâlea M., a chemat în judecată pe pârâții C. I. și S.C A. F. S.R.L., administrată de C. Laviniu- Ș., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să-i lase în deplină proprietate suprafața de 1500 mp. teren, cu următorii vecini: la N - moșt. N. A., la E- rest proprietate, la S - moșt.M. I., la V-rest proprietate, să-i plătească uzufructul de pe teren și să-și ridice gardul de pe terenul din litigiu, iar în caz de refuz să fie autorizată pentru a demola gardul, pe cheltuiala pârâtului.
Au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Referitor la capătul de cerere privind revendicarea, de menționat este faptul că printr-o astfel de acțiune, proprietarul care a pierdut posesia unui teren, poate solicita instanței să i se stabilească dreptul de proprietate asupra acestuia și să stabilească posesia lui, de la cel care îl stăpânește fără a fi proprietar.
Astfel, în cadrul acțiunii în revendicare ce își găsește reglementarea în dispozițiile Codului civil, reclamantul are obligația pe de o parte să facă dovada dreptului de proprietate asupra bunului pretins, iar pe de altă parte, să facă dovada ocupării nelegitime din partea pârâtului.
Pentru admisibilitatea unei astfel de acțiuni, cele două condiții trebuie îndeplinite în mod cumulativ.
Se constată faptul că în cauza de față, reclamanta a făcut dovada dreptului de proprietate cu titlul de proprietate nr._/14.04.2009, act ce se află atașat la dosar la fila nr.3.
Pârâții au invocat ca act de proprietate, certificatul de atestare a dreptului de proprietate, ., nr.0940, emis la data de 2.02.1994, precum și act ce se află atașat la dosar.
Având în vedere că ambele părți prezintă titluri, se ajunge la o comparare a acestora, pentru a se stabili care prezintă valoare probantă.
Dacă obiectul revendicării îl formează o suprafață de teren care a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, după procedura stabilită de legea nr.18/1991, se apreciază că dovada dreptului de proprietate poate fi făcută numai cu titlul de proprietate emis conform art.116 din lege.
Analizând actele premergătoare care au stat la eliberării titlului de proprietate al reclamantei, respectiv hotărârea Comisiei județene, procesul-verbal de punere în posesie și sentința civilă nr.991/22 mai 2008, a Judecătoriei Novaci, Județul Gorj, acte ce se află atașate la dosar la filele nr.4, 7 și respectiv 24, instanța reține că reclamantei i s-a eliberat titlul de proprietate în temeiul Legii nr.18/1991.
Cu atât mai mult, titlul de proprietate emis reclamantei, a fost contestat de către pârâta S.C A. F. S.R.L, aspect ce rezultă din cuprinsul sentințelor civile ce se află atașate la dosar, acțiunea fiind respinsă irevocabil prin decizia civilă nr.1119/12.04.2012, a Tribunalului Gorj.
Sub aspectul ocupațiunii, expertiza efectuată în cauză de expert B. V., a concluzionat faptul că terenul revendicat de către reclamantă, în suprafață de 1500 mp.,este înscris în titlul de proprietate invocat de către aceasta și se suprapune în totalitate peste o parte din suprafața cumpărată de S.C A. F. S.R.L, pe baza contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.11/_, acte ce se află atașate la dosar.
Însă, din analiza acestui act rezultă că pârâta S.C A. F. S.R.L, a cumpărat terenul de la S.C Agromec Bengești SA, care l-a vândut în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate . nr.0940, emis de Ministerul Agriculturii și Alimentației, act ce se află atașat la dosar .
A mai concluzionat expertul și faptul că la data efectuării expertizei, terenul era ocupat de S.C A. F. S.R.L.
Referitor la capătul de cerere privind pretențiile, expertiza efectuată în cauză de expert Z. I., a concluzionat faptul că,contravaloarea producției posibil de realizat de pe terenul în litigiu în perioada anilor 2007-2009, este de 776 lei.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligația de a face, tot expertiza efectuată de către expert Z. I., concluzionează faptul că terenul este împrejmuit cu gard de către pârâți.
În consecință, față de considerentele expuse, instanța de fond a apreciat a fi întemeiată în parte acțiunea promovată de reclamantă împotriva pârâtei S.C A. F. S.R.L .
Împotriva sentinței a declarat recurs recurenta pârâtă . prin administrator C. L. Ș., criticând sentința pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța nu a stabilit cadrul procesual, reclamanta chemând în judecată ca pârât pe C. I. în schimb . a fost introdusă în cauză la solicitarea pârâtului C. I. ca titular al dreptului, astfel că această societate nu avea calitatea de pârâtă ci eventual de intervenientă forțată.
S-a mai arătat că la deplasarea în teren a expertului B. V. societatea recurentă nu a fost citată, astfel că în raport de dispozițiile art.208 C.pr.civ., raportul de expertiză este lovit de nulitate.
S-a susținut că deși a fost invocată excepția nulității lucrării tehnice, instanța a respins cererea de refacere a raportului de expertiză.
O altă critică a privit cuantumul uzufructului calculat de expert, arătându-se că terenul are categorie de folosință curți construcții, în schimb expertul a calculat uzufructul raportându-se la teren arabil.
De asemenea s-a susținut că uzufructul trebuia calculat pentru suprafața de 1220 mp rezultată din măsurătorile efectuate de expert Z. I. M., în schimb expertul agricol a calculat uzufructul pentru suprafața de 1500 mp.
O altă critică a vizat soluția pronunțată cu privire la cererea în revendicare, susținându-se în esență că instanța trebuia să procedeze la compararea dreptului de proprietate afirmat de părți, recurenta susținând că este cumpărător de bună credință având dreptul de proprietate, înscris în cartea funciară, ori dreptul afirmat de aceasta este mai bine caracterizat față de dreptul pretins de reclamantă.
S-a susținut că sentința nu este motivată în fapt și în drept, neținându-se seama de apărările pârâtei, fără ca instanța să arate considerentele pe care le-a avut în vedere.
A mai fost criticată sentința și în ceea ce privește obligarea pârâtei la ridicarea gardului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de recurs reține recursul ca fiind fondat în limita celor ce succed:
Prin acțiunea dedusă judecății reclamanta Măgâlea M. a chemat în judecată pe pârâtul C. I. într-o acțiune în revendicare, obligația de a face și pretenții.
La fila 18 din dosarul de fond este depusă precizarea formulată de reclamantă din care deși realizată într-o manieră defectuoasă, rezultă că înțelege să cheme în judecată și societatea ..
La fila 22 din dosarul de fond sunt depuse note de ședință din partea pârâtului C. Șt.I. prin care învederează că în raport de dispozițiile art.64-66 C.pr.civ. înțelege să formuleze cerere de arătare a titularului dreptului, indicând ca titular al dreptului de ..
Observând încheierea de ședință din 11.11.2009, fila 26, termen pentru care au fost depuse precizarea reclamantei și cererea de arătare a titularului dreptului formulată de pârât, se observă că instanța a introdus în cauză pe . în calitate de pârâtă, raportat la susținerea reclamantei potrivit căreia înțelege să cheme în judecată și pe această societate.
Reține tribunalul că sub aspectul cadrului procesual dedus judecății, în fața instanței de fond . a stat în calitate de pârâtă și nu de intervenient forțat, calitate pe care ar fi dobândit-o în situația în care aceasta ar fi fost introdusă în cauză în procedura arătării titularului dreptului reglementată de art.64 C.pr.civ.
În ceea ce privește motivele de recurs referitoare la nulitatea raportului de expertiză întocmit de expert B. V., tribunalul reține că nu se poate constata nulitatea raportului pentru următoarele considerente:
Potrivit art.208 C.pr.civ. „dacă pentru efectuarea expertizei este necesară deplasarea expertului în teren ea poate fi făcută numai după citarea părților prin carte poștală recomandată”.
Nerespectarea acestor dispoziții legale este sancționată cu nulitatea relativă a raportului de expertiză și nicidecum cu nulitatea absolută așa cum susține recurenta.
Nulitatea relativă a lucrării tehnice trebuie invocată de partea prejudiciată de modul în care a fost realizată expertiza cel mai târziu la primul termen de judecată după depunerea lucrării în condițiile art. 108 C.proc.civ., sancțiunea fiind decăderea părții din dreptul de a invoca excepția.
Revenind la cauza dedusă judecății se constată că raportul de expertiză întocmit de expert B. V. a fost întocmit fără ca la deplasarea expertului în teren să fi participat și reprezentantul societății pârâte ..
Raportul a fost depus la dosarul cauzei la 25.02.2010 (fila 80), primul termen de judecată după depunerea raportului fiind la 24.03.2010 (fila 99), termen la care părțile nu au formulat obiecțiuni la raport, iar invocarea nulității lucrării tehnice de către . s-a realizat la 14.05.2012.
În raport de cele expuse anterior, tribunalul reține că recurenta nu a invocat nulitatea relativă a raportului de expertiză în termenul procedural prevăzut de lege, astfel este decăzută din dreptul de a mai invoca excepția . Critica putea constituii motiv de recurs numai în situația în care excepția ar fi fost invocată procedural în fața instanței de recurs .
Pe fondul cauzei, tribunalul reține următoarele:
Reclamanta Măgâlea M. a promovat acțiune în revendicare pentru suprafața de 1500 mp situată în tarlaua 36 . dovada proprietății cu titlul de proprietate nr._ din 14.04.2009.
Pârâta . susținut că este proprietara terenului revendicat în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.11 din 03.03.2006 de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Gorj, arătând că dreptul său de proprietate este intabulat în cartea funciară a localității Bengești-Ciocadia sub nr.221/N.
În raport de cele reținute în dosarul nr._, cauză ce a avut ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate_ din 14.04.2009, emis lui Măgâlea M., se constată că ambele părți prezintă acte de proprietate pentru suprafața de 1500 mp, teren în litigiu, situație în care pentru rezolvarea acțiunii în revendicare, instanța trebuia să procedeze la compararea dreptului de proprietate afirmat de părți.
Observând motivarea sentinței recurate, tribunalul constată că în considerentele acesteia instanța pleacă de la premiza că terenul revendicat a făcut obiectul Legii 18/1991, astfel că dovada proprietății poate fi făcută numai cu titlul de proprietate emis potrivit acestei legi. A reținut instanța că în condițiile în care reclamanta este cea care prezintă titlu de proprietate emis în procedura Legii 18/1991, i-a dat câștig de cauză acesteia.
S-a mai avut în vedere și împrejurarea că prin decizia civilă nr.1119 din 12.04.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ titlul de proprietate a fost menținut.
Se constată că sentința este nemotivată, în cauză fiind incidente dispozițiile art.304 pct.7 C.pr.civ.
Observându-se decizia 1119/12.04.2012 rezultă că . contestat titlul de proprietate emis lui Măgâlea M., susținând că amplasamentul terenului cuprins în titlu nu mai putea face obiectul reconstituirii câtă vreme terenul nu se mai afla în patrimoniul comisiei locale. În cauza respectivă instanța de judecată a reținut că atâta vreme cât terenul reprezenta vechiul amplasament al persoanei solicitante, în mod corect i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe acest amplasament, reținându-se totodată că dreptul de proprietate afirmat de societate, urmează să fie avut în vedere într-o acțiune în revendicare în care se va compara dreptul de proprietate.
Se constată așadar că în rezolvarea acțiunii în revendicare, instanța trebuia să procedeze la compararea dreptului de proprietate, stabilind care dintre părți are un drept mai bine caracterizat, cele reținute în dosarul de fond funciar neopunându-se în prezenta cauză cu putere de lucru judecat sub aspectul dreptului de proprietate afirmat de fiecare dintre părți .
Apreciază tribunalul că instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului, motiv pentru care se va admite recursul se va casa sentința și se va trimite cauza spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării, instanța va proceda la compararea dreptului de proprietate, urmând să aprecieze care dintre părți are un drept de proprietate mai bine caracterizat, in soluționarea cauzei urmând să se raporteze și la principiul validității actului juridic în ceea ce privește pe pârâta ., persoană care are calitatea de cumpărător de bună credință .
În raport de modul în care va fi soluționată cererea principală în revendicare depinde și soluția ce se va pronunța pe cererile subsidiare privitoare la plata uzufructului și obligația de a face.
Referitor la calculul uzufructului, instanța trebuie să aibă în vedere categoria de folosință a terenului așa cum rezultă din titlul de proprietate prezentat de reclamantă, potrivit căruia terenul are categoria de curți construcții.
Concluzionând, tribunalul reține că în cauză sunt incidente cazurile de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C.proc.civ. și reținând că prima instanță a soluționat pricina fără a intra în fondul cauzei în raport de disp. art. 312 alin 5 C.proc.civ . va admite recursul, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta pârâtă . prin administrator C. L. Ș. împotriva sentinței civile nr. 1336/01.10.2012 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă Măgâlea N. M. și intimatul pârât C. I..
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 ianuarie 2013 la Tribunalul Gorj.
Președinte, G. D. | Judecător, M. G. | Judecător, N. U. |
Grefier, Firuța Ș. |
Red.G.D.
Tehnored.L.M.
Jfond E. D.
Ex.3/ 1.03. 2013
| ← Pretenţii. Decizia nr. 2291/2013. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Decizia nr. 545/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
